Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANONIM, ECUAȚIE, DEPISTA, DESCOPERI, ETRUSC, EXPLORA, EXPLORAT, EXPONENȚIAL, HAZARD, HORHĂI ... Mai multe din DEX...

NECUNOSCUT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NECUNOSCÚT, -Ă, necunoscuți, -te, adj., subst. 1. Adj. Care nu este cunoscut, despre care nu se știe nimic; p. ext. tainic, ascuns. ** (Despre scriitori, artişti, creatori) Extrem de puțin cunoscut (și apreciat); obscur; anonim. 2. S.n. Ceea ce nu este (încă) cunoscut, ceea ce depășește cunoștințele omului. 3. S.f. (Mat.) Mărime a cărei valoare nu este cunoscută și care trebuie aflată pe baza datelor problemei sau ale exercițiului. - Ne- + cunoscut.

Sursa : DEX '98

 

Necunoscutcelebru, cunoscut, notoriu

Sursa : antonime

 

NECUNOSCÚT adj. 1. v. neștiut. (Lucruri încă \~.) 2. ascuns, nedescoperit, neștiut, tainic. (Viața \~ a Deltei.) 3. v. anonim. 4. v. inexplorat. 5. străin. (Astăzi mi-ești complet \~.) 6. obscur. (Un poet \~.)

Sursa : sinonime

 

necunoscút adj. m., s. m., pl. necunoscúți; f. sg. necunoscútă, pl. necunoscúte

Sursa : ortografic

 

necunoscút s. n.

Sursa : ortografic

 

NECUNOSCÚ//T^2 \~tă (\~ți, \~te) (negativ de la cunoscut) 1) Care nu este (deloc) cunoscut; despre care nu se știe nimic. 3) și substantival Care nu face parte dintre cunoscuți; străin. 3) (despre scriitori, artiști) Lipsit de faimă; anonim; neconsacrat. /ne- + cunoscut

Sursa : NODEX

 

NECUNOSCÚT^1 n. Ceea ce nu este (încă) cunoscut. /ne- + cunoscut

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NECUNOSCUT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 283 pentru NECUNOSCUT.

Cincinat Pavelescu - Necunoscutei

Cincinat Pavelescu - Necunoscutei Necunoscutei de Cincinat Pavelescu Blondă, palidă, înaltă, Când trecu pe lângă mine, mlădioasă,  Statuie abia ieșită de sub daltă Avea-n ochi privirea caldă, voluptoasă, Și visa niște imagini depărtate... Scene dulci din vremi de mult înmormântate, Iar cu degetele albe și subțiri Scutura dintr-un buchet de trandafiri O risipă de petale parfumate, Ce, plutind în juru-i albe și ușoare, Păreau fluturi ce se țin după o floare! Urmăream prin cugetare al ei vis, Când privirea-i, de lumină rătăcită, Mă-nveli cu-o mângâiere infinită. Ceru-albastru cu seninu-i depărtat Parcă tot în al meu suflet a intrat, Când din ochii ei adânci, de peruzea, Două raze scăpărară-n noaptea mea. ... Ani trecură; toamne lungi și ierne grele. Peste frunte-mi perii albi au înflorit, Și, spre zările pierdute, rândunele S-au tot dus și s-au întors din pribegit. Primăvara, liliacul și sulfina Așteptară, în grădină și pe lunci, Să mai scapere asupră-le lumina Din privirile Necunoscutei de atunci... Dar, de când cărarea serii a-nghițit-o Și amurgu-n păru-i galben a apus, Că e moartă pentru mine am simțit-o, Și- ...

 

Alexei Mateevici - Datoria noastră

... o știe orișice moldovean din Basarabia și să se străduie s-o aducă la îndeplinire. Să nu creadă nimeni că ea este un lucru nou, necunoscut sau că este atât de greu, încât nici nu te mai poți gândi la îndeplinirea datoriei. Nu este lucru necunoscut, căci este din suferințele de veacuri ale norodului nostru moldovenesc. Este plângerea moldoveanului nostru, năzuința lui la o viață în rând cu oamenii. Cum să ...

 

Dimitrie Anghel - Două glasuri

Dimitrie Anghel - Două glasuri Două glasuri de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1273, 3 iulie 1912, p 5. Subt cerul tragic, o singură dungă de lumină însîngerată a mai rămas luminînd naltele zări. Ca o ultimă ghiulea strălucitoare și aprins de licăriri, soarele a căzut după deal, trîmbe mari de neguri, amestecate cu fum, tîrîndu-se de pretutindeni, s-au ajuns împînzind funebrul peisaj unde s-a dat lupta... Petele mari și capricioase ale sîngelui căzut ici pe o prispă de casă, colo pe o foaie ce visa la o margine de drum s-au întunecat și ele, au mînjit marginea unei ciuturi peste care se pleacă să bea o gură însetată, a pătat o albă aripă de pasăre ce venea să caute și ea o lacrimă de apă vie, și-a pus stigmatul doveditor al sălbăticiei pretutindeni pe unde a trecut biruința sau înfrîngerea și a odrăslit în floare roșie pe mohorîtul cîmp stăpînit de moarte. De un tropot surd de copite îmi mai aduceam aminte, și apoi urechea mea lipită la pămînt, ca atunci cînd eram copil și cercam să prind îndepărtatele ...

 

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

... pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite ...

 

Petre Ispirescu - Zâna munților

Petre Ispirescu - Zâna munţilor Zâna munților de Petre Ispirescu A fost odată etc. A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărățiile de prinprejurul împărăției sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept și înțelept. Când se isca sfadă între dânșii, la acest împărat mergeau mai întâi la judecată și, cum zicea el, așa se și făcea, fiindcă era judecător drept și iubitor de pace. Când fu aproape de bătrânețe îi dărui Dumnezeu un fecior. Nu se poate spune câtă bucurie simți împăratul când a văzut că dobândi un moștenitor. Toți împărații vecini i-au trimis daruri. Ei nu mai puțin se bucurau că vecinul lor, care îi ajuta cu sfaturi și povețele lui cele de mult folos, a dobândit fecior. După ce se mări, îl puse de învăță carte. El era așa de silitor, încât se mirau dascălii de dânsul cum de învață așa repede. Ceea ce învăța ceilalți copii într-un an, el învăța numai într-o săptămână. Ajunsese să nu mai aibă dascălii ce să-i dea să învețe. Iară tată-său scrise carte împărătească la niște filosofi vestiți ca să vie să ispitească cu învățăturile lor pe ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot ...

 

Alexandru Macedonski - Cu morții

Alexandru Macedonski - Cu morţii Cu morții de Alexandru Macedonski     Cu viii nu mai am de-a face     De mult, Și foarte des, când totul tace, Chemând pe morți, ce dorm în pace,     I-ascult.     Din gropi ei vin și mă-nconjoară,     Ei vin, Când liliacu-n noapte zboară, Când dealu-n umbră se-nfășoară     Deplin.     Din lumea lor necunoscută,     Răsar, Și când șoptesc cu voce mută Poema cea nepricepută     Tresar.     Îi simt pe loc ce au să vie,     Căci sunt Ca un parfum de vecinicie Sau ca o floare-albăstrie     În vânt.     Pe zidul alb de la odaie,     Urcând, Zăresc ușoara lor văpaie Verzuie, oacheșă, bălaie,     Pe rând.     Cu totul osebiți de lume,     Ușori, Dorinți, nici griji n-au să-i consume, Suavi ca niște dulci parfume     De flori.     Sunt din atome nevăzute     Țesuți, Ș-amestecați pe întrecute, Resimt plăceri necunoscute,     Tăcuți.     Iubind simțirea ce mă poartă     Spre ei, Sunt însetat de-aceeași soartă, Căci nu se află-n lumea moartă     Mișei.     O! morți frumoși, veniți întruna...     Cu voi Nu vine ura, nici minciuna Să răscolească iar furtuna     Din

 

Dimitrie Anghel - Garda imperială

... era în tot alaiul acela de capete bălaie, cu mustața abia mijindă, îmbrăcat numai în aur și în fireturi, care plecase din țara lui spre necunoscut... Era mai mult o armată gătită de paradă, o armată ca să facă frumos la cucoane, un alai elegant, gata să fie acoperit de flori ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

... pe un frate ce-i seamănă și ochii lui se închid, să nu mai vadă trista imagine... Nepăsătoare și albă, aducînd cu ea un fior necunoscut, impalpabila lumină a mortului astru crește însă pe nesimțite. Albă, albă, neînchipuit de albă, ca și cum ar fi trecut printr-un bulgăr ... ce crește luminîndu-i zîmbetul de pe buze... Deodată însă cîteva note funebre, ca rupte din umbră, au urcat în lumina lunii. Fiorul fricei de necunoscut a umplut odaia, adus de acești trei negri soli, ca ieșiți dintr-o urnă funerară unde au dormit îndelung, și alba tăcere a ...

 

George Coșbuc - Ștefan-vodă

... mort încet se duce     Ca dup-un amic iubit. Sfetnicii și-oștenii țării stau mirați și n-au putere Să-nțeleagă cine-i mortul cel necunoscut ca viu, Văd în capul gol pe Ștefan și zdrobit ca de-o durere Își descopăr și ei capul și s-apropie-n tăcere     Și ... acum de jale, După mortul fără nume se strecoară lungul șir De popor, de domn și sfetnici și de-oșteni în albe zale; Pe-un necunoscut din lume îl petrece-o lume-n cale Spre mormântul strâmt și jalnic dintr-un colț de cimitir. Și deasupra groapei Ștefan, cu boieri ce ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre

... povățuiește, Du-i la lumina ce nu sfințește, Fii lor tovarăș nedezlipit. Umbre mult drage!... ah, puțin stați! Veniți adesea, mă cercetați: Ceasul îmi este necunoscut

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NECUNOSCUT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru NECUNOSCUT.

ANONIM

... ANONÍM , - Ă , anonimi , - e , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) cu nume necunoscut , ( persoană ) care - și tăinuiește numele . 2. Adj . ( despre un text , o operă ) Al cărui autor nu este cunoscut . 3. S . f . Scrisoare nesemnată . 4. Adj ...

 

ECUAȚIE

ECUÁȚIE , ecuații , s . f . Relație matematică între mai multe mărimi cunoscute și necunoscute , valabilă numai pentru anumite valori ale mărimilor

 

DEPISTA

... DEPISTÁ , depistéz , vb . I . Tranz . A da de urma unui lucru ascuns , tăinuit , necunoscut

 

DESCOPERI

... lua , a ridica de pe un obiect sau de pe o persoană ceea ce le acoperă . 2. A găsi un lucru căutat , necunoscut

 

ETRUSC

ETRÚSC , - Ă , etrusci , - ce , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populație de origine necunoscută , care trăia în mileniul I a . Cr . În regiunea de azi a Toscanei și care , după ce a exercitat o puternică influență asupra Romei până în sec . I a . Cr . , a fost complet romanizată ; ( și la sg . ) persoană din această populație . 2. Adj . Care se referă la etrusci ( 1 ) , care aparține

 

EXPLORA

EXPLORÁ , explorez , vb . I . Tranz . A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută , cu scopul de a face descoperiri sau studii

 

EXPLORAT

EXPLORÁT , - Ă , explorați , - te , adj . ( Despre țări sau regiuni necunoscute sau mai puțin cunoscute ) Care este cercetat cu scopul de a cunoaște . V.

 

EXPONENȚIAL

... EXPONENȚIÁL , - Ă , exponențiali , - e , adj . ( Mat . ) Care are un exponent ( 2 ) variabil , nedeterminat sau necunoscut

 

HAZARD

HAZÁRD , hazarduri , s . n . Împrejurare sau concurs de împrejurări ( favorabile sau nefavorabile ) a căror cauză rămâne în general necunoscută ; p . ext . întâmplare neprevăzută ,

 

HORHĂI

HORHĂÍ , hórhăi , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A umbla în neștire , a rătăci , a cutreiera ( pe drumuri necunoscute sau prin întuneric ) . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...