Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CHIST, DEFAVORABIL, DEPRESIUNE, DEZAVANTAJ, DEZAVANTAJOS, DOL, GHINION, HAZARD, NANISM, NEȘANSĂ ... Mai multe din DEX...

NEFAVORABIL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEFAVORÁBIL, -Ă, nefavorabili, -e, adj. Care nu este favorabil; care este în dezavantajul, în defavoarea cuiva sau a ceva; spec. (despre vreme) caracterizat prin condiții neprielnice (de temperatură, umiditate etc.). - Ne- + favorabil.

Sursa : DEX '98

 

Nefavorabilavantajos, favorabil, prielnic, propice

Sursa : antonime

 

NEFAVORÁBIL adj. 1. defavorabil, nepotrivit, neprielnic, prost, rău, urât, (înv. și pop.) nepriin-cios, (înv.) nepriitor. (Întrecerea a avut loc pe o vreme \~.) 2. defavorabil, nepotrivit, neprielnic, potrivnic, vitreg, (înv. și pop.) nepriincios. (Condiții \~ de dezvoltare.) 3. v. neplăcut. 4. v. de-favorabil. 5. v. dezavantajos.

Sursa : sinonime

 

nefavorábil adj. m., pl. nefavorábili; f. sg. nefavorábilă, pl. nefavorábile

Sursa : ortografic

 

NEFAVORÁBIL, -Ă adj. Neprielnic, defavorabil. [< ne- + favorabil].

Sursa : neologisme

 

NEFAVORÁBIL, -Ă adj. care este în dezavantajul cuiva; potrivnic; defavorabil. (< ne- + favorabil)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NEFAVORABIL

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru NEFAVORABIL.

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

... de a-și vedea realizate toate legitimele sale aspirațiuni. Este deci natural dacă și al nostru popor, pentru trecutul trist și prezentul în parte nefavorabil, caută să-și afle mângâierea și desdăunarea în speranța sa pentru un viitor mai frumos. Acest viitor mai frumos parcă providența l-a rezervat ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... Acum să vedem ce ne-a dat și ce ne promite direcțiunea d-lui Danterny. De vom judeca greutățile ce încercă aici, timpul nefavorabil al mergerii sale în Italia pentru recrutarea trupei, iar mai cu seamă lipsa de numerariu, ar trebui să ne facă mai indulgenți către dînsa și ...

 

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare de Titu Maiorescu Publicat întâi în „Almanahul Societăței Academice «România Jun㻓 din Viena (1883) Mulți scriu și multe se scriu în literatura lumii; multe idei trecătoare , foarte multe păreri greșite, unele adevăruri și, din când în când, o creațiune frumoasă. Regele egiptean Thamus, după spusa lui Plato (Phaedrus, LIX) din adânca vechime își arătase temerea că mare stricăciune va aduce scrierea între oameni, slăbindu-le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într-un mod mai general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEFAVORABIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru NEFAVORABIL.

CHIST

CHIST , chisturi , s . n . 1. Tumoare benignă de forma unei pungi închise , de obicei cu un conținut lichid sau semilichid . 2. Înveliș protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiții de mediu

 

DEFAVORABIL

... DEFAVORÁBIL , - Ă , defavorabili , - e , adj . Contrar intereselor cuiva , în dezavantajul cuiva ; nefavorabil

 

DEPRESIUNE

... nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare . 2. Vârtej de aer în care presiunea aerului este mai mică decât în regiunile vecine și care aduce timp nefavorabil în locurile pe unde trece . II. Fig . Stare sufletească ( patologică ) de tristețe ( asociată cu neliniște ) ; descurajare , deprimare . III. ( Ec . pol . ) Fază a ciclului ...

 

DEZAVANTAJ

DEZAVANTÁJ , dezavantaje , s . n . Împrejurare neprielnică , nefavorabilă pentru cineva ( în raport cu altcineva ) , aspect sau condiție care creează cuiva o situație de inferioritate ;

 

DEZAVANTAJOS

... DEZAVANTAJÓS , - OÁSĂ , dezavantajoși , - oase , adj . Care dezavantajează , care pricinuiește un dezavantaj ; defavorabil , nefavorabil

 

DOL

... DOL , doluri , s . n . ( Jur . ) Acțiune făcută cu rea - credință , cu viclenie , pentru a determina pe cineva să încheie un contract nefavorabil

 

GHINION

GHINIÓN , ghinioane , s . n . Întâmplare , conjunctură nefavorabilă pentru cineva ; nenoroc , neșansă . [ Pr . : - ni -

 

HAZARD

HAZÁRD , hazarduri , s . n . Împrejurare sau concurs de împrejurări ( favorabile sau nefavorabile ) a căror cauză rămâne în general necunoscută ; p . ext . întâmplare neprevăzută ,

 

NANISM

NANÍSM s . n . 1. Anomalie caracterizată prin creștere insuficientă în înălțime raportată la media vârstei și a speciei sau a rasei respective . 2. Încetinire sau oprire a creșterii plantelor ca rezultat al unor condiții nefavorabile sau al acțiunii unor agenți

 

NEȘANSĂ

NEȘÁNSĂ , neșanse , s . f . Întâmplare nefavorabilă ; nenoroc , ghinion . - Ne - +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...