Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RĂU, ANTIFILOZOFIC, CLĂCUȘOARĂ, CONTRAINDICAT, DISCORDANT, DISPROPORȚIONAT, FRANȚUZIRE, GAFĂ, HODORONC-TRONC, IMPUTA ... Mai multe din DEX...

NEPOTRIVIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEPOTRIVÍT, -Ă, nepotriviți, -te, adj. Care nu se potriveşte, nu se justifică, nu se recomandă, nu este indicat (într-o anumită împrejurare); inoportun; deplasat. - Ne- + potrivit.

Sursa : DEX '98

 

Nepotrivitadecvat, potrivit, oportun

Sursa : antonime

 

NEPOTRIVÍT adj., adv. 1. adj. impropriu. (\~ pentru un anumit scop.) 2. adj. distonant, inadecvat, neadecvat, necorespunzător, (fig.) deplasat. (Un element \~ față de ansamblu.) 3. adj. v. inoportun. 4. adv. v. rău. 5. adj. v. contraindicat. 6. adj. v. nefavorabil. 7. adj. defavorabil, nefavorabil, neprielnic, potrivnic, vitreg, (înv. și pop.) nepriincios. (Condiții \~ de dezvoltare.) 8. adj. (fig.) deplasat. (O glumă \~.)

Sursa : sinonime

 

nepotrivít adj. m. (sil. -tri-), pl. nepotrivíți; f. sg. nepotrivítă, pl. nepotrivíte

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNEPOTRIVIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentruNEPOTRIVIT.

Alecu Donici - Înțeleptul și magnatul

Alecu Donici - Înţeleptul şi magnatul Înțeleptul și magnatul de Alecu Donici Un înțelept odată ședea cu un magnat La sfat. — Tu, care cunoști lumea Și-n inime citești, Te rog să-mi lămurești De ce-n societăți alese mai anume, Nici prinzi de veste când cu oameni te trezești Nepotriviți și seci? Așa pe înțelept magnatul întrebă, Iar el răspuns îi dă: — Societățile au soartă potrivită Cu o bina din nou mai mult de lemn zidită. Spre pildă, eu acum o casă mi-am făcut Și nici nu m-am mutat, Iar greierii de mult În ea s-au așezat. Cercând cu scumpătate A fabulei sujet, Găsești c-avea dreptate Acel om înțelept. Și cum să se numească Gurliii mădulari, Ce nu știu să vorbească În societăți mari, Dar, prin a lor strigare, Împiedică pe alți, Mai ispitiți bărbați, Să facă vro

 

Anton Pann - Călătorul și stejarul

... Mergînd, unul a luat Și supt copaci l-a mîncat. Deci ochii-n sus ardicînd, Gîndea-ntru sine zicînd "Ce lucru nepotrivit Dumnezeu a rînduit! Că la un copaci asfel Să facă rod mititel, Iar la un vrej slab pe jos, Așa rod mare și ...

 

Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om

... mă-nvață, ori îl fă" După ce a văzut dar Că strigă într-un zadar, Să apucă singurel, Căznește destul la el, Potrivit, nepotrivit, Bine rău, a isprăvit. Acasă dacă a mers Ș-îl văzu tatăl său dres, Îi zise : "Ei, fătul meu! Nu e ...

 

Anton Pann - Lupul, țapul și varza

Anton Pann - Lupul, ţapul şi varza Lupul, țapul și varza de Anton Pann Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una să le treacă, Că fiind apa prea lată, Nu putea două dodată. "Să trec întîi lupul, zice, Capra varza o să-mi strice, Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd-o, 0 stricâ iedul rozînd-o, Precum lupul și el iară Îmi face iedul papară. 0, ce vită neunită Și marfă nepotrivită!" Dar mai gîndind: Ha! el zise, Nevoia minte-mi trimise", Trecu lupul, clătind capul, Ș-întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și mergînd a ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui I. Gr. Periețeanu

... literat distins, a vrut să publice o plachetă elegantă de sonete: opt portrete de animale. I-am atras atenția că titlul ar fi nepotrivit, portretul evocând ideea chipului omenesc. Dar el persistând, cu toată dragostea veche ce-i port, i-am făcut gluma aceasta, la care veți vedea că ...

 

Constantin Negruzzi - Noapte

... să toată ziua primpregiurul vostru, și care, dișteptându-să, află păstrată în vasile frunzelor voastre o mulțime de roauă. Dar ce sunet ascuțit, ce cântec nepotrivit

 

Emil Gârleanu - Pasăre de noapte

... zbor, cu penele ei înfoiate ca și cum i-ar sufla mereu un foi în coșul pieptului, cu capul ei buhos și nedormit, cu ochii nepotrivit de mari, ca de-mprumut, buhna, care pe vremea aceea era pasăre de zi, ca celelalte, și-a dezmorțit aripile și-a ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Gelu Vlașin - Corrida

Gelu Vlaşin - Corrida Corrida de Gelu Vlașin de două ori corrida și-o dată omul cu taur coarnele săgetând aerul înroșit copita izbindu-se de zidul cruzimii primitive ole ole ole de două ori două urechi bătând aerul ca o pereche nepotrivită de păsari

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română O nouă societate română de Ion Luca Caragiale Mai mulți domni și doamne din societatea aleasă ș-au propus să înființeze o societate pentru cultivarea limbii și literaturii naționale. Scopul lor este frumos și cu atât mai lăudabil cu cât este lipsit de orice intenție de câștig material, sperăm. Vom avea deci o societate în care nu se vor subscrie acțiuni, ci poezie sau proză frumoasă; nu se vor mai tăia cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe să nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii, cu amicii, la biserică, la five-o-clock-uri, la teatru, la baluri, numai românește. Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru Dumnezeulâ€� va căpăta pentru membrii tinerii societăți putere de lege. Era în adevăr și timpul casocietatea noastră din straturile superioare să ajungă la convingerea că disprețul limbii naționale și uzul limbii franceze trebuiau să înceteze. A vorbi românește, ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNEPOTRIVIT

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruNEPOTRIVIT.

2 Corinteni Capitol 6

... 13 Faceți-ne și voi la fel: vă vorbesc ca unor copii ai mei-lărgiți-vă și voi! 14 Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cei necredincioși. Căci ce legătură este între neprihănire și fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunerecul? 15 Ce înțelegere poate fi între ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNEPOTRIVIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruNEPOTRIVIT.

RĂU

... 2. Care nu - și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță , care nu e potrivit unui anumit lucru , unei anumite situații ; necorespunzător , nepotrivit . 3. Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz ... IV. Adj . 1. Nesatisfăcător ; dăunător . 2. ( Despre vreme ) Urât ; nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. Neplăcut , supărător , nesatisfăcător . 3. Incomod , neconfortabil . 4. Neplăcut , dezagreabil . 5. Neconform cu părerile , cu gusturile cuiva . 6. Puternic , tare ; foarte . VI ...

 

ANTIFILOZOFIC

... ANTIFILOZÓFIC , - Ă , antifilozofici , - ce , adj . Împotriva filozofiei ; care este nepotrivit

 

CLĂCUȘOARĂ

CLĂCUȘOÁRĂ , clăcușoare , s . f . Diminutiv al lui clacă ( 2 ) ; ( glumeț ) faptă nepotrivită ( a unui grup de oameni ) ; poznă . - Clacă + suf . -

 

CONTRAINDICAT

... CONTRAINDICÁT , - Ă , contraindicați , - te , adj . ( Despre tratamente , medicamente , alimente ) Nepotrivit

 

DISCORDANT

... DISCORDÁNT , - Ă , discordanți , - te , adj . Nepotrivit

 

DISPROPORȚIONAT

... DISPROPORȚIONÁT , - Ă , disproporționați , - te , adj . ( Despre mai multe elemente comparabile ) Lipsit de proporție ; nepotrivit

 

FRANȚUZIRE

FRANȚUZÍRE , franțuziri , s . f . ( Rar ) Faptul de a introduce în limbă cuvinte și expresii franceze inutile și nepotrivite . - V.

 

GAFĂ

GÁFĂ , gafe , s . f . 1. Piesă metalică în formă de cârlig , fixată pe o prăjină , folosită la acostarea unei ambarcații , la îndepărtarea ei de mal etc . 2. Cârlig montat la capătul unui dispozitiv de ridicat , și de care se prinde sarcina . 3. Gest , atitudine sau vorbă nepotrivită , care poate constitui o indelicatețe sau o jignire neintenționată adusă

 

HODORONC-TRONC

... HODORÓNC - TRÓNC - TRÓNC interj . Exclamație folosită când cineva face un lucru nepotrivit

 

IMPUTA

IMPUTÁ , impút , vb . I . Tranz . și refl . impers . 1. A ( i se ) reproșa , a ( i se ) atribui cuiva fapte , atitudini , gesturi nepotrivite , condamnabile . 2. A face pe cineva răspunzător de o pagubă adusă unei instituții , întreprinderi ( unde lucrează ) , obligându - l la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...