Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NESOCOTIT, NESOCOTIRE, ȘTIRBI, ȘTIRBIT, ABSURD, ATENTA, CHIOMP, DEȘERT, DEPRECIA, DESFIDE ... Mai multe din DEX...

NESOCOTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NESOCOTÍ, nesocotesc, vb. IV. Tranz. A nu respecta, a nu prețui (la valoarea cuvenită); a desconsidera, a disprețui; a nu ține seamă de..., a ignora, a neglija; a trece peste...; spec. a încălca o lege, o dispoziție. - Ne- + socoti.

Sursa : DEX '98

 

A nesocotia respecta

Sursa : antonime

 

NESOCOTÍ vb. 1. v. ignora. 2. v. disprețui. 3. v. con-traveni. 4. v. încălca.

Sursa : sinonime

 

nesocotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nesocotésc, imperf. 3 sg. nesocoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. nesocoteáscă

Sursa : ortografic

 

A NESOCOT//Í \~ésc tranz. (păreri, spuse, dispoziții, legi etc.) A trece în mod intenționat cu vederea (făcându-se a nu observa); a nu lua în seamă; a ignora. /ne- + a socoti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNESOCOTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentruNESOCOTI.

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust Durerea lui Faust de Mihail Săulescu Informații despre această ediție     Â« Știu eu?... Poate că 'n clipa asta,     Nu știu nimic din câte ar trebui să știu!     Â« Ce valuri se frământă pe-al mărilor pustiu,     Și mâna ce le poartă, nu-i nimeni să o știe,     Dece le face veșnic spre țărmuri ca să vie,     Dece le face veșnic să spumege în soare,     De-apururi neoprite și veșnic călătoare !...     Ce știu acum, nu este cu-adevărat ce știu?     Ce văd pe ceru' albastru — înmărmurit pustiu —     Ce văd în floarea asta ce tremură în glastră,     În valurile care frământă marea-albastră,     În Firea necuprinsă, cu mii și mii de forme,     Tot ce e sub puterea acestei vieți enorme, —     Cu-adevărat e astfel cum numai pare-a fi,     Ori numai un vis-umbră pe care-l voiu sfârși ?...     Și toată lumea asta enigmă poate n'are;     Ci este-așa cum este — nemărginită, mare,     Iar tu, o! biete suflet, tu ești atât de mic,     Că nu pot ști nimic, —     Că tot ce știi și câte vei ști de-aci 'nainte —     Va fi ca o poveste ce pururea te ...

 

Alecu Donici - Calul și măgarul

Alecu Donici - Calul şi măgarul Calul și măgarul de Alecu Donici Păstorul unor oi, pe lângă turma sa Avea un cal și un măgar. Din întâmplare el găsește o harșa, Cusută tot în fir și în mărgăritar. Harșaua, precum știu acei ce merg călare, Se cade calului spre înfrumusețare. Păstorul însă-au socotit Că calul e destul de fire-mpodobit Și au găsit cu cale, Stăpân fiind pe ale sale, Să puie pe măgar harșaua delicată. Dar au ieșit în faptă Că prostul de măgar, nesocotind ce poartă Și nedeprins a fi-mbrăcat, Cu scumpa lui harșa în bahnă au intrat; S-au tăvălit, s-au răcorit Și chiar ca un măgar de glod plin au ieșit. Din fabulă e lămurit, Cum că păstorul au greșit, Iar el o da la întâmplare. Eu însă socotesc: că calul, deși are Nărav de tăvălit când este asudat, Dar nu se bagă-n glod, și cum s-au ridicat Îndată de pe el tot colbu-i

 

Alexandru Macedonski - Geniurilor

... pigmeii putură să vadă      Că luptă în van! O! Geniuri! vouă această cântare Închin, căci voi singuri fuserăți în stare Invidia oarbă a nesocoti, Urmând înainte pe calea frumoasă Atâta de dulce ș-atât de spinoasă Ce-atâția cutează a disprețui! Și ție, junime, în care străluce ...

 

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 VIII - Eram 9 IX - N-am în ceruri 10 X - Doamne, toate... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... Să plâng, să sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a înflorit, Entuziasmul a murit, Și a mea inimă a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână...     Țărână, suntem toți țărână. III - ...

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Alexandru Vlahuță - Vierme fudul

Alexandru Vlahuţă - Vierme fudul Vierme fudul de Alexandru Vlahuță Lut însuflețit de raza vecinicei dumnezeiri, Aluat în care cerul cu pământu-i plămădit, Tainică verigă care leagă cele două firi: Vecinicia de-o clipire, infinitul de finit. Vierme tăvălit în tină, care muști din cer cu dinții, Urieș semeț, pe care o suflare te doboară, Tu, a cărui mână scurmă măruntaiele științii Și a cărui cugetare ia nimicul drept comoară, În zadar te-ncerci a rupe pânza care te desparte De enigma nepătrunsă: Ce a fost? și ce va fi? Cartea facerii e noapte, iară cealaltă carte Nu e scrisă, sau de-i scrisă, nu ți-e dat a o citi. Ai în față și la spate două semne de-ntrebare, Tu-ți trudești, sărmane, mintea ca să afli vrun răspuns; Rătăcind ca un nemernic pe a vremurilor mare, Cerci zădarnică cercare în noianul nepătruns. Și când mintea ta zdrobită de nebuna-i alergare Abia poate să mai iasă din a vremii adâncime, Și când vezi că ziditorul n-a lăsat un drum pe care Să se urce orbul vierme pân la sfânta- ...

 

Alexei Mateevici - Fie voia ta!

Alexei Mateevici - Fie voia ta! Fie voia ta! de Alexei Mateevici (Povestire) Se ivea de după dealuri Noaptea-n umbre mohorâte, Scuturând întunecimea Din aripile urâte. Nu-i lumină nicăierea, Numa-ntr-un bordei pustiu Luminează-o luminiță, Ca un suflet de-abia viu. Și într-acel bordei, pe paie, Numa-n petice-nvelită, Zăcea mama celor patru Prunci, cu fața necăjită. Ea se zbate, se frământă, Mila Domnului o cere Și, privindu-și copilașii, Se sfârșește de durere. Și cucernica-i gândire, Din credință izvorâtă, Și-o îndreaptă către ceruri, Către Maica Preacinstită. Și se roagă cu căldură Pân' ce graiul i se curmă. Copilașii plâng de foame, Căci felia cea din urmă Au mâncat-o de-acu ziua, Le-a rămas numai o coaje; Biata mamă le-o-mpărțește Și-i îndeamnă să se roage; Iar ea cade-n pat zdrobită Și de milă, și durere. Și privirea i se stinge Și puterea toată-i piere... Copilașii plini de groază Plâng, se vaietă și zbiară; De-a lor țipete de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, ...

 

Anton Pann - Călătorul și stejarul

Anton Pann - Călătorul şi stejarul Călătorul și stejarul de Anton Pann Un călător ostenind. Și la un stejar sosind, Subt umbra lui a șezut, Să răsufle un minut. Aci un bostan fiind Și în el pepeni zărind, Mergînd, unul a luat Și supt copaci l-a mîncat. Deci ochii-n sus ardicînd, Gîndea-ntru sine zicînd "Ce lucru nepotrivit Dumnezeu a rînduit! Că la un copaci asfel Să facă rod mititel, Iar la un vrej slab pe jos, Așa rod mare și gros!" Pe cînd aceste gîndea Și cu ochii-n sus privea, O ghindă s-a slobozit Și toma-n nas l-a izbit. Atunci el nasul suflînd Zise iar într-al său gînd: "Ce nesocotit sînt eu! Bine-a făcut Dumnezeu. Dar de nu era rod mic Ș-era pepene, cum zic, Așa-n cap de mă lovea, Aci-n loc mă adormea. Iar de era vrun dovleac, Apoi nu-mi mai dam de leac." Multe un fel să gîndesc Și altfel să potrivesc. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Țepeș și solii

Dimitrie Bolintineanu - Ţepeş şi solii Țepeș și solii de Dimitrie Bolintineanu Temerea domnește peste București; Popolul îneacă curțile domnești; Căci doi soli veniră de la-mpărăție Și aduc lui Țepes ștreang și mazilie. Toți boierii țării veseli însoțesc Și cu pompă mare spre palat pornesc. Tepeș îi primește într-a sa mândrie. Solii-naintează... — ,,Doamne, pace ție! Însă încetează de a mai domni. Sau te pregătește astăzi a muri!" La aceste vorbe toți sunt în unire Și toți trage pala spre a lui lovire. — ,,Ce? Și voi, răspunde domnul turburat, Cu dușmanii țării moarte mi-ați jurat? Ascultați, voi, care mai aveți simțire De români și lacrimi în nenorocire! Viață și domnie le nesocotesc Ale mele lupte vouă-o dovedesc; Însă țiu la țară, țiu la neatârnare; Țiu ca să-mi fac neamul lăudat și mare! Am fost foarte aspru, și-ale mele mâini Au vărsat atâta sânge de români! Dar al vostru sânge ce mi se tânjește, Îl plătea cu lacrimi cel ce vă vorbește. În mijlocul celor ce mă-nconjurau. Și pe o coroană țara lor trădau, Nu puteam într-altfel face eu unire, Ca să scap ...

 

George Coșbuc - Dintr-o poveste

George Coşbuc - Dintr-o poveste Dintr-o poveste de George Coșbuc Port străin și cărți străine, Tot ce din străini ne vine; A ne-ntrece cu ocara Și-a batjocori mereu Ori hulind pe Dumnezeu Și nesocotind bărbații Care ne ridică țara, Ori umblînd ca apucații Să ne batem vecinic pieptul: De-am fi oricît de nemernici, Să ne credem toți puternici, Toți cu cap și toți cu dreptul De-a fi călcători de lege Și-ntr-un sat fără de cîni: Astea sunt deocamdată Voi, iubiții mei români, Marfa cea mai căutată. O, dar nu te-nspăimînta: Nu la noi, se înțelege, Ci-ntr-o țară-ndepărtată Sub pămînt, pe undeva. (

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNESOCOTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentruNESOCOTI.

Proverbele Capitol 14

Proverbele Capitol 14 Proverbele 13 Proverbele Capitol 14 1 Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseși mînile ei. - 2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește. - 3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. - 4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roduri. - 5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n`o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. - 7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. - 8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. - 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar ...

 

Luca Capitol 10

Luca Capitol 10 Luca 9 Luca Capitol 10 1 După aceea Domnul a mai rînduit alți șaptezeci de ucenici, și i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetățile și în toate locurile, pe unde avea să treacă El. 2 Și le -a zis: ,,Mare este secerișul, dar puțini sînt lucrătorii! Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Său. 3 Duceți-vă; iată, vă trimet ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4 Să nu luați cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte, și să nu întrebați pe nimeni de sănătate pe drum. 5 În orice casă veți intra, să ziceți întîi: ,,Pacea să fie peste casa aceasta!`` 6 Și dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi. 7 Să rămîneți în casa aceea, și să mîncați și să beți ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblați din casă în casă. 8 În oricare cetate veți intra și unde vă vor primi oamenii, să mîncați ce vi se va pune înainte; 9 să vindecați pe bolnavii ...

 

Numeri Capitol 14

... s`a arătat peste cortul întîlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel. 11 Și Domnul a zis lui Moise: ,,Pînă cînd Mă va nesocoti poporul acesta? Pînă cînd nu va crede el în Mine, cu toate minunile pe cari le fac în mijlocul lui? 12 De aceea, îl voi ...

 

Proverbele Capitol 1

Proverbele Capitol 1 Psalmii 150 Proverbele Capitol 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință- 6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tîlc. 7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău, și nu lepăda îndrumările mamei tale! 9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, și un lanț de aur la gîtul tău. 10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! 11 Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; 12 haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; 13 vom găsi tot felul de ...

 

Proverbele Capitol 10

Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ...

 

Proverbele Capitol 15

Proverbele Capitol 15 Proverbele 14 Proverbele Capitol 15 1 Un răspuns blînd potolește mînia, dar o vorbă aspră ațîță mînia. 2 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie. - 3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. - 4 Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. - 5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. - 6 În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în cîștigurile celui rău este turburare. - 7 Buzele înțelepților samănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată. - 8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. - 9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire. - 10 Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit, și cine urăște mustrarea va muri. - 11 Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! - 12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți. - 13 O inimă veselă înseninează fața; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. - 14 Inima celor pricepuți caută știința, dar gura nesocotiților ...

 

Proverbele Capitol 23

... se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe. 22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, și nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit. 23 Cumpără adevărul, și nu -l vinde, înțelepciunea, învățătura și priceperea. 24 Tatăl celui neprihănit se veselește ...

 

Ezechiel Capitol 21

Ezechiel Capitol 21 Ezechiel 20 Ezechiel Capitol 21 1 Și Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, întoarce-ți fața spre Ierusalim, și vorbește împotriva locurilor sfinte, proorocește împotriva țării lui Israel! 3 Spune țării lui Israel: ,,Așa vorbește Domnul: ,,Iată, am necaz pe tine, Îmi voi trage sabia din teacă și voi nimici cu desăvîrșire în mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău. 4 Pentrucă vreau să nimicesc cu desăvîrșire din mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău, sabia Mea va ieși din teacă, pentruca să lovească orice făptură, dela miazăzi pînă la miază noapte. 5 Și orice făptură va ști că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă, și nu se va mai întoarce înapoi în ea. 6 Și tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiți, și cu amărăciunea în suflet, gemi supt privirile lor! 7 Și dacă te vor întreba: ,,Pentru ce gemi?`` să răspunzi: ,,Pentru că vine o veste``... Cînd va veni, toate inimile se vor înspăimînta, toate mînile vor slăbi, toate sufletele se vor mîhni, și toți genunchii se vor topi ca apa!... Iată că vine, a sosit, -zice Domnul, Dumnezeu!`` 8 Cuvîntul ...

 

Maleahi Capitol 1

Maleahi Capitol 1 Zaharia 14 Maleahi Capitol 1 1 Proorocia, Cuvîntul Domnului către Israel, prin Maleahi: 2 ,,V`am iubit, zice Domnul! Și voi ziceți: ,Cu ce ne-ai iubit?`` Nu este Esau frate cu Iacov? zice Domnul; totuș am iubit pe Iacov, 3 și am urît pe Esau, i-am prefăcut munții într`o pustietate, și moștenirea lui am dat -o șacalilor din pustie. 4 Iar dacă ar zice Edomul: ,,Sîntem nimiciți, dar vom ridica iarăș dărîmăturile!`` așa vorbește Domnul oștirilor: ,,Să zidească ei, căci Eu voi surpa, și se vor numi: ,Țara răutății`, și ,Poporul pe care S`a mîniat Domnul pentru totdeauna!`` 5 Veți vedea cu ochii voștri lucrul acesta, și veți zice: ,,Mare este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!`` 6 Un fiu cinstește pe tatăl său, și o slugă pe stăpînul său. Dacă sînt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sînt Stăpîn, unde este teama de Mine? zice Domnul oștirilor către voi, preoților, cari nesocotiți Numele Meu, și cari ziceți: ,,Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?`` 7 -,,Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate necurate!`` Și dacă ziceți: ,,Cu ce Te-am spurcat?`` -,,Prin faptul că ați ...

 

1 Tesaloniceni Capitol 4

1 Tesaloniceni Capitol 4 1 Tesaloniceni 3 1 Tesaloniceni Capitol 4 1 Încolo, fraților, fiindcă ați învățat dela noi cum să vă purtați și să fiți plăcuți lui Dumnezeu, și așa și faceți, vă rugăm, și vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiți tot mai mult în privința aceasta. 2 Știți, în adevăr, ce învățături v`am dat prin Domnul Isus. 3 Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră: să vă feriți de curvie; 4 fiecare din voi să știe să-și stăpînească vasul în sfințenie și cinste, 5 nu în aprinderea poftei, ca Neamurile, cari nu cunosc pe Dumnezeu. 6 Nimeni să nu fie cu vicleșug și cu nedreptate în treburi față de fratele său; pentrucă Domnul pedepsește toate aceste lucruri, după cum v`am spus și v`am adeverit. 7 Căci Dumnezeu nu ne -a chemat la necurăție, ci la sfințire. 8 De aceea, cine nesocotește aceste învățături, nesocotește nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v`a dat și Duhul Său cel sfînt. 9 Cît despre dragostea frățească, n`aveți nevoie să vă scriem; căci voi singuri ați fost învățăți de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții, 10 și iubiți ...

 

Leviticul Capitol 26

Leviticul Capitol 26 Leviticul 25 Leviticul Capitol 26 1 Să nu vă faceți idoli, să nu vă ridicați nici chip cioplit, nici stîlp de aducere aminte; să nu puneți în țara voastră nici o piatră împodobită cu chipuri, ca să vă închinați înaintea ei; căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 2 Să păziți Sabatele Mele, și să cinstiți locașul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul. 3 Dacă veți urma legile Mele, dacă veți păzi poruncile Mele și le veți împlini, 4 vă voi trimete ploi la vreme, pămîntul își va da roadele, și pomii de pe cîmp își vor da rodurile. 5 Abea veți treiera grîul, și veți începe culesul viei, și culesul viei va ținea pînă la sămănătură; veți avea pîne din belșug, veți mînca și vă veți sătura și veți locui fără frică în țara voastră. 6 Voi da pace în țară, și nimeni nu vă va turbura somnul; voi face să piară din țară fiarele sălbatice, și sabia nu va trece prin țara voastră. 7 Veți urmări pe vrăjmașii voștri, și ei vor cădea uciși de sabie înaintea voastră. 8 Cinci din voi vor urmări o sută, și o sută din voi vor urmări zece mii, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNESOCOTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruNESOCOTI.

NESOCOTIT

NESOCOTÍT , - Ă , nesocotiți , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care este lipsit de judecată , de socotință , de chibzuință în acțiuni ; nechibzuit , nesăbuit ; p . ext . ușuratic , imprudent . 2. Care nu este luat în seamă ; ignorat , desconsiderat . - Ne - +

 

NESOCOTIRE

... NESOCOTÍRE s . f . Faptul de a nesocoti ; ignorare , desconsiderare . - V. nesocoti

 

ȘTIRBI

... tăișului ; a se toci ; p . ext . a se ciunti . 3. Tranz . Fig . A diminua valoarea , prestigiul cuiva ; a nesocoti

 

ȘTIRBIT

ȘTIRBÍT , Ă , știrbiți , - te , adj . 1. Cu marginea știrbă ; tocit ; ciobit . 2. Fig . Micșorat , diminuat ca însemnătate , ca valoare ; ( despre o lege , un drept etc . ) încălcat , nesocotit . - V.

 

ABSURD

ABSÚRD , - Ă , absurzi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . Care contrazice gândirea logică , care nesocotește legile naturii și ale societății , contrar bunului - simț ; ilogic . 2. S . n . Ceea ce este absurd (

 

ATENTA

... o tentativă criminală , a comite un atentat . 2. Fig . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " la " ) A încălca , a nesocoti

 

CHIOMP

CHIOMP , CHIOÁMPĂ , chiompi , chioampe , adj . ( Reg . , adesea substantivat ) 1. Prost , nesocotit . 2. Care nu vede bine . [ Var . : chiomb , chioámbă , adj . ] - Et .

 

DEȘERT

... redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua în deșert = a batjocori ; a nesocoti

 

DEPRECIA

... DEPRECIÁ , depreciéz , vb . I . 1. Tranz . A aprecia ceva sub valoarea sa reală ; p . ext . a nesocoti , a minimaliza valoarea unui lucru . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) micșora , a ( - și ) pierde valoarea sau calitatea ; a ...

 

DESFIDE

... chema , a provoca pe cineva să dovedească un lucru , știut fiind că nu va reuși . 2. A înfrunta , a nesocoti

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...