Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MIȘEL, NEPRICOPSIT, PÂRLIT, PĂCĂTOS, PĂDUCHIOS, SĂRĂCAN, SĂRAC ... Mai multe din DEX...

NEVOIAȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEVOIÁȘ, -Ă, nevoiași, -e, adj. 1. Care este lipsit de mijloace materiale, care nu are nici cele necesare traiului; sărman, sărac; p. ext. care duce o viață grea; necăjit, muncit, trudit, nenorocit. 2. (Pop.) Care este lipsit de vlagă, de putere, slab; incapabil de a face ceva (bun), becisnic, neputincios. [Pr.: -vo-iaş] - Nevoie + suf. -.

Sursa : DEX '98

 

Nevoiașavut, bogat, înstărit

Sursa : antonime

 

NEVOIÁȘ adj, s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.

Sursa : sinonime

 

NEVOIÁȘ adj., s. 1. adj., s. v. sărac. 2. adj. v. biet.

Sursa : sinonime

 

NEVOIÁȘ adj. v. chircit, degenerat, închir-cit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit.

Sursa : sinonime

 

nevoiáș adj. m., pl. nevoiáși; f. sg. nevoiáșă, pl. nevoiáșe

Sursa : ortografic

 

NEVOIÁȘ \~ă (\~i, \~e) și substantival Care nu dispune de mijloace de existență; sărac; sărman; mizer. /nevoie + suf. \~aș

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNEVOIAȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruNEVOIAȘ.

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Anton Pann - Critica oamenilor

Anton Pann - Critica oamenilor Critica oamenilor de Anton Pann Un om bătrîn oarecînd Tot numai un cal avînd, Sui p-al său copilaș Ș-așa ieșea din oraș. Pe drum unii din norod Striga zicînd: - Ce nerod: Că el, bătrîn, n-are hal, Ș-a pus copilul pe cal, Care este putincios Să se ducă și pe jos Și să fi-ncălecat el, Ce bătrîn prost și mișel! Iar bătrînul auzind Pe oameni asfel vorbind, S-a rușinat oarecum Și puțin mergînd pe drum Pe copilul jos a dat Și el a încălecat. Ducîndu-se dar asfel, Cu copilul după el, Auzi pe alți rîzînd Și după dînsul zicînd: - Mă! ce bătrîn nătărău! A lăsat pe pruncul său Ca să alerge pe jos, Mic și crud, neputincios, Și nu-l suie după șa, Că nu este greu așa. Bătrînul iar auzind Acestea lumea vorbind, Puțintel daca s-a dus, Și pe copilul a pus. Deci pe drumul său urmînd Auzi pe alți zicînd : Mă-ă! mă-ă! ia vedeti Pe acești nevoiași beți! Cum s-au pus doi cît un mal Să deșele bietul cal! ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

Dimitrie Anghel - Arivistul Arivistul de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Reflexiile unui poet", în Tribuna [Arad], XV, 74, 1 [14], apr. 1911, p. 1—2. Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se manifesta. El se pleacă, se multiplică, șerpuiește, ciulește urechea ici să asculte, prinde o vorbă pe care o reține, căci îi va trebui mai tîrziu, violează intimitățile și are o serie nesfîrșită de măști pe care le preschimbă după împrejurări. Calități mari de inteligență, ori substrat de cultură serioasă nu e nevoie să aibă. Pospaiul e de ajuns și, cînd nici nu te gîndești, din omul infim de ieri, din nevoiașul ce împărțea cu noi toți, cei nepăsători de soartă, nevoile, îl vezi deodată ajuns cine știe unde. Pentru aceasta e drept că a cheltuit o energie incontestabilă. Visurile nu l-au ținut pe loc, idealurile de asemeni i s-au părut un bagaj inutil, și e știut că, cu cît ai mai multe bagaje, cu atît e mai greu de călătorit. Eu unul am cunoscut mulți de aceștia și le dau dreptate, pentru că, oricum, au muncit în felul lor. Și-au trudit mintea în fel ...

 

George Ranetti - Ca și odinioară...

George Ranetti - Ca şi odinioară... Ca și odinioară... de George Ranetti Informații despre această ediție Am revăzut moșiea iar in floare... Blagoslovitul grâu prăjit de soare. Ca ș-altădată-ntinde pe câmpie O nesfârșită pânză aurie, Și numai ici și colo mici șuvițe De flori îmbălsămate și pestrițe: Iar printre ele țanțoșii, făloșii                        Maci roșii. Ca marea dup-o groaznică furtună. Așa părea azi câmpul potolit, Că nimeni n-ar avea temeiu de bănuit Că și p-aici, năpraznică, nebună. Deslănțuitu-s-a revolta celor mici. De-au tremurat palate uriașe Și s-au simțit mai mici, mai nevoiașe. Ca niște mușuroaie de furnici!.... Cine-ar ghici că un vulcan a fost aici?... Ca și odinioară, subt arșița de vară. Țăranul strângc snopii belșugului străin: Și-i calm, și-i harnic, bietul... Ce vită de povară ! Dă zece înainte chiar boului blajin... Ca și odinioară, el jalea doar și-o plânge Cosind, în resemnatul și blândul doinei viers... Dar, - rătăciți în snopul ce mâna-i aspră strânge - Văd câțiva maci... și-mi pare că-s petele de sânge                        Ce încă nu s-au

 

Vasile Alecsandri - Dolca

... E venin otrăvitor! ↑ Generozitatea este una din calitățile românului. Inima lui blândă și darnică îl îndeamnă totdeauna a veni în ajutor celui nevoiaș. Lui îi place a împărți bucățica lui cu altul: de-acolo s-a născut datina ospeției. ↑ Nerecunoștința este în ochii ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Teatrul nostru de Ion Luca Caragiale Multe lucruri absurde se văd în lumea noastră românească, așa de multe, că ne-am deprins cu ele și ni se par foarte raționale, ba adesea am crede absurd pe acela ce ar îndrăzni să le critice sau măcar să le, denunțe ca atari. Se poate o absurditate mai mare decât exagerata extensiune a învățământului secundar clasic la noi? Se poate o mai mare absurditate decât năvala sexului frumos la învățământul universitar? Dar despre astea altă dată. Deocamdată, să răspundem la aceasta: se poate o mai mare absurditate decât organizația oficială a Teatrului nostru Național? Nu, desigur. Și, cu toate astea, teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede că asta e o fericire pentru teatru, și-ar putea închipui cineva că cu așa ajutoare mersul teatrului trebuie să fie perfect asigurat și traiul artiștilor la adăpost de orice necazuri materiale. ...

 

Urmuz - Pâlnia și Stamate

Urmuz - Pâlnia şi Stamate Pâlnia și stamate Roman în patru părți de Urmuz Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie. În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearceafuri ude... O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a „lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș... Restul nu prezintă nici o importanță. Trebuiește însă reținut că această cameră, vecinie pătrunsă de întuneric, nu are nici uși, nici ferestre și nu comunică cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum și prin care se poate vedea, în timpul nopții, cele șapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuță și un șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

Ion Creangă - Ioan Roată şi Vodă Cuza Ioan Roată și Vodă Cuza de Ion Creangă 1882 Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el în viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Așa e țăranul: nu prea știe multe. Și moș Ion Roată, fiind țăran, cum v-am spus, deși se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său. În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: și mai mari, și mai mici; și mai bătrâni, și mai tineri; și mai învățați, și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între acești din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza și alți câțiva de-alde aceștia, care, ținându-se de obiceiurile strămoșești, în toate ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

... toată osârdia închinăciunea vreme îndelungată, iată că s-a milostivit preasfânta de el și s-a hotărât să-i trimită omului nevoiaș, atâta de mâhnit, o mare bucurie, și iată cum... A insuflat sfânta la doi cerșetori orbi, mai lacomi decât alții, gândul să vie ...

 

Alecu Russo - Holera

... poporală, ca să tălmăcească că boalele sunt oarbe și seceră tot, bunul și răul, câteodată mai mult pe bunul, bătrânul și tinerețea, și pe cel nevoiaș, și cel care nu cere altă de la Dumnezeu decât viață îndelungată. De multe ori am visat chipul ciumei și pe țiganca cea naltă-naltă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... vedea-ntocmai ocară, viclenie; Și când afla că-l știe, atuncea se-ndrăcea. XIII Parcă era femeie... trăsuri amestecate Se gâlcevea pe fața-i de nevoiaș bărbat: Lungă, lungă, subțire și oase înșirate, O sprintenă momâie forma grozavu-i stat. Ochii îi erau negri ș-un foc în ei de sânge ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNEVOIAȘ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruNEVOIAȘ.

Deuteronomul Capitol 24

... te binecuvinteze; și lucrul acesta ți se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 14 Să nu nedreptățești pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie că este unul din frații tăi, fie că este unul din străinii cari locuiesc în țara ta, în cetățile tale. 15 Să -i dai ...

 

Psalmii Capitol 82

... judeca strîmb, și veți căuta la fața celor răi? - 3 Faceți dreptate celui slab și orfanului, dați dreptate nenorocitului și săracului, 4 Scăpați pe cel nevoiaș și lipsit, izbăviți -i din mîna celor răi.`` 5 Dar ei nu vor să știe de nimic, nu pricep`nimic, ci umblă în întunerec; de ...

 

Psalmii Capitol 102

Psalmii Capitol 102 Psalmii 101 Psalmii Capitol 102 1 (O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare și își varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, și s`ajungă strigătul meu pînă la Tine! 2 Nu-mi ascunde Fața Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ți urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab! 3 Căci zilele mele pier ca fumul, și oasele îmi ard ca un tăciune. 4 Inima îmi este lovită, și mi se usucă întocmai ca iarba; pînă și pînea uit să mi -o mănînc. 5 Așa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne. 6 Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături; 7 nu mai pot dormi, și sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiș. 8 În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmașii mei, și protivnicii mei jură pe mine în mînia lor. 9 Mănînc țărînă în loc de pîne, și îmi amestec lacrămile cu băutura, 10 din pricina mîniei și urgiei Tale; căci Tu m`ai ridicat, și m`ai aruncat departe. 11 Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, și mă usuc ca iarba. 12 Dar Tu, Doamne, Tu ...

 

Psalmii Capitol 107

... 40 El varsă disprețul peste cei mari, și -i face să pribegească prin pustiuri fără drum, 41 dar ridică pe cel lipsit, izbăvește pe cel nevoiaș, și înmulțește familiile ca pe niște turme. 42 ,,Oamenii fără prihană văd lucrul acesta și se bucură, și orice nelegiuire își închide gura!`` 43 Cine ...

 

Ieremia Capitol 48

... necurmat suie suișul Luhitului, și se aud strigăte de durere la pogorîșul Horonaimului, din pricina nimicirii!`` 6 ,,Fugiți, scăpați-vă viața, și fiți ca un nevoiaș desțărat în pustie! 7 Căci, pentrucă te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul va merge în ...

 

Amos Capitol 8

Amos Capitol 8 Amos 7 Amos Capitol 8 1 Domnul Dumnezeu mi -a trimes următoarea vedenie. Iată, era un coș cu poame coapte. 2 El a zis: ,,Ce vezi, Amos?`` Eu am răspuns: ,,Un coș cu poame coapte.`` Și Domnul mi -a zis: ,,A venit sfîrșitul poporului Meu Israel; nu -l mai pot ierta! 3 În ziua aceea, cîntecele Templului se vor preface în gemete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca în tăcere o mulțime de trupuri moarte.`` 4 Ascultați lucrul acesta, voi cari mîncați pe cel lipsit, și prăpădiți pe cei nenorociți din țară! 5 Voi, cari ziceți: ,,Cînd va trece luna nouă, ca să vindem grîul, și Sabatul ca să deschidem grînarele, să micșorăm efa și să mărim siclul, și să strîmbăm cumpăna ca să înșelăm? 6 Apoi vom cumpăra pe cei nevoiași pe argint, și pe sărac pe o păreche de încălțăminte, și vom vinde codina în loc de grîu.`` - 7 Domnul a jurat pe slava lui Iacov: ,,Niciodată nu voi uita niciuna din faptele lor! 8 Nu se va cutremura țara din pricina acestor mișelii, și nu se vor jăli toți locuitorii ei? Nu se ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNEVOIAȘ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruNEVOIAȘ.

MIȘEL

... și f . 1. ( Om ) de nimic , ticălos , nemernic ; ( om ) laș , fricos . 2. ( Înv . ) ( Om ) de condiție modestă , de rând . 3. ( Înv . și reg . ) ( Om ) sărac , nevoiaș

 

NEPRICOPSIT

... NEPRICOPSÍT , - Ă , nepricopsiți , - te , adj . 1. ( Pop . și fam . ; adesea substantivat ) Sărac , nevoiaș ; p . ext . care nu este bun de nimic ; neisprăvit . 2. ( Înv . ) Lipsit de învățătură , de instrucție , de cultură . [ Var . : ( reg . ) neprocopsít , - ă adj . ] - Ne - + pricopsit ...

 

PÂRLIT

... ale corpului lor ) Cu pielea înnegrită de soare ; înnegrit , bronzat . 3. ( Despre vegetație ) Ofilit , veștejit , uscat din cauza arșiței . 4. Fig . ( Fam . ; despre oameni ) Sărac , nevoiaș

 

PĂCĂTOS

... substantivat ) 1. Care are multe păcate , care se face vinovat de călcarea unor norme ; p . ext . ticălos , rău , afurisit , nemernic . 2. Vrednic de milă ; nenorocit ; nevoiaș

 

PĂDUCHIOS

... PĂDUCHIÓS , - OÁSĂ , păduchioși , - oase , adj . Care are păduchi ( 1 ) , plin de păduchi ; p . ext . murdar , nespălat ; fig . sărac , nevoiaș

 

SĂRĂCAN

... SĂRĂCÁN , - Ă , sărăcani , - e , s . m . și f . , adj . ( Pop . ) 1. Om sărac ( 1 ) , nevoiaș . 2. Adj . ( Exprimă compătimire față de cineva sau ceva ) Biet , sărman , nenorocit , sărac ( 7 ) . [ Var . : săracán , - ă , sireicán , - ă s . m . și f . , adj . , aracán ...

 

SĂRAC

... SĂRÁC , - Ă , săraci , - ce , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu are avere , care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții ; sărman , nevoiaș . 2. ( Despre țări , orașe ) Lipsit de bunuri materiale ( mai ales naturale ) , populat cu oameni puțin avuți . 3. ( Mai ales cu determinări introduse p . prep . " de ...