Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NOȚIONAL, CONTRARIETATE, FI, INTRODUCERE, SAU, SUPRAORDINARE, SUPRAORDINAT, ÎMBOGĂȚIT, ÎMPLINIT, ÎNTREG, ABSOLUT ... Mai multe din DEX...

NOȚIUNE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NOȚIÚNE, noțiuni, s.f. 1. Formă logică fundamentală a gândirii omenești, care reflectă caracterele generale, esențiale și necesare ale unei clase de obiecte; concept. 2. Cunoștință generală despre valoarea, sensul, însemnătatea unui lucru; idee, concepție despre ceva. 3. (La pl.) Cunoștințe, principii generale de bază într-un anumit domeniu. [Pr.: -ți-u-] - Din fr. notion, lat. notio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

NOȚIÚNE s. 1. (LOG.) concept, idee. (\~ de "bine".) 2. (la pl.) v. elemente.

Sursa : sinonime

 

noțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. noțiúnii; pl. noțiúni

Sursa : ortografic

 

NOȚIÚN//E \~i f. 1) Idee generală, contura-logic, despre o clasă de obiecte sau despre un fenomen din realitatea înconjurătoare; concept. \~ abstractă. 2) la pl. Cunoștințe elementare despre esența unui lucru; element de bază dintr-un anumit domeniu. \~i ge-nerale. [G.-D. noțiunii; Sil. -ți-u-] /notion, lat. notio, \~onis

Sursa : NODEX

 

NOȚIÚNE s.f. 1. Formă de reflectare a lumii în gândirea omenească, cu ajutorul căreia sunt fixate caracterele generale, esențiale și necesare ale unei clase de obiecte (obținute prin generalizare și abstractizare); concept. 2. Cunoștință, idee cu caracter general asupra unui lucru. 3. (La pl.) Cunoștințe, principii fundamentale; elementele de bază ale unei discipline, ale unui domeniu etc. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. notion, lat. notio < noscere - a cunoaște].

Sursa : neologisme

 

NOȚIÚNE s. f. 1. formă a cunoașterii raționale care denumeşte o clasă de obiecte cu însușiri esențiale comune. 2. cunoștință, idee cu caracter general asupra unui lucru. 3. (pl.) cunoștințe, principii fundamentale ale unei discipline, ale unui domeniu etc. (< fr. notion, lat. notio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNOȚIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentruNOȚIUNE.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare a acestei reviste, sunt două articole de polemică, amândouă îndreptate în contra mea. Această cinste excepțională, precum și faptul că unul din articole a fost iscălit de dl Maiorescu, ar fi trebuit să mă facă să răspund imediat, cu atât mai mult cu cât în general n-am obiceiul de a tăcea când mi se fac observații critice. Meseria de scriitor, ca orice meserie, are și ea obligațiile sale, și una din aceste obligații mai de căpetenie e să-ți aperi vederile expuse, dacă urmezi a crede că sunt adevărate, iar dacă te-ai convins că sunt false, atunci să-ți recunoști sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

... pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ...

 

Alexandru Macedonski - Între grozav și frumos

Alexandru Macedonski - Între grozav şi frumos Între grozav și frumos de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , V, 4, 1884, p. 197. Poetul ia noțiunea de "grozav" în sensul de "sublim". Prăpastia grozavă cu iadu-i de-ntuneric Te-atrage când te afli pe margine, ș-atunci Te-atinge nebunia cu degetul isteric, Te-aproprii, și deodată voiești să te arunci. Te-atrage trandafirul cu cântecu-i în care Culoarea și parfumul să-ntrec în simfonii, Te-atrege-o biată frunză, te-atrage-o cugetare: GRozavul și Frumosul sunt două mari domnii ! Când ele deopotrivă pe spiritele-nalte Le țin în stăpânire cu farmecile lor, Le mișcă, le dă aripi, le face să tresalte, Contrastul ce se naște e vecinic

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ca o candelă ambulantă pe întunericul mișcător și rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfășurat de banda largă a întunericului. Epigrama, dimpotrivă. Scânteiază numai atunci când o învăluie un exces de lumină. Cu cât inteligența subtilă și pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți, dar numai acelea care nimeresc ținta adică impresionează sunt salutate cu freamăte victorioase. Celelalte se pierd rătăcite, ca și ecoul unei pietre aruncate într-o fântână adâncă, a cărei apă depărtată, puțină și noroioasă, înghite și piatra, și ecoul. Ce îngrozitor e să vorbești cuiva care nu te ...

 

Gelu Vlașin - 18:00

Gelu Vlaşin - 18:00 â†�â†� 17:45 18:00 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 18:25 →→ la masă beau și admir cu pași grei coridorul îngust mă complac infinit în iubiri de carton nopți întregi pe terasa din parc n-am noțiunea de doi și eu sufăr lovit de imaginea ta reflectată-n oglinda uitată pe hol ai plecat răspândind un parfum delicat (și-o senzație cruntă de

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

Gheorghe Asachi - Valea Albă Valea Albă de Gheorghe Asachi Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în ...

 

Ion Luca Caragiale - Thalasa

Ion Luca Caragiale - Thalasa Thalasa de Ion Luca Caragiale Arama rânjitoare a lunii sparge norii, O voce străvezie răsună-n minaret, În umbra pimentată palpită sicomorii, Cu brațul peste mare adoarme un poet. Potasice principii lovind topuzu-i gol, Cu tensiuni rezolvă contactul noțiunii, Cuprins de-o împietrire de antic discibol Ridică fruntea-i cheală spre clarul disc al lunii. E Thalasa, efebul de-origine-anonimă, E Thalasa, aedul, adolescent prepus, Îl stăpânește Eros cu vraja lui sublimă, Și mințile-i abstrage cum stă cu fața-n sus. Și-acum, când de lumină un sentiment confuz Se culcă peste lume ș-o-mbracă-n poezie, Aedu-și ia în mână spasmodicul topuz Și-azvârlă către stele stropiri de

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută să se sustragă cât mai repede de sub acea atmosferă savantă, dar obositoare. Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce mijloc a reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice Asupra criticii metafizice și celei științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Răspuns dlui Bogdan Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNOȚIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentruNOȚIUNE.

NOȚIONAL

... NOȚIONÁL , - Ă , noționali , - e , adj . Care exprimă o noțiune ( 1 ) , care se referă la o noțiune , de noțiune

 

CONTRARIETATE

CONTRARIETÁTE s . f . 1. Stare de surprindere neplăcută , provocată de o împotrivire , de o contrazicere . 2. Raport logic între două noțiuni sau judecăți care se exclud reciproc , dar care pot fi înlăturate ambele în favoarea unei a treia noțiuni sau judecăți . [ Pr . : - ri -

 

FI

... A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală ) A urma ( să se facă ) , a trebui ( să se facă ) . Când a fost să plece . 5. ( De obicei ...

 

INTRODUCERE

INTRODÚCERE , introduceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) introduce și rezultatul ei . 1. Băgare , vârâre . 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei , în care se prezintă , în linii generale , intențiile acesteia , elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei ; introducție . 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale , elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe . - V.

 

SAU

SAU conj . 1. ( Cu funcție disjunctivă ) Ori , fie : a ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii ) Plânge sau râde ? ( Al doilea membru al disjuncției este o negație ) Sunt sau nu sunt ? b ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative ) Doriți cafea sau ceai ? 2. ( Cu funcție explicativă ) Adică , cu alte cuvinte . Adunarea , sau soborul întregii țări . 3. ( Cu funcție copulativă ) Precum , și . Nisipul se găsește pe fundul râurilor , lacurilor sau mărilor . 4. ( În propoziții interogative , cu funcție conclusivă , atenuată de o nuanță de îndoială ) Nu cumva ? oare ? poate ? De ce nu scrii ? Sau n - ai timp ? - Să + au ^

 

SUPRAORDINARE

SUPRAORDINÁRE s . f . ( Log . ) Cuprinderea în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sfera mai mică . [ Pr . : - pra - or - ] - Supra - + ordinare (

 

SUPRAORDINAT

SUPRAORDINÁT , - Ă , supraordinați , - te , adj . ( Log . ; despre noțiuni ) În sfera căreia sunt cuprinse alte noțiuni cu sfera mai mică . [ Pr . : - pra - or - ] - Supra - + ordinat (

 

ÎMBOGĂȚIT

ÎMBOGĂȚÍT , - Ă , îmbogățiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care a acumulat bogății ; bogat . 2. ( Despre lucruri concrete sau noțiuni abstracte ) Care a devenit mai numeros , mai cuprinzător , mai complex ;

 

ÎMPLINIT

ÎMPLINÍT , - Ă , împliniți , - te , adj . 1. ( Despre noțiuni de timp ) Întreg , complet . 2. ( Despre oameni ) Bine făcut ,

 

ÎNTREG

ÎNTRÉG , - EÁGĂ , întregi , adj . 1. Tot , complet , din care nu s - a luat nimic . 2. Teafăr , sănătos , nevătămat . 3. ( Despre noțiuni temporale ) Deplin , complet . 4. ( Mat . ) Care se poate obține prin adunarea repetată a numărului unu cu el

 

ABSOLUT

ABSOLÚT , - Ă , absoluți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat . Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect . Argumentare absolut

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...