Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NOBLEȚE, ȘPAN, NOBILIAR, POSPOLIT, ÎNNOBILA, ȘLEAHTĂ, ȚIMIR, APANAJ, ARHONDOLOGIE, ARISTOCRAȚIE ... Mai multe din DEX...

NOBIL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NÓBIL, -Ă, nobili, -e, adj., s.m. și f. I. Adj. 1. Care dovadă de generozitate, de cinste, de spirit de abnegație; capabil de sentimente înalte; generos, ales. Om nobil. ** Care face cinste, care onorează, care pune într-o lumină favorabilă pe cineva. O acțiune nobilă. 2. Distins, elegant, desăvârșit; grațios. 3. Care se distinge prin anumite caracteristici de superioritate. * Metal nobil = metal prețios, v. prețios. Gaz nobil = nume dat fiecăruia dintre gazele inerte, incolore și inodore care se găsesc în atmosferă în mici cantități. II. S.m. și f., adj. (Persoană) care face parte din nobilime (1). - Din lat. nobilis, germ. nobel, it. nobile, fr. noble.

Sursa : DEX '98

 

Nobilignobil, josnic, vulgar, ticălos

Sursa : antonime

 

NÓBIL adj., s. 1. adj. v. ales. 2. s. aristocrat, gentilom, patrician, senior, (rar) magnat. (\~ din apusul feudal al Europei.) 3. adj. v. generos. 4. adj. v. prețios.

Sursa : sinonime

 

nóbil adj. m., s. m., pl. nobili; f. sg. nóbilă, g.-d. art. nóbilei, pl. nóbile

Sursa : ortografic

 

NÓBIL^2 \~ă (\~i, \~e) 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește înalte calități morale; care are idei și senti-mente alese. Om \~. 2) Care se impune prin distincție; distins. Faptă \~ă. 3): Metale \~e metale prețioase (aurul, argintul, platina). Gaze \~e gaze, de obicei inerte (heliul, neonul etc.), care se găsesc în cantități mici în atmo-sferă. 4) Care ține de nobilime; propriu no-bilimii. /<lat. nobilis, germ. Nobel, it. nobile, fr. noble

Sursa : NODEX

 

NÓBIL^1 \~i m. Persoană care face parte din nobilime. /<lat. nobilis, germ. Nobel, it. nobile, fr. noble

Sursa : NODEX

 

NÓBIL, -Ă adj. 1. Cinstit, generos; ales; bun; curajos. * Metal nobil = metal prețios; gaz nobil = fiecare dintre gazele inerte, incolore și inodore care se găsesc în cantități mici în atmosferă, ca: heliu, neon, argon, kripton. 2. Distins, grațios, elegant. 3. s.m. și f. Care face parte din vârfurile privilegiate ale societății (mai ales în orânduirea feudală); aristocrat. [< lat. nobilis, cf. it. nobile].

Sursa : neologisme

 

NÓBIL, -Ă I. adj. 1. cinstit, generos, mărinimos; ales; bun, curajos. o metal ~ = metal prețios; gaz ~ = fiecare dintre gazele inerte, incolore și inodore, care se găsesc în cantități mici în atmosferă. 2. distins, grațios, elegant. II. s. m. f. persoană care face parte din nobilime. (< lat. nobilis, germ. nobil, it. nobile, fr. noble)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNOBIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 287 pentruNOBIL.

Ștefan Octavian Iosif - Nobil

... Ştefan Octavian Iosif - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci ... a săvîrșit. Dar el se împotrivea mereu, strigînd: "Să nu v-atingeți voi de trupul meu ! Căci n-aveți dreptul ăsta, după lege... Sunt nobil eu !" Ați auzit, voi, duhuri strămoșești, Acest cuvînt, această provocare? De-acum nici n-ar mai trebui bătut, Ci dus d-a dreptul ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil

... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci ... a săvîrșit. Dar el se împotrivea mereu, strigînd: "Să nu v-atingeți voi de trupul meu ! Căci n-aveți dreptul ăsta, după lege... Sunt nobil eu !" Ați auzit, voi, duhuri strămoșești, Acest cuvînt, această provocare? De-acum nici n-ar mai trebui bătut, Ci dus d-a dreptul ...

 

Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î

Constantin Stamati - Cum era educaţia nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioţii în ţară Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară de Constantin Stamati Eu scriu această satiră după idiomul linguei romano-slavonă, ce se vorbea în secolii trecuți și după moralul boierilor acelor timpuri, corciți cu greci, în care barbarism căzuse românii, desființându-se de fanarioții greci școlile naționale din Iași, din Suceava, din Hotin, din Cotnar, din Bacău, așezate de către domnii vechi: Alexandru cel Bun, înțelepții Movilești, elinistul Duca, Iacob Despotul, Vasile Alvanitul, Cantimireștii și alții, în a cărora fericite zile înflorea lingua română; această diplomatică au urmat grecii ca să amorțească patriotismul românilor de care ei se temeau, și ca să înădușe istoria lor, făr’ de care nu este patrie, și să introducă în școale lingua grecească cu dascălii lor (căci lingua grecească trebuia fanarioților, iar nu românească); deci cu acest mod moldovenii rămaseră nici greci, nici moldoveni, pân’ s-au întemeiat iarăși școlile naționale de la 1830, de când vedem propășind învățăturile în lingua română, dezvelindu-se istoria nației și înviind patriotismul. (n.a.) Convorbire între o neneacă, adică mamă cucoană, cu fiul său cuconaș alintat, ...

 

Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii

Ion Luca Caragiale - Ouăle roşii Ouăle roșii de Ion Luca Caragiale Cronică veche (Până către sfârșitul veacului al 14-lea când a ars mănăstirea Sf. Pafnutie, se găsea acolo, într-un dulap, la păstrare — scrisă, probabil, de vreun călugăr cârpocitor de slove, cum erau mulți pe vremurile acelea — o cronică în care se povestea fioroasa-ntâmplare petrecută, în castelul contelui FĂ©kete LĂ¡ioș, cu prilejul Paștelui din anul de la facerea lumii 6659, iar de la mântuire 1151. Conținutul acelei cronice arse s-a păstrat însă prin tradiție, din generație în generație, de către călugări, și mai târziu a fost, după o viață-ntreagă de cercetări adânci, reconstituită de către savantul Laurentius Ferax (vulgo, Lorenz Reichlich). După versiunea acestuia, foarte rară, o dăm și noi aci.) În seara de vinerea patimilor, au mers bătrânul conte FĂ©kete LĂ¡ioș, care-mplinise în duminica floriilor șaptezeci și cinci de ani, la capela castelului, împreună cu soția sa VirĂ¡g, care, zicea ea, trebuia să-mplinească, în sâmbăta rusaliilor următoare, patruzeci. După dânșii veneau nobilii curteni și copiii de casă, care țineau, unii coiful contelui, iar alții coada rochiei contesei. Și după ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret

... D-astăzi înainte numai cu arma-n mână Va scăpa de moarte patria română. Între viața sclavă ș-un mormânt fălos Nu-întârzie-un suflet nobil, generos. Astfel totdauna țara liberară Vechi eroi ce-n fală se glorificară. Inima lor mare să vieze-n noi! Să pierim sub arme ca străbunii ... — ,,Înțeleaptă-mi pare vorba ce-ai grăit, Dar de-nțelepciunea robului ce-n fiare Tremură să piarză zilele-i amare. Poate-al țării tale nobil, sfânt amor A putut să-ți facă gând îndoitor? Este-nchisă calea pacea dulce-a cere. Turcii pleacă fruntea numai la ... cei de moarte plini, Nu pot să pătrunză dulcile-i lumini. Astfel este omul ce-njosirea-abate Tremură să moară pentru libertate. Dar poporul nostru, nobil

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna Ana-doamna de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Sufletul lui Carol, regele maghiar, De dorinți trufașe se îmbată-amar, Dar cea mai fatală ce-a putut să fie E ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii și-astfel le-a vorbit — ,,Viețuiește-un popol dincolo-n Carpați, Popol de mari fapte și de rari bărbați. Astfel cum un arbor lângă casă crește Și, crescând, lumina soarelui oprește, Astfel astă-dată, pe al nostru sân, Crește și va crește popolul român. Să surpăm stejarul într-a lui junie Și să spargem cuibul cel de bărbăție. Să-njugăm la carul cel triumfător Căpitanii ageri și pe domnul lor! Să stingem, prin lanțuri și prin împilare, Focul său de viață, de neatârnare, Până să roșească d-a se mai gândi Fericit și liber pe pământ a fi!..." Astfel zice Carol, iar maghiarii-aprinși Jură să zdrobească șoimii cei ne-nvinși. II Carol intră-n țară, asuprește foarte; Unde calcă, lasă lacrimi, ...

 

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

... săraci lacrimi? De ești drept, nezavistnic, îndurător și blând, De crezi că e ca tine fieștecare om, Atunci cu bună seamă poți zice că ești nobil, Poți crede că cu Ector și cu Ahil ești rudă; Cezar și Alexandru și toți bărbații mari Că-ți sunt strămoși socoate-i de-ți ... “ Iată sentimente cu adevărat nobile; iată idei drepte și de care trebuie să se pătrundă tot acela ce vrea să fie cunoscut de nobil. Dea Domnul ca aceste maxime sfinte să se tipărească în mințile românilor și ca boierii noștri să le învețe copiilor lor, odată cu Crezul și ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Noaptea de iunie de Alexandru Macedonski Musset a cugetat-o sorbind a ei răcoare Și stelele de aur din cerul luminos, Și tainica natură în falnica-i splendoare, Și tot ce se-ntrevede în haos, sus și jos, Și tot ce este-n suflet ca sfântă inspirare, Și tot ce este-n creier ca vis sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare Voi-va astăzi Muza din ceruri să coboare, În mantia-i eternă de aur și de-azur, Și tocmai de la Sena, ce curge maiestoasă, La Dâmbovița noastră, îngustă și tinoasă, Să facă să revibre divinul ei murmur? Și noi avem desigur un cer curat și-albastru Și inime voioase și inime-n dezastru, Și noi avem în aer parfum și melodii; Avem pe Heliade; Alecsandri, un astru; Avem Bolintinenii cu sfinte rapsodii; Avem Depărățenii, precum și Franța soră, Avut-atâtea genii apuse-n ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 4

... nimeni Să se creadă fericit. "Ce folos, își zice Sander, C-am ajuns așa de sus, Și averea ce mi-i bună, Dacă fiu de nobil nu-s !... Aspazio, Aspazio, Sub blazonul tău mă ia, Și-ți voi pune la picioare Slava și viața mea !" Cîtă crudă rezistență ! Cît dispreț n ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna

Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna Bătălia de la Varna de Dimitrie Bolintineanu Generalii pasă sub un cort creștin Unde-n cursul nopții lung consiliu țin. Acolo se vede regele Lehiei, Huniad, eroul țării Unguriei, Mari prelați ai papii, tineri cavaleri, Vlad al României cu mai mulți boieri, Căci creștinii popoli din vecinătate, Îndemnați de papa, turcii vor a bate. Ladislav acolo cel întâi vorbește — ,,Reușita dalbă mie îmi zâmbește, Dar doresc să-mi spuneți dacă-mpărtășiți Dulcile-mi speranțe, consilieri iubiți! Căci credința vie trebui' să domnească În orice-ntreprinde mintea omenească. Cele mai deșarte lucruri care sânt Ea le-nviețuiește jos p-acest pământ. Ea ne poartă-n viață, cum lumina dulce Printre căi ascunse pașii ne conduce. Ea bucură viața, cum dulcile flori Împletesc cununa cea de sărbători!" Huniad ia vorba: — ,,Preamărețe sire! Capul meu răspunde despre reușire! Sufletele noastre nu s-au îndoit Și credința dulce le-a dumnezeit. Nimene nu poate dimpotrivă-a zice Dintre generalii ce se află aice!" Astfel zice bravul. Toți se bucurau. Domnul și boierii singuri ascultau. Regele întreabă: — ,,Doamne, ce durere Inima-ți înclină astfel spre tăcere?" Vlad atunci răspunde ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNOBIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruNOBIL.

NOBLEȚE

... NOBLÉȚE s . f . 1. Calitatea de nobil ( II ) ; rangul sau titlul de nobil ; nobilime ( 2 ) , nobilitate ( 1 ) . 2. ( Rar ) Nobilime ( 1 ) . 3. Atitudine , însușire morală superioară ; caracter nobil

 

ȘPAN

... sau doage . ȘPAN ^1 , șpani , s . m . 1. ( În orânduirea feudală din Transilvania ) Titlu dat nobilului care avea funcția corespunzătoare vicontelui sau contelui din Apus ; nobil

 

NOBILIAR

NOBILIÁR , - Ă , nobiliari , - e , adj . Care aparține nobilimii ( 1 ) sau nobililor ( II ) , privitor la nobilime sau la nobili , specific nobilimii ; nobilitar . [ Pr . : - li -

 

POSPOLIT

POSPOLÍT , - Ă , pospoliți , - te , adj . Care aparținea unui corp de armată alcătuit din nobili polonezi , format din nobili

 

ÎNNOBILA

... animale sau a unei specii de plante ; a ( se ) îmbunătăți proprietățile unor substanțe , unor materiale prin procedee fizice sau chimice . - În + nobil

 

ȘLEAHTĂ

ȘLEÁHTĂ , șlehte , s . f . 1. ( Peior . ) Clică , bandă ; gloată , ceată . 2. Nume dat , în trecut , nobilimii poloneze ; corp de armată alcătuit din nobili

 

ȚIMIR

ȚIMÍR , țimire , s . n . 1. ( Înv . și reg . ) Emblemă care servește drept semn distinctiv al unei familii nobile , al unui oraș , al unei corporații sau membrilor ei , unei țări etc . 2. Denumire dată în evul mediu , în țările române , călăuzei și însoțitorului oficial al unui străin , mai cu seamă de la hotare până la curtea domnească . [ Var . : țimáră s .

 

APANAJ

APANÁJ , apanaje , s . n . 1. Parte dintr - un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile ; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare . 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva ; fig . ceea ce este propriu unei persoane sau unui

 

ARHONDOLOGIE

ARHONDOLOGÍE s . f . Istorie a nobilimii ; ( concr . ) repertoriu al familiilor nobile dintr - o țară . [ Var . : ( înv . ) arhontologhíe s .

 

ARISTOCRAȚIE

ARISTOCRAȚÍE , aristocrații , s . f . Pătură a unei clase sociale sau a unui grup social care se bucură de mari privilegii , datorate originii , bogăției și poziției sale sociale ; p . gener . ( în orânduirea sclavagistă ) clasă socială dominantă , formată din marii posesori de pământ și de sclavi ; ( în orânduirea feudală ) clasă socială dominantă a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...