Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NENOROC, BERECHET, NOROCEL, VENĂ, ZAR, ÎNVREDNICI, ȘANSĂ, ALB, AMULETĂ, BAFTĂ ... Mai multe din DEX...

NOROC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NORÓC, (pop.) noroace, s.n. 1. Soartă, ursită, destin (favorabil). * Cu sau fără (de) noroc = a) loc. adj. și adv. (care este) cu (sau fără) succes; b) loc. adj. care exprimă, arată (ne)fericire, (in)succes. * Loc. adv. La (sau într-un) noroc = la întâmplare, fără a fi sigur de reușită. * Expr. (Pop.) La cât mi-a sta norocul = în ce măsură voi fi favorizat de soartă. A-i fi scris în noroc ... = a-i fi sortit ... 2. Întâmplare neașteptată sau concurs de împrejurări favorabile care asigură reușita unei acțiuni, îndeplinirea unei dorințe etc.; șansă, baftă. * Joc de noroc = nume generic dat jocurilor în care câștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare. * Expr. A avea noroc sau a fi cu noroc = a avea succes sau a fi favorizat de împrejurări în acțiunile întreprinse. Noroc ... = bine ..., din fericire... A avea norocul .... = a se ivi prilejul favorabil pentru... A avea noroc de cineva (sau de ceva) = a avea avantajul de a da peste cineva (sau ceva) folositor; a se putea sluji cu folos de cineva sau de ceva. Unde-i norocul ... = ce bine ar fi ... A da noroc = a) a saluta; b) a închina, a ciocni, a ura. Noroc! = formulă de salut sau de urare. 3. Stare sufletească sau situație în care omul se simte fericit; fericire, bine. ** Bunăstare. - Din sl. naroku.

Sursa : DEX '98

 

Norocghinion, nenoroc, nenorocire

Sursa : antonime

 

NORÓC s., interj. 1. s. șansă, (înv. și pop.) norocire, striște, (înv.) selamet, (fam.) baftă, (rar fig.) venă. (Lipsit de \~; \~ul lui a fost acela ca....) 2. s. v. fericire. 3. interj. ferice!, halal! (\~ de voi!) 4. s. v. soartă.

Sursa : sinonime

 

noróc s. n., pl. noroáce

Sursa : ortografic

 

NOR//ÓC \~oáce n. pop. 1) Soartă, destin favorabil. * La (sau într-un) \~ la întâmplare. 2) Concurs de împrejurări favorabile. * A-i surâde cuiva \~ocul a-i merge cuiva în viață. A-și încerca \~ocul a întreprinde ceva fără a fi sigur de reușită. Spre \~ocul cuiva din fericire. Cum a da târgul și \~ocul cum va fi; după împrejurări. A avea \~ a reuși, a avea succes. Joc de \~ joc (de cărți, de zaruri etc.) în care câștigul este întâmplător; joc de ha-zard. \~! formulă de salut. 3) Stare de satisfacție deplină; fericire. A-și găsi \~ocul. * A fugi de \~ a evita inconștient ceea ce putea aducă fericire. /naroku

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NOROC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 533 pentru NOROC.

Alecu Donici - Norocul în vizită

... ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul hotărî curând să-i viziteze Și la căsuța lor o vară să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare? De-ndată s-au văzut puternica-i lucrare: Căci unul dintre frați fiind cam negustor, Deși nainte el la toate ...

 

Anton Pann - Norocul și mintea

Anton Pann - Norocul şi mintea Norocul și mintea de Anton Pann Să pricea odată Norocu-n cuvinte Cu prealăudata și-nțeleapta Minte, Zicînd că el este ce pricinuiește Binele și răul la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu i să par grele. Norocu-mprotivă-ncepe iar să zică, Mintea, d-altă parte, nu să lasă mică, Din vorbă în vorbă Norocul îndată De necaz și ciudă vru Mintea să bată. Dacă văzu Mintea că nu să-nțelege Ș-o s-ajungă treaba pînă la ciomege, Zise : -O Noroace ! ce trebuie ceartă S-avem ca nebunii și vorbă deșartă ? Noi un om s-alegem și, intrînd într-însul, Vrednicia-n faptă s-arătăm cu dînsul. Așadar d-această amîndoi voiră Ș-un om să găsească să călătoriră. Mergînd împreună, întîlnesc în cale Un om păzind capre în jos pe o vale. Văzîndu-l, Norocul stă în loc, vorbește : -Să mergem departe ce ne trebuiește? Iată domnișorul care mă așteaptă Să-mi arăt cu dînsul vrednicia-n faptă. Și te uită numai că nu-n ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și ... — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă ... și adormi, visând turme de oi, cirezi de vaci, herghelii de cai... Și toate ale lui! Și se făcea că zicea nevestei: "Vezi că e noroc?" Iar ea se facea că-i zice: "Norocul e de la Diavolul". Se albise luna ca un rotocol de hârtie. O apă de lumină se ... și alergă la nevastă. — Fă muiere, tot ce vezi este al nostru! — Ei, minunea dracului! zise muierea. — Minunea cui? Și omul cu noroc ...

 

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

... nu prea am trecere de la o vreme. - Și de aia vream să te rog, zice lucrătorul, să-mi faci și mie rost de vrun noroc mai bun. - Să vedem... să mă rog poate de fiu-meu. - Da ce e fiul sfinției tale?... are vreo putere? - Apoi de! eu așa gândesc ...

 

Traian Demetrescu - Biletul de noroc

... Traian Demetrescu - Biletul de noroc Biletul de noroc de Traian Demetrescu Iubita mea, care mă-nșeală De două ori pe săptămînă. Mergea alăturea de mine.         Ținîndu-mă de mînă. Și mă gîndeam c ... să mă sărute         Rugîndu-mă s-o iert! La colțul unei strade-nguste, De-abia puteai găsi un loc, Un vrăjitor vindea mulțimei         Bilete de noroc. Am tras și eu la întîmplare Biletul meu și l-am plătit; În el sta scris aceste vorbe:         â€žNu poți fi fericit!â€� De ...

 

Ioan Slavici - Moara cu noroc

... Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 ... voi. — Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândașul, și de la Sf. Gheorghe cârciuma de la Moara cu noroc e a noastră. — În ceas bun să fie zis, grăi bătrâna, și gând bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul! II ... mai lași timp de răsuflare, fiindcă drumul a fost cam greu, iară mai departe locurile sunt rele. Aici în vale e Moara cu noroc. Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea îl vestește că ... casa lor. Abia trecuseră dar câteva luni după Sf. Gheorghe, și drumeții mai umblați nu mai ziceau că o să facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiță, și toată lumea știa cine e Ghiță și unde e Ghiță, iar acolo, în vale, între pripor și ...

 

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc

... Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Om cu noroc de Ion Luca Caragiale Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o ... pierdută. Când golul a fost cu desăvârșire umplut, amicul nostru Manolache s-a însurat a doua oară. Omul cu noroc! Aceasta, soția a doua, este tot așa de tânără și de frumoasă cum era odinioară răposata: iar cât despre tactul diplomatic, atât de ... minunată de cu ziuă, și am fost unanimi în a ferici, cu mai multă sau mai puțină invidie, pe amicul Manolache de cât noroc a avut și are. Doamna Z... una dintre invitate, o văduvă respectabilă, care știe toate câte se petrec în societatea noastră și chiar ... testamentul și lasă aproape toată averea sa copilei lui Manolache, pe care o iubește la nebunie. Și toți, firește, am trebuit să zicem iarăși: "Mare noroc

 

Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți

... tovarășă lângă el, își așternu risipa de flori scuturată din pletele copacului sub cap și adormi dulce, ca pe o pernă albă înfățată de curând. Noroc însă că după atâtea năcazuri, după zilele trudite, Dumnezeu a lăsat și negrele nopți cu visuri, care te mai mângâie și te mai ...

 

Miron Costin - Viața lumii

Miron Costin - Viaţa lumii Viața lumii de Miron Costin Sueta seustv, vsa vseaceska sueta Eclisiastis, glava I (Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte) A lumii cântu cu jale cumplită viiața, Cu griji și primejdii cum iaste și ața: Prea supțire și-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înșelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra și nici o poartă A le opri nu poate. Trec toate prăvălite Lucrurile lumii, și mai mult cumplite. Și ca apa în cursul său cum nu să oprește. Așa cursul al lumii nu să contenește. Fum și umbră sântu toate, visuri și părere. Ce nu petrece lumea și în ce nu-i cădere? Spuma mării și nor suptu cer trecătoriu, Ce e în lume să nu aibă nume muritoriu? Zice David prorocul: "Viața iaste floara, Nu trăiaște, ce îndată iaste trecătoarea". "Viiarme sântu eu și nu om", tot acela strigă O, hicleană, în toate vremi cum să nu să plângă Toate câte-s, pre tine? Ce hălăduiaște Neprăvălit, nestrămutat? Ce nu stăruiaște Spre cădere de tine? ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

... de Nuvele, cu care a debutat. Acolo e Popa Tanda , acolo e Budulea taichii , acolo sunt Scormon , O viață pierdută și Moara cu noroc . Cine nu cunoaște mai cu seamă această din urmă nuvelă nu cunoaște pe Slavici și nu cunoaște una din cele mai puternice creațiuni ale literaturii ... par totuși cele mai izbutite creațiuni ale lui. Genul în care a excelat talentul lui Slavici este, fără îndoială, nuvela tragică. Moara cu noroc , care nu poate să placă atâta în copilărie, recitită de câteva ori mai târziu, la intervale, cu toată blazarea necruțătoare a unui spirit ... și inteligent Lică sămădăul , personagiu unic în literatura noastră, exemplar de om straniu, care te urmărește ca enigmaticul Svidrigailof din Crimă și pedeapsă . Moara cu noroc nu-i numai o nuvelă bogată, e în același timp un mic roman de moravuri, tot atât de interesant, prin fondul de viață locală pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... vreme! Alerg repede la controlorul vagoanelor de dormit, să m-asigur din vreme de un pat de clasa a doua dacă voi avea noroc să găsesc, fiindcă e totdeuna îmbulzeală și locurile se vând mai dinainte. Dar am noroc; din întâmplare, în ziua aceea, sunt puțini călători; locurile toate sunt libere; am să fiu singur într-un compartiment de patru paturi... atât mai bine ... jumătate, m-am suit în vagonul de dormit la patul cu numărul 13. Ș-apoi mai spun unii ș-alții că 13 e număr fără noroc! N-apuc să mă așez bine la locul meu și să scot o carte de citit din săculeț, și cine intră, cu zgomot mare, în ... curând, este foarte amenințată în partea de jos a României; ș.cl., ș.cl; și toate aceste afirmațiuni, confirmate cu: ,,așa să am noroc!... așa să trăiesc!... ,,așa să tiorăsc!... așa să am parte de sănătate!... așa să mor! După acestea, începe să cânte ceva din repertoriul lui Ristache ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NOROC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru NOROC.

NENOROC

... NENORÓC s . n . Lipsă de noroc , neșansă , ghinion ; lipsă de succes ( în acțiuni ) , insucces : ; p . ext . stare a celui fără noroc . - Ne - + noroc

 

BERECHET

... BERECHÉT , berecheturi , ( 1 , 2 ) s . n . , berecheți , ( 3 , 4 ) s . m . ( Reg . ) 1. S . n . Belșug , abundență . 2. S . n . Noroc , prosperitate ( neașteptată ) . 3. S . m . ( Ir . ) Om care aduce belșug , noroc

 

NOROCEL

... NOROCÉL , norocele , s . f . ( Pop . ) Diminutiv al lui noroc . - Noroc

 

VENĂ

... VÉNĂ , vene , s . f . 1. Vână ( I 1 ) . 2. Fig . ( Livr . ) Conjunctură favorabilă ; șansă , noroc ( la un joc de noroc

 

ZAR

... de material plastic etc . , care are pe fiecare dintre fețe imprimate puncte de la unu la șase și care se folosește la anumite jocuri de noroc ; p . ext . ( la pl . ) joc de noroc

 

ÎNVREDNICI

ÎNVREDNICÍ , învrednicesc , vb . IV . Refl . 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva , să ajungă la ceva ; a fi capabil , a reuși . 2. A avea norocul , cinstea să . . . , a avea parte de . . . 3. A găsi de cuviință ; a binevoi , a catadicsi . - În +

 

ȘANSĂ

... ȘÁNSĂ , șanse , s . f . Circumstanță favorabilă , posibilitate de reușită , de succes ; noroc

 

ALB

... carne . Alb de Banat . Alb ucrainean de stepă . V. S . f . pl . art . Nume dat pieselor albe ( I 1 ) la unele jocuri distractive sau de noroc

 

AMULETĂ

... AMULÉTĂ , amulete , s . f . Mic obiect căruia vechi superstiții îi atribuie puterea magică de a aduce noroc

 

BAFTĂ

... BÁFTĂ , bafte , s . f . ( Arg . și fam . ) Noroc

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...