Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: OBȘTE

  Vezi și:OBȘTIME, OBȘTIRE, ÎNDEOBȘTE, CISLĂ, MARCĂ, OBȘTE, OBȘTEȘTE, OBȘTIE, RĂZEȘ, VĂTĂMAN, VILĂ ... Mai multe din DEX...

OBȘTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OBȘTÍ, obștesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. - Din sl. ob?štiti sau din obște.

Sursa : DEX '98

 

obștí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obștésc, imperf. 3 sg. obșteá; conj. prez. 3 sg. și pl. obșteáscă

Sursa : ortografic

 

A OBŞT//Í \~ésc tranz. înv. A face cunoscut unei colectivități; a anunța în mod public. /obištiti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOBȘTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentruOBȘTI.

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ...

 

Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu

... urmând pornirilor sale de despotism, a scos un ofis împotriva adunărilor, dar văzând că acea poruncă nu se băga în seamă de către obște și temându-se de a o ațâța pe aceasta mai mult, a socotit să-și puie iar masca de Părinte al ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

... nostru este un drit al codului, și driturile nu se sting, nu se prefac fără oarecare tulburare a interesurilor materiale; mai mulți din obște, ce au chemat din tot sufletul dezrobirea, stau a se răzgândi la pierderile ce vor face. Dacă ofisul măriei sale rămâne strălucit într ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... omului, îi strică sângele și îi aduce bețivului slăbiciuni și boale, din pricina cărora se face neputincios și netrebnic și pentru gospodăria sa, și pentru obște, și pentru patrie și este nu mai mult decât o greutate pe pământ. Mulți zic că bețivul nici o stricăciune nu face altora. Cum nu ...

 

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"

... se mai înțelege, acum că este nevoie de înțelegere; și, neuniți în vorbă, sunt toți uniți a cere ca Steaua să scrie pentru obște, obștea cea nepoligloată, nelatină, nefranțuscă, ca să poată bieții oameni avea o legătură, un locușor pe pământul moldovenesc, unde să se vorbească moldovenește. Știu că ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703

... creștinești, creștinilor să cuvin. Multe adevărate creștinești și de Dumnezeu plăcute și de suflete folositoare cărți, dentru ale mării-tale cheltuiale, spre folosul cel de obște, s-au dat; iară de cât toate mai folositoare de suflete și mântuitoare iaste aciasta a Noului Testament. Pentru că, de vrĂ©me ... și în cea viitoare, pentru căci Noul acesta Testament al mântuitoriului, fiind întru limba cea părintească tălmăcit, cu ale mării-tale cheltuiale spre cea de obște folosință l-ai mai tipărit și l-ai dat. Deci pentru aciasta fără îndoială adeverez cum că aicea vei să sĂ©ceri roada acestui bine ...

 

Grigore Alexandrescu - Cucul

Grigore Alexandrescu - Cucul Cucul de Grigore Alexandrescu Cucul, pasere proastă, dar plină de mîndrie,      Socotind c-al său nume      Este vestit în lume, Hotărî să mai facă vreo călătorie, Ca s-adune respecturi, și însuși să privească Cu ce chip îl slăvește nația păserească. Plecă: dar abia merse pînă-n vecinătate, Și găsi felurimi de păsări adunate,      Care din întîmplare      Se-ntrecea la cîntare. Stătu să le asculte: toate pe rînd cîntară, Care prost, care bine, talentul și-arătară. Iar bietei coțofene îi cerură iertare      Că nu-i dau ascultare: Îi ziseră: „Taci, soro, te roagă obștea noastră: Despre cîntec, ne iartă, ești ca un cuc de proastă“. Asfel păți și cioara; în rîs ea fu luată, Și cu un cuc nemernic de toate comparată. De asemenea cinste cucul supărat foarte,         Se duse mai departe;         Dar oriunde mergea,         Nimic alt n-auzea.         În sfîrșit obosit,         Și desnădăjduit,         La cuibul său veni,         Făr-a se mai opri.         Puii cît îl zăriră         Pe loc îl ocoliră;         Apoi îl întrebară:         â€žCe mai veste p-afară?“ „Urîtă — le răspunse — și vrednică de jale: Am umblat multe locuri, dar nu m-am mulțumit. Toate ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

... Republica-i țarină pustie: Care cum vine roada-i culege, Cel puternic răpește-în tărie, Că nu-l contenește nici o lege; Așa venitul de obște piere Între mai multe răpace ghierre. Oameni-s așa făcuți din fire Ca-între cei asemene cu sine Să poftească-a fi cu ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri

... Domnul, pentru ca să alĂ©rge apostolii, ce era înfricoșaț la ajutoriul lui, să-l roage și să ia pricină din rugăciunea lor cea de obște, să-i mântuiască din nevoe. Cu adevărat, mare învățătură ni să dă noao cu aceasta, pentru ca să luom pildă, să ne rugăm și noi ... încungiură întâmplările și nevoile cĂ©le mari, o cât ajutoriu și câtă mângâiare am lua de la nemăsurata mila lui Dumnezeu. Dumnezeu iaste tată de obște al tuturor. Pre toț ne iubește ca pre niște adevărați fii ai lui și nu poate răbda milostivirea lui cea iubitoare de oameni să ne ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a XI Janalău pe toți cu mintea-împacă Ș-în urmă după-a lui socoteală Cinstitul sobor cu tot să pleacă, Când Cucavel cu gloata să scoală Și năvălind pe sobor în pripă, Mână pe delegați în răsipă. Doamne la ce-mi dăduși minte bună Ș-inimă de milă sâmțitoare, Deacă nu mi-ai dat cu ceste-împreună Și putere-în mâni izbânditoare, Să pedepsesc pe toți cei ce-înșală Ș-asupresc oamenii fără sfială!... Când văd omenirea ticăloasă, Cu totul oarbă și-întunecată, După mii și mii de-ani abia scoasă Din pruncie, în vrăji afundată, Plâng cu lacreme necontenite, Cum plângeai oarecând, Eraclite! [1] Când omul pe om strică ș-ucide Făr' nice-un folos sau trebuință, Ba muncindu-l încă-în față-i râde, Când însuș' hulește-a sa ființă, Ce nu fac celelalte jivine, A fire-om atuncea mi-e rușine! Săracă omenire-obidată! Nu-ți ajunge că vreme puțină De-a viețui în lume ț-e dată, Ș-acuș' iară te-întorci în țărână, Nu-ți ajung destul să pătimești Slăbiciunile tale firești? Dar' tu ți-otrăvești încă ș- ...

 

Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae

... ce au zis ei și le-au așăzat, spre cinstea besĂ©ricii, spre întemeiarea credinții și a creștinătății și spre folosul cel obște, ca niște călcători de lĂ©ge ce sunt. Opresc și pre alții, cu o mie de mijloace, să nu le ție, pentru ca să-i ... au nevoit de au săvârșit trei bunătăți mari: una spre cinstea și lauda stăpânului său Hristos, a dooa spre întemeiarea credinții cei de obște a toatei politiei creștinești și a treia spre folosul turmei sale ce i s-au încredințat. Deci bunătatea ce-au arătat ... pentru aceia l-au iubit și Dumnezeu pe dânsul și l-au făcut vestit și lăudat în toată lumea. Iar bunătatea ce-au arătat de obște iaste acĂ©ia ce-au făcut înaintea credinciosului și marelui împărat Constandin și înaintea a tot săborului ce să adunase în Nichea, de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruOBȘTI

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruOBȘTI.

Proverbele Capitol 5

... din fîntîna ta, și din izvoarele puțului tău. 16 Ce, vrei să ți se verse izvoarele afară? Și să-ți curgă rîurile pe piețele de obște? 17 Lasă-le să fie numai pentru tine, și nu pentru străinii de lîngă tine. 18 Izvorul tău să fie binecuvîntat, și bucură-te de ...

 

Isaia Capitol 59

... astfel izbăvirea s`a întors îndărăt, și mîntuirea a stat deoparte; căci adevărul s`a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15 Adevărul s`a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jăfuit. Domnul ...

 

Tefania Capitol 3

Tefania Capitol 3 Tefania 2 Tefania Capitol 3 1 ,,Vai de cetatea îndărătnică și spurcată, vai de cetatea plină de asuprire! 2 Ea n`ascultă de nici un glas, nu ține seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său. 3 Căpeteniile ei în mijlocul ei sînt niște lei cari răcnesc; judecătorii ei sînt niște lupi de seară cari nu mai lasă nici un os pînă dimineața. 4 Proorocii ei sînt ușuratici și înșelători; preoții ei pîngăresc lucrurile sfinte, calcă Legea. 5 Domnul este fără prihană în mijlocul ei. El nu face nici o nelegiuire; în fiecare dimineață El Își scoate la lumină judecățile, fără să înceteze vreodată; dar cine este nelegiuit nu știe de rușine! 6 Am nimicit neamuri, le-am dărîmat turnurile, le-am pustiit ulițele și nu mai trece nimeni pe ele! Cetățile lor sînt pustiite, nu mai au nici un om în ele, și nimeni nu mai locuiește în ele! 7 Ziceam: ,Dacă ai voi măcar să te temi de Mine, și să ții seama de mustrare! Nu ți-ar fi nimicită locuința, și n`ar veni peste tine toate pedepsele cu cari te-am amenințat.` Dar ei s`au ...

 

Fapte Capitol 2

... de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. 44 Toți cei ce credeau, erau împreună la un loc, și aveau toate de obște. 45 Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia. 46 Toți împreună erau nelipsiți dela Templu în fiecare zi ...

 

Fapte Capitol 4

... îndrăzneală. 32 Mulțimea celor ce crezuseră, era o inimă și un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sînt ale lui, ci aveau toate de obște. 33 Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Și un mare har era peste toți. 34 Căci nu era niciunul printre ei, care ...

 

Fapte Capitol 5

... împreună cu el, adică partida Saducheilor, s`au sculat plini de pizmă, 18 au pus mînile pe apostoli, și i-au aruncat în temnița de obște. 19 Dar un înger al Domnului a deschis ușile temniței, noaptea, i -a scos afară, și le -a zis ...

 

1 Corinteni Capitol 9

... alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul! 25 Toți ceice se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrînări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul ...

 

Iuda Capitol 1

... Hristos: 2 îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite. 3 Prea iubiților, pe cînd căutam cutot dinadinsul să vă scriu despre mîntuirea noastră de obște, m`am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința, care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOBȘTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruOBȘTI.

OBȘTIME

... OBȘTÍME s . f . ( Înv . ) Obște ( 1 ) . - Obște

 

OBȘTIRE

OBȘTÍRE , obștiri , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a obști și rezultatul ei ; înștiințare , anunțare . - V.

 

ÎNDEOBȘTE

... ÎNDEÓBȘTE adv . De obicei , în mod obișnuit , în general . [ Pr . : - de - ob - ] - În + de ^4 + obște

 

CISLĂ

CÍSLĂ , cisle , s . f . ( În orânduirea feudală ) 1. Cotă - parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr - o sumă plătită cin comun ; repartizare a dărilor fixată de obștea satului , proporțional cu averea fiecăruia . 2. Întrunire , sfat ( sătesc ) , adunat de obicei pentru stabilirea cislei (

 

MARCĂ

... transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ ...

 

OBȘTE

ÓBȘTE , obști , s . f . 1. ( Înv . și pop . ) Colectivitate , comunitate , populație , popor ; p . ext . masă mare de oameni , gloată , mulțime ; obștime . 2. ( Înv . ) Spec . Comunitate a călugărilor de la o mănăstire ; p . ext . chinovie . 3. ( Înv . ) Obștească adunare ; p . ext . adunare , consiliu . 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale , care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea

 

OBȘTEȘTE

... OBȘTÉȘTE adv . ( Înv . ) Din punct de vedere obștesc ; având în vedere interesul comun , colectiv ; în general ; îndeobște . - Obște

 

OBȘTIE

... ÓBȘTIE s . f . v . obște

 

RĂZEȘ

RĂZÉȘ , răzeși , s . m . ( În evul mediu , în Moldova ) Țăran liber , organizat în obști , care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea , dar lucra independent ( împreună cu familia ) lotul agricol repartizat ; moșnean ; p . gener . țăran liber , posesor de

 

VĂTĂMAN

VĂTĂMÁN , vătămani , s . m . ( În evul mediu , în Moldova ) 1. Conducător al obștii dintr - un sat liber . 2. Reprezentant al stăpânului de pământ dintr - un sat aservit , însărcinat cu îndeplinirea obligațiilor locuitorilor satului față de

 

VILĂ

VÍLĂ , vile , s . f . 1. Denumire dată , în Imperiul Roman , unor reședințe rurale de pe domeniul agricol și pastoral exploatat de marii proprietari de sclavi . 2. Locuință cu înfățișare voit rustică , elegantă și spațioasă , situată într - o grădină . 3. ( În evul mediu ) Denumire care desemna diferite forme de așezări ( obștea țărănească , satul liber , satul dependent de domeniul stăpânului feudal și , uneori , centrul