Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:JURNAL, COMPOZIT, DOCENT, FI, FOLCLOR, FOSĂ, HEGEMONIE, JARGON, NĂRAV, NICI ... Mai multe din DEX...

OBICEI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OBICÉI, obiceiuri, s.n. 1. Deprindere individuală câștigată prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni; fel particular de a se purta sau de a face ceva; obișnuință, învăț. * Loc. adv. De obicei = de regulă, în mod obișnuit, în genere. * Loc. vb. A avea obicei (sau obiceiul, de obicei) = a obișnui. 2. Deprindere consacrată; mod de a se purta, de a se îmbrăca, rânduială, uz etc. comune unui popor sau unei comunități omenești; datină, tradiție, uzanță, uz, rânduială. 3. (Înv.) Lege nescrisă, drept sau obligație statornicite prin tradiție; cutumă. * Obiceiul pământului = denumire specifică dată cutumei în țările românești în timpul orânduirii feudale. [Pl. și: obiceie] - Din bg. obi?aj.

Sursa : DEX '98

 

OBICÉI s. v. bir, dare, impozit.

Sursa : sinonime

 

OBICÉI s. 1. v. fire. 2. deprindere, obișnuință, (livr.) habitudine, (înv. și pop.) nărav, (pop.) învăț, treabă, (înv. și reg.) nacafa, (prin Olt.) săbaș, (înv.) învățătură, obicină. (Conform ?lui a plecat la plimbare.) 3. v. tabiet. 4. (la pl.) v. comportare. 5. v. datină. 6. v. cutumă. 7. v. uzanță.

Sursa : sinonime

 

obicéi s. n., pl. obicéiuri

Sursa : ortografic

 

OBICÉ//I ?uri n. 1) Însușire dobândită cu timpul prin practică și devenită trăsătură caracteristică; obișnuință; deprindere. * A avea ~ (sau ~ iul) a obișnui. 2) Lege nescrisă, consfințită de tradiție, care este proprie unui popor sau unei comunități de oameni; datină; cutumă. * Câte bordeie, atâtea ~ ie fiecare cu tradițiile sale. De ~ în mod obișnuit; de regulă. Ca de ~ ca întotdeauna. /

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOBICEI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 336 pentruOBICEI.

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... se strică. Logodna se face tot atuncea astfel: mireasa și mirele își schimbă inelele și mireasa îi dă mirelui o șalincă, iar el ei, de obicei, 3 ruble. După asta se înseamnă ziua răspunsului. Răspunsul În ziua însemnată, părinții miresei se duc la mire ș-acolo se pun în cale (se ... tovarășii săi vine la mireasă și ia cămașa de mire, cusută de mireasă. Tot mireasa le coase cămăși și socrilor. Rânduielile nunții se încep, de obicei, sâmbătă, dacă ziua cununiei este duminică, însă altfel se întâmplă foarte arareori. În ajunul cununiei, mirele și mireasa tocmesc țigani (muzicanți) deosebit. Mirele joacă la ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... ca și de Crăciun, se pornește băiețăraia cu clopoței, cu prăjini lungi, crăcănate la vârf, ca să samene cu plugul. De prăjini se leagă, de obicei, stible de busuioc, în semn că ,,hăitorii" doresc ca anul viitor să fie bogat și în pâini, și în flori, și în ierburi. În amurgul ...

 

Paul Zarifopol - Recreația criticului

... că cel care mi le spune a luat însuși seama așa cum nu poate să ia seama literatul cel dinadins și din rău obicei. E oboseală urâtă să-ți arunci măcar ochii pe o pagină a unui om care scrie dintr-un vanitos rău obicei. 0 mulțime de scriitură e produs de viciu contractat prin exemplu prost (însă rentabil, poate). Spun numaidecât, aci, că cele 265 de pagini ale dlui ... nu ajunge să mă apere destul de asemenea oboseli. Așadar: întâi vorbele. Fără îndoială, la vorbe tocmai nu se gândesc acei care scriu din rău obicei. Aceștia sunt oameni cu idei; și, pentru idei, ei caută (dar nu găsesc) imagini, cum se zice. De aci derivă alte oboseli ale criticului. Atitudinea ...

 

Alecu Russo - Studie moldovană

Alecu Russo - Studie moldovană Studie moldovană de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Oamenii care se învârtesc astăzi în frumoasa noastră patrie sunt acei oameni care cu 15 ani mai devreme erau cunoscuți sub generala denumire de nemți, adică, într-un cuvânt mai lung, de stropșiți . Bătrânii, stavile neurcătoare, au părăsit încet câte încet lumea, unii prin neputința vârstei, alții și-au trăit traiul și și-au mâncatzilele, adică moldovenește mălaiul... Curioasă socoteală! sunt oameni mulți, cea mai mare parte din generația de față, copilașii cu musteață, barbă și plete lungi de la 1835, care și astăzi tot tineri se numesc; pentru dânșii, vremea astat locului; și se îngâmfesc în denumirea de bonjuriști , poreclă cerămășița bătrânilor ne-a lăsat la 1848 drept moștenire, împreunăcu datoriile lor, în ziua călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dânsa! Între 1836 și 1852 sunt șasesprezeceani. Astăzi nemții, franțuzii de la 1836, bonjuriștii de la 1848 -sunt albi, suri, cei mai tineri sunt obosiți, care cu 40, care cu 37,cei mai jos cu 32 ani în spinare, tocmai vârsta celor bătrâni de ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... al casei. Femeile mai porăduiesc prin casă, o muruie, o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de obicei numai șed pe prispă la soare, îi ocărăsc pe cei tineri și povestesc fel de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei ... s-a-ntunecat, Pietrele s-au despicat. După fiecare colindă, colindătorii îi urează pe gospodari la mulți ani cu sănătate. Mai este încă obicei ca fiecare colindă să se sfârșească cu următoarele cuvinte: — ,,Bună vremea ș-o colindă, ș-o bucată de plăcintă". Din colindele aduse mai sus ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

 

Vasile Alecsandri - Bobii

... De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

... este bolnavă, și apoi grăiește fiecare de pânzele și gospodăria sa, în vreme ce paharele se tot umplu și se deșartă și sănătățile merg după obicei. Cârma toată a acestei mici ceremonii o are viitoarea nănașă, cumătra lehuzei, care, de obicei, este nuna cea mare. Câte prietenii nu se leagă și se întăresc cu asemenea prilejuri! Dar vremea întârzie și bărbații au să vina de la ... bună de la lehuză, dau somn copilului și ies mai întrebând o dată: pe când botezul? La ceremonia religioasă a botezului nu este obicei de a se pofti, ci vin de sine numai care se întâmplă. Îndeobște se adună mulți copii, care capătă câte-un bănuț de ...

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ...

 

Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F

Alexei Mateevici - De unde vine numirea naşterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se știe lămurit de unde a venit această numire în limba moldovenilor noștri. Să cercetăm trebuința aceasta mai de aproape. Să luăm în vedere că limba noastră, care s-a născut odată cu primirea sfintei credințe a lui Hristos, a păstrat vreo câteva urme și din acea vreme, când strămoșii noștri au fost încă păgâni. Așa-s, de pildă, numirile sărbătorilor păgânești, pe care norodul nostru adeseori le păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se trag din numirile dumnezeilor păgânești ale vechilor romani, din care ne tragem și noi: luni, de la dumnezeoaia Luna; marți, de la Mars — Dumnezeul războiului; miercuri, de la Miercurie — Dumnezeul negustoriei — și așa mai departe. Păgânătatea și-a lăsat unele urme de ale sale în limba și obiceiurile norodului nostru până în vremea de astăzi, ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... a luat însă frumușel, le-a strâns și mi-a făgăduit că mi le dă imediat după examen când, de obicei, plecam să petrecem vacanța în vila noastră de la Sinaia azi, din nefericire, pro- prietatea doctorului Krainic, meșterul dentist al curții regale. Vila fiind devastată ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruOBICEI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruOBICEI.

2 Imparati Capitol 17

2 Imparati Capitol 17 2 Imparati 16 2 Imparati Capitol 17 1 În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuș nu ca împărații lui Israel dinaintea lui. 3 Salmanasar, împăratul Asiriei, s`a suit împotriva lui; și Osea i s`a supus, și i -a plătit un bir. 4 Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimesese soli lui So, împăratul Egiptului, și nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l -a închis și l -a pus în lanțuri într`o temniță. 5 Și împăratul Asiriei a străbătut toată țara, și s`a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat -o timp de trei ani. 6 În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, și a dus pe Israel în robie în Asiria, l -a pus să locuiască la Halah ...

 

Exodul Capitol 21

... femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit. 29 Dar dacă boul avea obicei mai înainte să împungă, și stăpînul fusese înștiințat de lucrul acesta, și nu l -a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă ... moare, vor vinde boul cel viu și prețul lui îl vor împărți; vor împărți și boul mort. 36 Dar dacă se știa că boul avea obicei mai înainte să împungă, și stăpînul lui nu l -a închis, stăpînul acesta să dea bou pentru bou, iar boul cel mort să ...

 

Leviticul Capitol 18

Leviticul Capitol 18 Leviticul 17 Leviticul Capitol 18 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ,Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 3 Să nu faceți ce se face în țara Egiptului unde ați locuit, și să nu faceți ce se face în țara Canaanului unde vă duc Eu: să nu vă luați după obiceiurile lor. 4 Să împliniți poruncile Mele, și să țineți legile Mele: să le urmați. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 5 Să păziți legile și poruncile Mele: omul care le va împlini, va trăi prin ele. Eu sînt Domnul! 6 Nici unul din voi să nu se apropie de ruda lui de sînge, ca să -i descopere goliciunea. Eu sînt Domnul. 7 Să nu descoperi goliciunea tatălui tău, nici goliciunea mamei tale. Ți-este mamă: să nu -i descoperi goliciunea. 8 Să nu descoperi goliciunea nevestei tatălui tău. Este goliciunea tatălui tău. 9 Să nu descoperi goliciunea sorei tale, fata tatălui tău, sau fata mamei tale, născută în casă sau afară din casă. 10 Să nu descoperi goliciunea fetei fiului tău sau a fetei tale. Căci este goliciunea ta. 11 Să ...

 

Exodul Capitol 12

... și pentru copiii voștri în veac. 25 Cînd veți intra în țara, pe care v`o va da Domnul, după făgăduința Lui, să țineți acest obicei sfînt. 26 Și cînd vă vor întreba copiii voștri: ,Ce însemnează obiceiul acesta?` 27 să răspundeți: ,Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, care a ...

 

Genesa Capitol 19

Genesa Capitol 19 Genesa 18 Genesa Capitol 19 1 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; și Lot ședea la poarta Sodomei. Cînd i -a văzut Lot, s`a sculat, le -a ieșit înainte, și s`a plecat pînă la pămînt. 2 Apoi a zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrîni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au chemat pe Lot, și i-au zis: ,,Unde sînt oamenii cari au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate -i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.`` 6 Lot a ieșit afară ...

 

Genesa Capitol 29

... ai făcut? Nu ți-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m`ai înșelat?`` 26 Laban a răspuns: ,,În locul acesta nu -i obicei să se dea cea mai tînără înaintea celei mai mari. 27 Isprăvește săptămîna cu aceasta, și-ți vom da și pe cealaltă pentru slujba, pe ...

 

Leviticul Capitol 20

Leviticul Capitol 20 Leviticul 19 Leviticul Capitol 20 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Spune copiilor lui Israel: ,Dacă un om dintre copiii lui Israel sau dintre străinii cari locuiesc în Israel, dă lui Moloh pe unul din copiii lui, omul acela să fie pedepsit cu moartea: poporul din țară să -l ucidă cu pietre. 3 Și Eu Îmi voi întoarce Fața împotriva omului aceluia, și -l voi nimici din mijlocul poporului său, pentrucă a dat lui Moloh pe unul din copiii săi, a spurcat locașul Meu cel sfînt, și a necinstit Numele Meu cel sfînt. 4 Dacă poporul țării închide ochii față de omul acela, care dă lui Moloh copii de ai săi, și nu -l omoară, 5 Îmi voi întoarce Eu Fața împotriva omului aceluia și împotriva familiei lui, și -l voi nimici din mijlocul poporului lui, împreună cu toți cei ce curvesc ca el cu Moloh. 6 Dacă cineva se duce la cei ce cheamă pe morți și la ghicitori, ca să curvească după ei, Îmi voi întoarce Fața împotriva omului aceluia, și -l voi nimici din mijlocul poporului lui. 7 Voi, ...

 

Numeri Capitol 22

... a zis lui Balaam: ,,Nu sînt eu oare măgărița ta, pe care ai călărit în tot timpul pînă în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ți fac așa?`` Și el a răspuns: ,,Nu.`` 31 Domnul a deschis ochii lui Balaam, și Balaam a văzut ...

 

Judecatorii Capitol 11

Judecatorii Capitol 11 Judecatorii 10 Judecatorii Capitol 11 1 Iefta, Galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta. 2 Nevasta lui Galaad i -a născut fii, cari, făcîndu-se mari, au izgonit pe Iefta, și i-au zis: ,,Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.`` 3 Și Iefta a fugit de la frații lui, și a locuit în țara Tob. Niște oameni fără căpătîi s-au strîns la Iefta, și făceau plimbări cu el. 4 După cîtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. 5 Și pe cînd fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrînii Galaadului s`au dus să caute pe Iefta din țara Tob. 6 Ei au zis lui Iefta: ,,Vino de fii căpetenia noastră, și să batem pe fiii lui Amon.`` 7 Iefta a răspuns bătrînilor Galaadului: ,,Nu m`ați urît voi, și nu m`ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentruce veniți la mine acum cînd sînteți în strîmtorare?`` 8 Bătrînii Galaadului au zis lui Iefta: ,,Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să ...

 

1 Samuel Capitol 30

... la calabalîcuri; s`o împartă deopotrivă. 25 Lucrul acesta a rămas de atunci și pînă în ziua de azi o lege și un obicei în Israel. 26 Cînd s`a întors la Țiclag, David a trimes o parte din pradă bătrînilor lui Iuda, prietenilor săi ...

 

2 Samuel Capitol 20

2 Samuel Capitol 20 2 Samuel 19 2 Samuel Capitol 20 1 Acolo era un om de nimic, numit Șeba, fiul lui Bicri, Beniamitul. El a sunat din trîmbiță, și a zis: ,,Noi n`avem nicio parte cu David, nicio moștenire cu fiul lui Isai! Fiecare la cortul său, Israele!`` 2 Și toți bărbații lui Israel s`au depărtat de David, și au urmat pe Șeba, fiul lui Bicri. Dar bărbații lui Iuda au rămas credincioși împăratului lor, și l-au însoțit dela Iordan pînă la Ierusalim. 3 David a intrat iarăș în casa lui la Ierusalim. Împăratul a luat cele zece țiitoare pe cari le lăsase pentru paza casei, și le -a pus într`o casă subt pază; a îngrijit de ele, dar n`a intrat la ele. Și au fost închise pînă în ziua morții lor, trăind în văduvie. 4 Împăratul a zis lui Amasa: ,,Cheamă-mi peste trei zile pe bărbații lui Iuda; și tu să fii de față aici.`` 5 Amasa a plecat să cheme pe Iuda; dar a zăbovit peste vremea pe care i - ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOBICEI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 860 pentruOBICEI.

JURNAL

... JURNÁL , jurnale , s . n . 1. Publicație periodică având apariție zilnică ; ziar , gazetă . 2. ( De obicei în sintagma jurnal de modă ) Publicație periodică în care se dau desene și tipare de îmbrăcăminte și accesorii . 3. Însemnări zilnice ale cuiva despre anumite ... de viața sa ; însemnări zilnice ale unor observații științifice . 4. ( Ieșit din uz ) Emisiune de radio și televiziune sau film de scurt metraj , rulat de obicei înaintea filmului artistic de lung metraj , care prezintă evenimente , știri , informații de strictă actualitate . 5. ( Cont . ) Registru în care sunt înscrise cronologic operațiile bănești , evenimentele ...

 

COMPOZIT

... s . n . 1. Adj . Alcătuit din elemente disparate , felurite . 2. S . f . ( La pl . ) Familie de plante superioare , dicotiledonate , erbacee , rar lemnoase , cu frunze de obicei alterne , cu flori mici , simple și numeroase , dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative ; compozee ; ( și la sg ...

 

DOCENT

... DOCÉNT , docenți , s . m . 1. ( În alte țări ) Grad didactic onorific în învățământul superior , corespunzând de obicei aceluia de conferențiar ; persoană care are acest grad . 2. ( În țara noastră ; de obicei

 

FI

... noțiune temporală ) A urma ( să se facă ) , a trebui ( să se facă ) . Când a fost să plece . 5. ( De obicei impers . ; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia să . . . ; a se afla pe punctul ...

 

FOLCLOR

FOLCLÓR s . n . 1. Totalitatea creațiilor artistice , literare , muzicale , plastice , etc . , a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni . 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice , obiceiurile și tradițiile

 

FOSĂ

... puțin adâncă , mai largă la deschidere decât în adâncime , situată la suprafața unei structuri anatomice . 2. ( Geogr . ; în sintagma ) Fosă abisală , v . abisal 3. ( De obicei urmat de determinările " orchestrei " sau " de orchestră " ) Spațiu aflat sub avanscena unui teatru sau în fața acesteia , destinat de obicei

 

HEGEMONIE

... HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s . f . ] HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ...

 

JARGON

... a vorbitorilor , fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi , sau a celor de îngustă specialitate . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect , grai . JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific ... vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei

 

NĂRAV

... NĂRÁV , năravuri , s . n . 1. Obicei , deprindere rea ; cusur , viciu , nărăveală , nărăvie . 2. ( Înv . și pop . ) Deprindere , obicei

 

NICI

... NICI adv . , conj . I. Adv . 1. ( Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei , exprimând o negație mai categorică decât " nu " și fiind de obicei dublat de " nu " ) Nici nu s - a clintit . 2. ( În expr . ) Nici că = deloc nu . . . 3. ( Împreună cu pron . nehot . " unul " , " una " formează ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...