Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POMEȚI, ÎMBUJORAT, FIGURĂ, OBRĂJOR, OBRĂZAT, TEN, UMĂR, ÎMBUJORA, BACCELIT, BARBĂ ... Mai multe din DEX...

OBRAZ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OBRÁZ, (1) obraji, s.m., (2, 3, 4) obraze, s.n. 1. S.m. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți. * Expr. -ți fie rușine obrazului! sau -ți fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț. (A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. A avea obraz subțire = a fi bine crescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie dispui de mijloace corespunzătoare. 2. S.n. Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip. * Expr. A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă. A-i spune sau a-i zice cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct, fără menajamente. A orbi sau a prosti (pe cineva) de la obraz = a-i spune (cuiva) minciuni vădite, a căuta înșeli (pe cineva) în chip grosolan. A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. A (nu) da obraz = a (nu) da ochi cu cineva, a (nu) se înfățișa la cineva. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe; a da (cuiva) nas. Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A (nu) (mai) avea obraz (...) = a (nu) (mai) avea îndrăzneală (...). ** Fig. Valoare morală a unei persoane; cinste, reputație; renume; demnitate. 3. S.n. (Înv.; adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, ins. Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux. 4. S.n. (Înv.; de obicei la sg.) Rang, condiție, stare socială. [Pl. și: (2, 3) obrazuri] - Din sl. obraz?.

Sursa : DEX '98

 

OBRÁZ s. v. chip, condiție, față, figură, individ, ins, om, persoană, personaj, portret, poziție, situație, stare.

Sursa : sinonime

 

OBRÁZ s. 1. față. (S-a înroșit la \~.) 2. v. față. 3. față, ochi (pl.). (Se spală pe \~.) 4. v. fizionomie.

Sursa : sinonime

 

obráz (parte a feței) s. m. (sil. -braz), pl. obráji

Sursa : ortografic

 

obráz (față, persoană, rang) s. n. (sil. -braz), pl. obráze

Sursa : ortografic

 

OBRÁZ^2 \~e n. 1) Partea de dinainte a capului la om; față. * A(-și) scoate \~ul în lume a ieși în public. 2) fig. Prestigiu al unei persoane; autoritate. * \~ul subțire cu chel-tuială se ține pretențiile de lux cer cheltuială. 3) Poziție socială; funcție. * A fi (sau a nu fi) de \~ul cuiva a fi (sau a nu fi) pe potriva cuiva. A căuta cuiva la \~ a ține seama de condiția cuiva. [Sil. o-braz] /obrazu

Sursa : NODEX

 

OBRÁ//Z^1 \~ji m. Fiecare dintre cele două părți laterale care formează fața. * A avea \~ subțire a fi fin, sensibil. A fi gros de \~ a fi nesimțit, obraznic. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva \~zul de rușine a se simți extrem de jenat. (A fi) fără (de) \~ (a fi) lipsit de rușine; obraznic. A-și pune \~zul (pentru) cineva a răspunde cu onoarea proprie pentru faptele sau pentru comportarea cuiva. A da cuiva în \~ a reproba purtarea cuiva fățiș. A trage cu \~zul a păți o rușine. A (mai) avea încă \~ a (mai) îndrăzni; a cuteza. Cu ce \~? Cum de mai îndrăznește? [Sil. o-braz] /obrazu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOBRAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 359 pentruOBRAZ.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bunicul Bunicul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". - "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. - Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? - În țara cocorilor. - În ...

 

George Coșbuc - Sulamita

... Privește-o, tu uimit popor! E soare între fete! Ca un sigil ea mi s-a pus Pe inima rănită; Cu văl p-obraz, la spate dus. Atât e de iubită, Ea, cea mai scumpă-ntre femei! Cuvintele-i ca mustul, Ca palmul e statura ei Și trupul ei ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Zobie Zobie de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De-a lungul tufăriilor dese și verzi, printre plute bătrâne, sălcii tunse și scorburoase, Râul Târgului își răsfiră apele pe minunata sa albie, în fâșii șerpuite, reci și străvezii, că îi numeri petricelele rotunde rostogolite la vale. Morile vuiesc pe malul stâng, învălmășind în spițele roatelor talazurile albite de spuma ce fierbe și se sparge de bolovanii de piatră. Peste hălăciuga de verdeață, copacii de la moara lui Crasan. Mai sus decât clădirile orașului, așezată în lungul șoselei, stă neclintită turla lui Negru-vodă. De-o parte și de alta, dealurile smărăldii se încovoaie și, depărtându-se, se prefac în muscele, muscelele se azvârlă în munți năprasnici cu creștetele brăzdate de puhoaie și pârlite de arșița soarelui. Și munții, încălecând unul peste altul, ceafă pe ceafă, se amestecă la hotarele țării în albăstrimea cerului. Acolo, pe creștetele Craiului, Cetățuii și Păpușii, vulturii cuibează puii și-i reped la vânat. Și când cad țintă la pământ, par niște gloanțe trimise din senin. Firea viețuitoare se mișcă ca o secătură în așa mândrețe, minunea minunilor, podoabă răsărită din pământ, din iarbă verde, care trezește și întunecă mintea, înalță și sugrumă ...

 

George Coșbuc - Rodovica

... pământ cu ciobota; Apoi stă domoală, cu fruntea-n pământ, Și mie-mi părea, cum priveam, ceva sfânt, O mamă-n genunchi, adiind-o p-obraz Pe fiică-sa, astfel stă Maica-n privaz La crucea de lemn din Golgota. Tu, Vică, m-auzi, Rodovica? Socoți, C-așa-i de când ... în râu, Și mă-sa a prins-o, firește. Vai, lasă-mă, mamă; de ce nu mă lași? Mai bine cu giolgiul p-obraz în sălaș, Mai bine sub moară de hrană la pești, Vai, lasă-mă, mamă, de ce mă oprești? De vrei, cu securea mă taie! Că ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul

Ştefan Octavian Iosif - Cavalerul Lui D. Anghel A fost odinioară un cavaler tăcut, Cu ochii melancolici, obrajii de zăpadă. Tărăgănat și șubred, pustiu și abătut, El hoinărea pe uliți, dat visurilor pradă. Era așa de țeapăn, stângaci, dus în extaz! La geamuri flori și fete râdeau de el cu haz, Când, șovăind în umblet, se poticnea, sărmanul! Ades, pierdut în umbră, stătea-ntr-un colțișor, Fugind de ochii lumii, în casa-i solitară. Și brațele-amândouă el le-ntindea cu dor, Ci nu scotea o șoaptă în liniștea de seară. La miezul nopții însă creștea un freamăt lin Și-un cântec sau descântec bizar, ca din senin, Și cineva la ușă ușor de tot îi bate... Iubita-i intră, — iat-o alunecând ușor Într-un veșmânt de spumă de valuri zgomotoase, Aprinsă și-nflorită ca un aprins bujor; Strălucitor e vălu-i ușor ca de mătase. Blond chipul ei răsare din buclele-aurii, Surâd albaștri ochii scânteietori de vii — În brațe unul altui se lasă ei să cadă... În brațe unul pe-altul ei dornic se cuprind; Stângaciul de-adineauri nici nu se mai cunoaște; Re-nvie visătorul; obrajii reci s-aprind; Din ce în ...

 

Alexandru Vlahuță - Cum curge vremea...

... Trosnesc, izbite de părete, Știm că vii tu, cea mai nebună Și mai drăguță dintre fete. Râzând, de toate cele plină Pe mânușiți și pe obraz,     Tu umpli casa de lumină, De fericire și de haz... Firește, azi ești domnișoară, Nu ne vorbim ca mai-nainte... Privirea ta mă înfioară, De ...

 

Constantin Negruzzi - Idilie

Constantin Negruzzi - Idilie Idilie de Constantin Negruzzi (Satirii) Alcătuită de Constantin Negruzzi în 1824 Întru o dimineață a unii zile de vară când de abia începusă auritile zori a să răvărsa pe orizonul cel ca porfira și când roua dimineții răcorĂ© atmosfera ce aprinsă de arsițile soarelui, când toate pasărelile împreunĂ¡ frumoasăli lor glasuri spre a alcătui o armonie dulce de cântări spre lauda zâditoriului și când florile aceli de multe feliuri aducĂ© un miros plăcut, unde voi mai afla un așa frumos loc? (zice un satir cari duce în latile lui spate un mari burduf plin de must și suptsuoară o cupă și un bucium), unde un așa loc! (adaogĂ© el, căutând împregiurul lui) aice, iarbă verdi, aice răcoritoare umbră supt acești mari stejari, și ce aer minunat! De pe costișa aceasta privăsc cu dulceață pe vali oile pășunând în sunetul fluierului păstoresc. Iată și izvor cu o apă mai limpide și mai curată decât cristalul, aice am și acest rădiu prin cari razile soarelui nu pot răzbate, of! Aice voi șâdĂ©. Zâcând aceste cuvinte, au pus gios burdufu și poamile ci le culesăsă, după aceea turnând, be must, binecuvântând ...

 

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse Puteri ascunse de Dimitrie Anghel Publicată în Românul , [Arad], I, 1, [14] ian. 1911, p. 1—2. Ce lucru fragil e o femeie ! Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi zugrăvește cearcăne viorii sub ochi, o veste bună sau rea e de ajuns ca să-i ofilească rozele din obraji și să-i facă mînele palide. Și totuși, ce putere de rezistență au ele, cînd viața lor urmează o stea ce le arată calea. De cîte nebunii nu sînt în stare cînd iubesc, ce jertfe n-ar face pentru o ființă scumpă. Legănări de valuri au în mersul lor și mlădieri de creangă înflorită. Dar aceste nu-s decît o părere, o cochetărie poale, căci cînd bate furtuna, asemenea valului, ele undoiază ca să se ridice, deopotrivă ramului se înmlădiază ca să nu se frîngă. Liniștitul val ce cîntă cît e cerul senin talaz se preface în mînie, și vai de cel ce se joacă cu astfel de talazuri ; înflorita creangă ce presară flori cînd o mîngîie zefirul arc se poate preface sub încordarea durerii. Un singur cuvînt o rănește și o face potrivnică, o lacrimă numai și e de ...

 

Duiliu Zamfirescu - La bal mascat

... că-n lumea noastră tot ce dă lumină, moare. Dar că raza care moare, spre al omului necaz, Străbătînd masca de pînză, vede masca de obraz. Stam pe-o bancă; — gîndul însă se ducea ca o furtună Către-o țară-n care astăzi nu mai mergem împreună. Și plimbîndu-se ... ca să-l ascult. Era alta; era slută; era strîmbă, ca o cîrjă; Fără nici un dinte-n gură, era țapănă și dîrjă; C-un obraz

 

George Coșbuc - Zâna pădurii

George Coşbuc - Zâna pădurii Zâna pădurii de George Coșbuc —"Iar mura-ntr-adins o făcu pe pământ Sălbatica Zân-a pădurii, Căci ochii ei negri asemenea sunt Cu negrele boabe-ale murii. Iar unde e mura, sădită de ea, Pot merge neveste și fete, Flăcăilor însă vederea le-o ia Și junghiuri prin cap le trimete! Și zmeura-anume-o făcu pe pâmânt Sălbatica Zân-a pădurii — Obrajii ei rumeni ca zmeura sunt, Obrajii și rumenul gurii. Iar pe-unde sădește ea zmeură-n văi Pot merge femeile-n pace, Dar floarea din față le-o ia la flăcăi Și galbeni ca faguru-i face. Iar mușchiu sub brazi într-adins l-a lăsat Sălbatica Zân-a pădurii, Ca mușchiul de moale e caldul ei pat, Acolo sub umbra răsurii, Iar pe-unde e mușchi, e pe-acolo și ea: Pot merge să șează copile, Flăcăilor însă odihna le-o ia De pier și se-ngroapă cu zile!" —"Ei, parcă pe Zână eu nu știu s-o-nșel! Neveste și mură să fie! Eu stau pe potecă și-ațin frumușel Cărarea la fete-n câmpie, Iar când o ...

 

Heinrich Heine - Cavalerul

Heinrich Heine - Cavalerul Lui D. Anghel A fost odinioară un cavaler tăcut, Cu ochii melancolici, obrajii de zăpadă. Tărăgănat și șubred, pustiu și abătut, El hoinărea pe uliți, dat visurilor pradă. Era așa de țeapăn, stângaci, dus în extaz! La geamuri flori și fete râdeau de el cu haz, Când, șovăind în umblet, se poticnea, sărmanul! Ades, pierdut în umbră, stătea-ntr-un colțișor, Fugind de ochii lumii, în casa-i solitară. Și brațele-amândouă el le-ntindea cu dor, Ci nu scotea o șoaptă în liniștea de seară. La miezul nopții însă creștea un freamăt lin Și-un cântec sau descântec bizar, ca din senin, Și cineva la ușă ușor de tot îi bate... Iubita-i intră, — iat-o alunecând ușor Într-un veșmânt de spumă de valuri zgomotoase, Aprinsă și-nflorită ca un aprins bujor; Strălucitor e vălu-i ușor ca de mătase. Blond chipul ei răsare din buclele-aurii, Surâd albaștri ochii scânteietori de vii — În brațe unul altui se lasă ei să cadă... În brațe unul pe-altul ei dornic se cuprind; Stângaciul de-adineauri nici nu se mai cunoaște; Re-nvie visătorul; obrajii reci s-aprind; Din ce în ce ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruOBRAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruOBRAZ.

Numeri Capitol 12

... către Domnul, zicînd: ,,Dumnezeule, Te rog, vindecă -o!`` 14 Și Domnul a zis lui Moise: ,,Dacă ar fi scuipat -o tatăl ei în obraz, n`ar fi fost ea oare de ocară timp de șapte zile? Să fie închisă deci șapte zile afară din tabără; după aceea, să fie ...

 

2 Cronici Capitol 18

... față. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta.`` 23 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, și a zis: ,,Pe ce drum a ieșit duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?`` 24 Mica a răspuns ...

 

Iov Capitol 16

Iov Capitol 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi aș vorbi eu, de ați fi în locul meu? V`aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5 v`aș mîngîia cu gura, și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6 Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7 Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa! 8 M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică și mă învinuie în față. 9 Mă sfîșie și mă urmărește în mînia Lui, scrîșnește din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se învierșunează cu toții după mine. 11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mînile celor răi. ...

 

Psalmii Capitol 3

... mă tem de zecile de mii de popoare, cari mă împresoară de toate părțile. 7 Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu bați peste obraz

 

Psalmii Capitol 83

Psalmii Capitol 83 Psalmii 82 Psalmii Capitol 83 1 (O cîntare. Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, nu tăcea! Nu tăcea, și nu Te odihni, Dumnezeule! 2 Căci iată că vrăjmașii Tăi se frămîntă, și ceice Te urăsc înalță capul. 3 Fac planuri pline de vicleșug împotriva poporului Tău, și se sfătuiesc împotriva celor ocrotiți de Tine. 4 ,,Veniți``, zic ei, ,,să -i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!`` 5 Se strîng toți cu o inimă, fac un legămînt împotriva Ta: 6 corturile lui Edom și Ismaeliții, Moabul și Hagareniții, 7 Ghebal, Amon, Amalec, Filistenii cu locuitorii Tirului. 8 Asiria se unește și ea cu ei, și își împrumută brațul ei copiilor lui Lot. -(Oprire). 9 Fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la pîrîul Chison, 10 cari au fost nimiciți la En-Dor, și au ajuns un gunoi pentru îngrășarea pămîntului. 11 Căpeteniile lor fă-le ca lui Oreb și Zeeb, și tuturor domnilor lor ca lui Zebah și Țalmuna! 12 Căci ei zic: ,,Să punem mîna pe locuințele lui Dumnezeu!`` 13 Dumnezeule, fă -i ca vîrtejul de praf, ca paiul luat de vînt, 14 Ca focul ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 1

Cintarea cintarilor Capitol 1 Eclesiastul 12 Cintarea cintarilor Capitol 1 1 Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon. 2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul, 3 mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele! 4 Trage-mă după tine! Și haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli și ne vom bucura de tine; vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul! Pe drept ești iubit. 5 Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sînt corturile Chedarului, și cum sînt covoarele lui Solomon. 6 Nu vă uitați că sînt așa de negricioasă, căci m`a ars soarele. Fiii mamei mele s`au mîniat pe mine, și m`au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseții mele n`am păzit -o. 7 Spune-mi tu, pe care te iubește inima mea, unde îți paști oile, unde te odihnești la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? - 8 Dacă nu știi, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele oilor, și paște- ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 4

Cintarea cintarilor Capitol 4 Cintarea cintarilor 3 Cintarea cintarilor Capitol 4 1 Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sînt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6 Pînă se răcorește ziua, și pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămîie. 7 Ești frumoasă de tot, iubito, și n`ai nici un cusur. 8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Privește din vîrful muntelui Amana, din vîrful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 5

Cintarea cintarilor Capitol 5 Cintarea cintarilor 4 Cintarea cintarilor Capitol 5 1 Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu mirezmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... -Mîncați, prieteni, beți și îmbătați-vă de dragoste! - 2 Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: ,,Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionții îmi sînt plini de picurii nopții.`` - 3 ,,Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăș? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăș? 4 Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, și mi -a fost milă de el atunci. 5 M`am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mînile mele picura smirnă, și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului. 6 Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi -a răspuns. 7 Păzitorii cari dau ocol cetății m`au întîlnit; m`au bătut, m`au ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 6

Cintarea cintarilor Capitol 6 Cintarea cintarilor 5 Cintarea cintarilor Capitol 6 1 Unde s`a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să -l căutăm și noi împreună cu tine? - 2 Iubitul meu s`a pogorît la grădina lui, la stratul de mirezme, ca să-și pască turma în grădini, și să culeagă crini. 3 Eu sînt a iubitului meu și iubitul meu este al meu; el își paște turma între crini. - 4 Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită ca niște oști supt steagurile lor. 5 Întoarce-ți ochii dela mine, căci mă turbură. Perii tăi sînt ca o turmă de capre, cari poposesc pe coama Galaadului. 6 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. 7 Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta... 8 Am șasezeci de împărătese, optzeci de țiitoare, și fete fără număr, 9 dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce ...

 

Isaia Capitol 50

Isaia Capitol 50 Isaia 49 Isaia Capitol 50 1 ,,Așa vorbește Domnul: ,Unde este cartea de despărțire, prin care am izgonit pe mama voastră? Sau, căruia dintre ceice M`au împrumutat v`am vîndut? Vedeți, din pricina fărădelegilor voastre ați fost vînduți, și din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama voastră. 2 Pentru ce nu era nimeni cînd am venit? Pentruce n`a răspuns nimeni cînd am strigat? Este mîna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n`am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea, Eu usuc marea, și prefac rîurile în pustie; peștii lor se strică, din lipsă de apă, și pier de sete! 3 Îmbrac cerurile cu negura de jale, și le învelesc cu un sac.`` 4 ,,Domnul Dumnezeu Mi -a dat o limbă iscusită, ca să știu să înviorez cu vorba pe cel doborît de întristare. El Îmi trezește, în fiecare dimineață, El Îmi trezește urechea, să ascult cum ascultă niște ucenici. 5 Domnul Dumnezeu Mi -a deschis urechea, și nu M`am împotrivit, nici nu M`am tras înapoi. 6 Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, și obrajii înaintea celor ...

 

Plingerile lui Ieremia Capitol 1

Plingerile lui Ieremia Capitol 1 Ieremia 52 Plingerile lui Ieremia Capitol 1 1 Vai! Cum stă părăsită acum, cetatea aceasta atît de plină de popor altă dată! A rămas ca o văduvă! Ea, care altă dată era mare între neamuri, fruntașă printre țări, a ajus roabă astăzi! 2 Plînge amarnic noaptea, și -i curg lacrămi pe obraji. Niciunul din toți cei ce o iubeau n`o mîngîie; toți prietenii ei au părăsit -o, și i s`au făcut vrăjmași. 3 Iuda a plecat în pribegie, din pricina apăsării și muncilor grele. Locuiește în mijlocul neamurilor, și nu găsește odihnă! Toți prigonitorii lui l-au ajuns tocmai cînd îi era mai mare strîmtorarea. 4 Drumurile Sionului sînt triste, căci nimeni nu se mai duce la sărbători, toate porțile lui sînt pustii, preoții lui oftează; fecioarele lui sînt mîhnite, și el însuș este plin de amărăciune. 5 Asupritorii lui sar biruitori, vrășmașii lui sînt mulțămiți. Căci Domnul l -a smerit, din pricina mulțimii păcatelor lui; copiii lui au mers în robie înaintea asupritorului. 6 S`a dus dela fiica Sionului toată podoaba ei. Căpeteniile ei au ajuns ca niște cerbi cari ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOBRAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentruOBRAZ.

POMEȚI

POMÉȚI s . m . pl . ( De obicei cu determinarea " obrazului " sau " obrajilor " ) Partea proeminentă , osoasă a obrajilor ; umerii obrajilor . [ Var . : ( rar ) pométe s .

 

ÎMBUJORAT

ÎMBUJORÁT , - Ă , îmbujorați , - te , adj . ( Despre obraji ) Roșu , aprins ( ca bujorul ) ; ( despre oameni ) care are obrajii roșii ; aprins ^2 . - V.

 

FIGURĂ

... FIGÚRĂ , figuri , s . f . 1. Înfățișare a feței , a obrazului cuiva ; chip , față , obraz . 2. Imagine plastică a unei ființe sau a unui obiect , redată prin desen , pictură , sculptură etc . 3. Persoană ; ( în special ) persoană ...

 

OBRĂJOR

... OBRĂJÓR , obrăjori , s . m . Diminutiv al lui obraz ; obrăjel . - Obraz

 

OBRĂZAT

... OBRĂZÁT , - Ă , obrăzați , - te , adj . ( Reg . ) Cu obrajii mari . - Obraz

 

TEN

TEN , tenuri , s . n . Culoarea și însușirile pielii obrazului ; p . ext . pielea

 

UMĂR

ÚMĂR , umeri , ( 1 , 2 , 3 , 4 ) s . m . , umere , ( 5 ) s . n . 1. S . m . Parte a corpului omenesc corespunzătoare articulației dintre mână și trunchi . 2. S . m . ( În sintagma ) Umărul obrazului ( sau al feței ) = partea proeminentă , osoasă din mijlocul obrazului ; pomeți . 3. S . m . Partea bombată de lângă gâtul unui vas . 4. S . m . Parte a jugului care se așază pe gâtul vitelor . 5. S . n .

 

ÎMBUJORA

ÎMBUJORÁ , îmbujorez , vb . I . Refl . ( Despre obraji ) A se înroși , a se aprinde ( ca un bujor ) ; ( despre oameni ) a se înroși la

 

BACCELIT

BACCELÍT , - Ă , bacceliți , - te , adj . ( Fam . : despre oameni și despre obrazul lor ) Îmbătrânit . V.

 

BARBĂ

BÁRBĂ , bărbi , s . f . 1. Păr care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji . 2. Bărbie . 3. Smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot . 4. Țepii de la spicele

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...