Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OCHIT, OCHIȘOR, OCHIȘEL, LUME, OFTALMIC, FACE, LUMINĂ, OACHEȘ, OCHIRE, OCULAR ... Mai multe din DEX...

OCHI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÓCHI^1, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s.m. (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s.n. I. S.m. 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. * Loc. adv. Văzând cu ochii = repede. Ochi în ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii închiși = a) fără discernământ; b) pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. * Expr. (A fi) numai ochi (și urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. Cât vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. A păzi (sau a îngriji) pe cineva ca ochii din cap = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. A arăta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult decât ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii după cineva (sau după ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi vezi pe cineva = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau răi) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. A-și vedea visul cu ochii = a-și vedea realizată o dorință. E cu ochi și cu sprâncene = e evident, e clar. A i se întoarce (cuiva) ochii în cap (sau pe dos), se zice când cineva este în agonie, când moare. A(-și) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta^2; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o armă) la ochi sau a lua la ochi = a ținti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. A face un lucru cu ochii închiși = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. Între patru ochi = fără martori, în intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la făină și cu altul la slănină, se spune despre cel care: a) se uită cruciș sau b) râvnește la două lucruri deodată. (Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. 2. Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. * Loc. adv. Cu ochi pierduți = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. Sub ochii noștri = a) sub privirea noastră; b) acum, în prezent. În ochii cuiva = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de formă, pentru a salva aparențele. * Expr. A privi cu ochi de piatră = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. A măsura (sau a judeca, a prețui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cumpăra) pe ochi = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A mânca (sau a înghiți) cu ochii = a mânca cu mare poftă; a pofti. Încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ** Fig. Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. 3. (La pl.) Obraz, față. * Loc. adv. De la ochi sau (verde) în ochi = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. II. P.anal. 1. S.n. Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ** Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. * Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S.n. Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. 3. S.n. Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ** Vârtej de apă, bulboană; copcă. 4. S.n. și m. Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ** Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ** Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ** Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. 5. S.n. Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se aşază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. 6. S.n. (Mai ales la pl.) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). 7. S.m. Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S.n. Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. 9. S.n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. 10. S.n. Particulă rotundă de grăsime care pluteşte pe suprafața unui lichid. 11. S.m. (În sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se foloseşte în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord.12. S.m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. 13. S.n. Fig. Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. III. S.m. Compuse: ochi-de-pisică = a) disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; b) varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; ochi-de-ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice (Plantago indica); ochii-păsăruicii = plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii (Myosotis palustris); b) nu--uita; ochiul-șarpelui = a) plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis (Myosotis arvensis); ochii-șoricelului = a) mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu--uita; ochiul-soarelui = vanilie sălbatică; ochiul-păunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constelația Taurului. - Lat. oc(u)lus.

Sursa : DEX '98

 

OCHÍ^2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. ** Tranz. A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ținta cu un proiectil. 2. Tranz. A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. ** A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. ** A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. ** A distinge cu privirea, a zări, a observa. ** A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg., despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. - Din ochi^1.

Sursa : DEX '98

 

OCHÍ vb. v. ațipi, dormita, moțăi, picoti, piroti.

Sursa : sinonime

 

OCHI s. v. luminiș, poiană.

Sursa : sinonime

 

OCHÍ vb. 1. v. ținti. 2. v. îndrepta. 3. v. lovi.

Sursa : sinonime

 

OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. față. 4. (BOT.) ochii-păsăruicii (Myosotis palustris) = (reg.) grâul-cucului, nu--uita, ochiul-șarpelui, urechea-șoarecelui; ochii-șoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodytes trog-lodytes) = pitulice, (reg.) împărătuș, împărățel, nuculiță, panciaruș, părăsită, pătruț, pietroșel, pipiruș, pitulușă, piț, pițiîmpărat, pițiîmpărătuș, pițur, sfredelaș, sfredeleac, sfredeluș, tartalac, regina-păsărilor, (Ban.) curtubeș, (Bucov., Transilv. și Ban.) șofrac, (prin Bucov.) șofrăcuț. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord, indicator de sintonie. 7. v. laț. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur, (prin Ban. și Transilv.) pup. (\~ la vița de vie.) 10. (reg.) pancovă, (Ban.) căigană. (\~ din ouă.) 11. v. copcă. 12. v. bulboană.

Sursa : sinonime

 

ochi (organul vederii, mugur) s. m., pl. ochi

Sursa : ortografic

 

ochi (de fereastră, de pădure, la o împletitură, la plită, mâncare) s. n., pl. óchiuri

Sursa : ortografic

 

ochí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ochésc, imperf. 3 sg. ocheá; conj. prez. 3 sg. și pl. ocheáscă

Sursa : ortografic

 

A SE OCHÍ pers.3 se ochéște intranz. (despre suprafețe de teren înzăpezite) A se acoperi cu ochiuri negre sau ochiuri de verdeață (în urma topirii zăpezii); a face ochiuri. /Din ochi

Sursa : NODEX

 

A OCHÍ ochésc 1. intranz. A potrivi din ochi ținta pentru a putea nimeri; a ținti. 2. tranz. 1) A lua ca țintă; a lua la ochi; a ținti. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a lovi drept în țintă; a ținti. 3) A fixa cu privirea ca pe ceva foarte dorit; a pune ochii. 4) A privi cu interes. /Din ochi

Sursa : NODEX

 

OCHI^2 óchiuri n. 1) Placă de sticlă fixată în fiecare cadru al unei ferestre. 2) Deschizătură de dimensiuni reduse făcută în ceva cu scopuri diferite. \~ în acoperiș. 3) Fiecare dintre golurile formate de firele unei site, plase, împletituri. 4) Porțiune circulară de substanță, diferită de mediul înconjurător. \~ de apă. 5) la pl. Fel de mâncare preparată din ouă prăjite cu gălbenușul întreg. 6) Gaură ce se formează într-un aliment (brânză, pâine etc.). 7) Pată sau desen constând din cercuri concentrice de diferite culori. \~ de pe coada păunului. /<lat. oculus

Sursa : NODEX

 

OCHI^1 \~ m. I. 1) (la om și la animale) Organ-pereche al văzului, situat (simetric) pe partea din față a capului. * Între patru \~ confidențial. Cât vezi cu \~i pe întinderi foarte mari; până la orizont. Cu \~i închiși a) fără posibilitate de a alege; la întâmplare; b) pe de rost; c) fără nici o dificultate; cu ușurință. (A fi) numai \~ (și urechi) (a fi) foarte atent. A păzi (sau a îngriji) ca \~i din cap a păzi (sau a îngriji) cu cea mai mare atenție, cu solicitudine. A nu avea \~ vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu \~ buni (sau răi) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult ca) \~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. A-i fi cuiva drag ca sarea-n \~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva \~i după cineva (sau după ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu \~i de cineva (sau de ceva) a observa întâmplător pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) înaintea \~lor a fi foarte indispus. A(-și) da \~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a înceta din viață. A privi cu (sau a face, a deschide) \~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) \~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu \~i în patru (a fi) foarte atent, precaut. A lua (pe cineva) la \~ a reține în memorie fapta sau vorba cuiva, pentru a i-o putea aminti (la prima ocazie). A deschide \~i cuiva a face pe cineva înțeleagă lucrurile just. A scoate \~i cuiva a-i reproșa cuiva ceva; a-i aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate \~i cei de-o teapă nu-și fac rău unul altuia. Banul e \~ul dracului banul reprezintă un îndemn spre rău. 2) Facultatea de a vedea; văz. * De (sau pentru) \~i lumii pentru a salva aparențele. Sub \~i noștri a) în fața noastră, în văzul nostru; b) actualmente, în prezent. A privi cu \~ de piatră a se uita rece, insensibil. A mânca pe cineva din \~ a privi cu multă dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din \~ a înceta de a mai vedea din cauza depărtării. A nu scăpa din \~ a supra-veghea îndeaproape; a ține sub supraveghere permanentă. A pune \~ (pe cineva sau pe ceva) a-i veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde în \~ (a spune) drept în față, fără ocolișuri, deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marchează un punct (pe cărțile de joc, pe zaruri etc.). II. (în îmbinări ce denumesc plante, păsări sau insecte): \~ul-boului a) plantă erbacee cu tul-pina erectă, cu frunze alungite, crestate și cu flori solitare, divers colorate, dispuse în vârful tulpinii; margaretă; b) soi de viță de vie; c) pa-săre de talie mică, cu ciocul ascuțit și cu penaj cafeniu-roșcat pe spate și cenușiu-deschis pe pântece; pitulice. /<lat. oculus

Sursa : NODEX

 

OCHI s.n. În gastronomie, preparat culinar dintr-un ou întreg, desfăcut din coajă, prăjit în tigaie sau la capac, fără a fi amestecat, astfel încât gălbenușul rămână întreg în mijlocul albușului coagulat de jur împrejur; (la pl.) ochiuri românești = ouă întregi, desfăcute din coajă și fierte în apă cu oțet, astfel încât gălbenușul fie învelit de albusul coagulat, numite și ouă poșate (din fr. poche = buzunar).

Sursa : gastronomic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOCHI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1859 pentruOCHI.

Gheorghe Asachi - Ochii și nasul

... Gheorghe Asachi - Ochii şi nasul Ochii și nasul de Gheorghe Asachi Urma ceartă dineoare între ochi ș-un nas vecin, Cui din doi, după dreptate, ochelarii se cuvin? Advocat se făcu limba și pe nas îl apăra, Iar urechea, prezindentul, a ...

 

Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit

Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit Ochiul tău iubit de Mihai Eminescu Ochiul tău iubit, Plin de mângâieri, Dulce mi-ai lucit        Până ieri. Oare te pierdui Pe acest pământ, Fără ca să-mi spui        Un cuvânt? Oare te înduri, Tu, ca să mă lași, Geniu de păduri        Drăgălaș? Luna în zădar Bate în ferești, Și mă-ntreabă iar        Unde ești? Ar luci pe zid Până ce te culci, Până ți se-nchid        Ochii dulci. Și ar tremura Tainic în frunziș Și te-ar săruta        Pe furiș. Dar ea zi cu zi E în orice loc Și te va găsi        Cu noroc. Eu nu pot să plec Peste nori și vânt, Și să te petrec        De-unde sunt. Cum nu sunt ca ea, Ca să mă strecor, Drept oglinda ta        Să cobor! Chipul tău frumos Să-l privesc întreg, Cu atât folos        Să m-aleg. Să apar ca-n vis Acelei vederi Care mi-au surâs        Până

 

Cincinat Pavelescu - Pentru ochii tăi...

Cincinat Pavelescu - Pentru ochii tăi... Pentru ochii tăi... de Cincinat Pavelescu Pentru ochii tăi cei dulci O să scriu niște povești. Numai tu să le citești Când mergi seara să te culci. Ritmul lor să fie lin, Drăgălaș, adormitor, Ca o șoaptă de amor Ce se pierde-ntr-un

 

Mihai Eminescu - De pe ochi ridici...

... Mihai Eminescu - De pe ochi ridici... De pe ochi ridici... de Mihai Eminescu De pe ochi ridici închisă Languroasa, lungă geană, Rai de fericiri promise Și de tainică dojană. Și-ți pui degetul pe gură, Sfătuiești și ameninți Și îmi dai ...

 

Mihai Eminescu - Tu mă privești cu marii ochi...

... Mihai Eminescu - Tu mă priveşti cu marii ochi... Tu mă privești cu marii ochi... de Mihai Eminescu Tu mă privești cu marii ochi, cuminte; Te văd mișcând încet a tale buze, Șoptind ca-n vis la triste, dulci cuvinte. Urechea mea pândește să le-auză Â ...

 

Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit (variantă)

Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit (variantă) Ochiul tău iubit de Mihai Eminescu (variantă) Ochiul tău iubit, Plin de mângâieri, Dulce mi-au lucit        Până ieri. L-am iubit cu mii Lacrime fierbinți Și cu-atât de vii        Rugăminți. Și cum suferii De al tău amor, Cât de mult dorii        Ca să mor! Pururi te cătam Pe orice pământ, Căci a-ți spune am        Un cuvânt. Cămăruța ta Sara să-mi deschizi, Că te-oi dezmierda        Ca să râzi. Să-ți închid îndat Pe când tu te culci Cu un sărutat        Ochii dulci. Să măsor mereu Cât de mult crescuși, Să sărut al tău        Picioruș. Sânul rotunjor Când pe braț îl porți, Li s-ar face dor        Și la morți. De te-ai potrivi Astei rugăminți, Fericiți om fi        Și cuminți. Zână din păduri, Umbră din povești, Glas al dulcei guri,        Unde

 

Alexandru Vlahuță - Pentru ochii tăi răpit-ai...

Alexandru Vlahuţă - Pentru ochii tăi răpit-ai... Pentru ochii tăi răpit-ai... de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880 Pentru ochii tăi răpit-ai Foc din stele și din soare, Pentru buza ta furat-ai De la roz' a ei coloare. Gingășia, frăgezimea Ce se joacă pe-al tău sîn, E plăcută, dar furată, Ai furat-o de pe crin. Rîsul, nevinovăția De la îngeri le-ai furat. Ai răpit tot ce-a fost farmec Din seninul nepătat. Glasul tău de privighetoare, Glasul mierlei mult plăcut L-ai răpi și cînți cu dînsul, Ș-a rămas codrul tăcut. ................................ Înțeleg. Astea-s podoabe; Dar din inimioara mea Ce podoabă-ți poți tu face, De-ai răpit-o și pe

 

Cincinat Pavelescu - Poema ochilor

... Cincinat Pavelescu - Poema ochilor Poema ochilor de Cincinat Pavelescu Sunt ochi adânci ca un păcat Ce-ascund sub gene de-ntuneric Un vis, în negrul lor misteric, De-a pururi alb și nepătat. Sunt ... suflet cald Și-neacă tainele-ntristării. Sunt ochi de palidă virgină, Parcă măriți de suferinți, Ce-aruncă umbră peste minți, Din mângâioasă lor lumină. Sunt ochi în care amintirea Iubirii ce i-a chinuit În globul lor cel mărginit A scăpărat nemărginirea. Dar dintre toți, de mi ...

 

Alexandru Vlahuță - Ochii strălucitori

... Alexandru Vlahuţă - Ochii strălucitori Ochii strălucitori de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XV, nr. 1, 1 aprilie 1881 Ochi, strălucitoare stele, Ochi frumoși ce-mpodobiți Cerul visurilor mele, De știți și voi să mințiți, Voi, icoana-nsuflețită A ascunselor simțiri, Unde-i vecinic zugrăvită Taina ... Lacrimile ce vărsați Și văpăile-arzătoare Și iubirea ce-arătați, Atunci, amăgiri-s toate... Ziua-i noapte, noaptea-i zi. Atunci... însă nu se poate ! Ochi

 

Gelu Vlașin - Ochiul drept

Gelu Vlaşin - Ochiul drept Ochiul drept de Gelu Vlașin ochiul rostogolindu-se ca o mingiulie pitică peste mocheta din holul albastru ochiul drept zbătându -se închinându-se chipului cioplit chipului de lut ochiul meu numai el știe să te cuprindă cu

 

Gelu Vlașin - Ochiul stâng

Gelu Vlaşin - Ochiul stâng Ochiul stâng de Gelu Vlașin cu ochiul meu stâng te strâng te plâng te alung te străpung te învăț te dezvăț te urăsc te doresc cu ochiul meu stâng

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruOCHI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 376 pentruOCHI.

Ioan Capitol 9

... au întrebat și ei cum și -a căpătat vederea. Și el le -a zis: ,,Mi -a pus tină pe ochi, m`am spălat, și văd.`` 16 Atunci unii din Farisei au început să zică: ,,Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentrucă nu ține Sabatul ...

 

Ezechiel Capitol 12

... Ezechiel Capitol 12 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, tu locuiești în mijlocul unei case de îndărătnici, cari au ochi să vadă și nu văd, urechi de auzit și n`aud; căci sînt o casă de răzvrătiți. 3 De aceea, fiul omului, pregătește-ți lucrurile ...

 

Luca Capitol 6

... cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? 42 Sau cum poți să zici fratelui tău: ,Frate, lasă-mă să-ți scot paiul din ochi` și, cînd colo, tu nu vezi bîrna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul ...

 

Exodul Capitol 21

... de bărbatul femeii, și pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor. 23 Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, 24 ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie. 26 Dacă un om lovește ochiul ...

 

Numeri Capitol 24

... Beor, Omul cu ochii deschiși, 4 Celce aude cuvintele lui Dumnezeu, Celce vede vedenia Celui Atotputernic, Celce cade cu fața la pămînt, și ai cărui ochi sînt deschiși: 5 ,,Ce frumoase sînt corturile tale, Iacove! Locuințele tale, Israele! 6 Ele se întind ca niște văi, Ca niște grădini lîngă un rîu ... lui Dumnezeu, Cel ce cunoaște planurile Celui Prea Înalt, Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic, Cel ce cade cu fața la pămînt și ai cărui ochi sînt deschiși: 17 Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacov, Un toiag de cîrmuire se ridică ...

 

Matei Capitol 7

Matei Capitol 7 Matei 6 Matei Capitol 7 1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? 4 Sau, cum poți zice fratelui tău: ,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, și, cînd colo, tu ai o bîrnă într`al tău?... 5 Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6 Să nu dați cînilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă. 7 Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. 8 Căci ori și cine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se deschide. 9 Cine este omul acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său o pîne, să -i dea o piatră? 10 Sau, dacă -i cere un pește, să -i dea un șarpe? 11 ...

 

2 Imparati Capitol 6

2 Imparati Capitol 6 2 Imparati 5 2 Imparati Capitol 6 1 Fiii proorocilor au zis lui Elisei: ,,Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strîmt pentru noi. 2 Haidem pînă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cîteo bîrnă, și să ne facem acolo un loc de locuit.`` Elisei a răspuns: ,,Duceți-vă.`` 3 Și unul din ei a zis: ,,Fii bun și vino cu slujitorii tăi.`` El a răspuns: ,,Voi merge!`` 4 A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne. 5 Și pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut ferul dela secure în apă. El a strigat: ,,Ah! domnul meu, era împrumutat!`` 6 Omul lui Dumnezeu a zis: ,,Unde a căzut?`` Și i -a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat -o în locul acela, și ferul dela secure a plutit pe apă. 7 Apoi a zis: ,,Ridică -l!`` Și a întins mîna, și l -a luat. 8 Împăratul Siriei era în război ...

 

Psalmii Capitol 123

Psalmii Capitol 123 Psalmii 122 Psalmii Capitol 123 1 (O cîntare a treptelor.) La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuiești în ceruri. 2 Cum se uită ochii robilor la mîna stăpînilor lor, și ochii roabei la mîna stăpînei ei, așa se uită ochii noștri la Domnul, Dumnezeul nostru, pînă va avea milă de noi. 3 Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi, căci sîntem sătui de dispreț; 4 ne este sătul sufletul de batjocurile celor îngîmfați, de disprețul celor trufași. Psalmii

 

Proverbele Capitol 23

Proverbele Capitol 23 Proverbele 22 Proverbele Capitol 23 1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2 pune-ți un cuțit în gît, dacă ești prea lacom. 3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înșelătoare. 4 Nu te chinui ca să te îmbogățești, nu-ți pune priceperea în aceasta. 5 Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia sborul spre ceruri. 6 Nu mînca pînea celui pismaș, și nu pofti mîncările lui alese, 7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet. ,,Mănîncă și bea``, îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine. 8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, și cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute. 9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocotește cuvintele tale înțelepte. 10 Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor, 11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. 12 Deschide-ți inima la învățătură, și urechile la cuvintele științei. 13 Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă -l ...

 

Ezechiel Capitol 18

Ezechiel Capitol 18 Ezechiel 17 Ezechiel Capitol 18 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit, astfel: 2 ,,Pentruce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: ,,Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s`au sterpezit dinții?`` 3 ,,Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel. 4 Iată că toate sufletele sînt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuiește, acela va muri. 5 Omul care este drept, care face judecată și dreptate, 6 care nu mănîncă pe munți carne jerfită idolilor, și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește nevasta aproapelui său, și nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurățeniei ei, 7 care n`asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care dă din pînea lui celui flămînd și învelește cu o haină pe cel gol, 8 care nu împrumută cu dobîndă și nu ia camătă, care își abate mîna dela nelegiuire și judecă după adevăr între un om și altul, 9 care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrînd cu credincioșie, -omul ...

 

Psalmii Capitol 119

... Cînd urmez învățăturile Tale, mă bucur de parc`aș avea toate comorile. 15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, și cărările Tale le am supt ochi. 16 Mă desfătez în orînduirile Tale, și nu uit Cuvîntul Tău. 17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc și să păzesc Cuvîntul Tău! 18 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOCHI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 280 pentruOCHI.

OCHIT

... OCHÍT , ochituri , s . n . Ochire . - V. ochi

 

OCHIȘOR

... OCHIȘÓR , ochișori , s . m . 1. Diminutiv al lui ochi ^1 ( I 1 ) . 2. ( Bot . ) Scânteiuță . - Ochi

 

OCHIȘEL

OCHIȘÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ adj . v .

 

LUME

LÚME , lumi , s . f . I. 1. Totalitate a celor existente în realitate ; univers , cosmos . 2. Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili , constituind un sistem organizat ; sistem solar , sistem planetar . 3. Globul pământesc ( cu întreaga lui viață animală și vegetală ) , pământul locuit de om . 4. ( Înv . și reg . ) Lumină . Lumea ochiului ( sau ochilor ) = pupila ochiului ( sau ochilor ) . II. 1. Populația globului pământesc , omenirea întreagă ; umanitatea . 2. Categorie de oameni , grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii , al culturii , al felului de viață etc . și care prezintă trăsături specifice . Lumea artiștilor . 3. Oameni , mulțime , public ; societate , mediu social . III. 1. Mediu în care se desfășoară existența umană ; viață , existență . 2. ( În sintagmele ) Lumea albă = ( în basme ) viața pământească , în care trăiesc oamenii . Lumea neagră = ( în basme ) viața subpământeană , în care ar trăi duhurile rele . Lume de apoi ( sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune imaginată dincolo de acest pământ , celălalt

 

OFTALMIC

... OFTÁLMIC , - Ă , oftalmici , - ce , adj . Care aparține ochiului sau bolilor ochiului , privitor la ochi

 

FACE

... A căpăta , a dobândi ; a - i apărea . A făcut o bătătură . 4. ( În expr . ) A face ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se ...

 

LUMINĂ

... luminescente și care impresionează ochiul omenesc ; efectul acestei radiații . 2. Izvor , sursă de lumină ( I 1 ) . 3. ( Și în sintagma lumina ochiului ) Pupilă ; p . ext . ochi , privire . II. Fig . Ceea ce aduce claritate în mintea omenească ; învățătură , cultură , educație . III. 1. Distanța liberă dintre fețele interioare a două piese ...

 

OACHEȘ

... brun ; p . ext . ( despre pielea , tenul , capul omului ) de culoare închisă , care bate în negru . 2. ( Despre oi ) Cu pete negre în jurul ochilor . - Probabil ochi

 

OCHIRE

... OCHÍRE , ochiri , s . f . Acțiunea de a ochi ^2 și rezultatul ei ; cercetare rapidă , sumară ; privire , ocheadă , ochit . V. ochi

 

OCULAR

... OCULÁR , - Ă , oculari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care ține de ochi ^1 , privitor la ochi ^1 , al ochiului ^1 . 2. S . n . Sistem optic convergent sau divergent alcătuit dintr - o lentilă sau dintr - un grup de lentile ale unui instrument ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...