Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OCOLIT, OCOLIȘ, OCOLIRE, ÎMPREJURA, ÎNCONJURA, ȘICANĂ, ȘIRET, APROPO, DUBLA, ELUDA ... Mai multe din DEX...

OCOLI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OCOLÍ, ocolesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A străbate o distanță făcând un ocol; a merge de jur-împrejur, a înconjura. ** (Pop.) A cutreiera, a colinda. ** Tranz. A evita atingi sau lovești pe cineva sau ceva, ferindu-te într-o parte, făcând un mic ocol. ** Intranz. Fig. A spune ceva cu înconjur, a divaga. * Loc. adv. Pe ocolite = pe departe, indirect. ** Tranz. A evita întâlnești pe cineva sau ceva. ** Tranz. Fig. A lăsa ceva (în mod intenționat) deoparte; a ignora. 2. Tranz. (Înv. și pop.) A pune gard împrejurul unui loc; a împrejmui, a îngrădi. ** Fig. (Înv. și reg.) A apăra, a proteja, a ocroti. ** (Înv. și reg.) A încercui din toate părțile, a împresura, a asedia. - Din ocol.

Sursa : DEX '98

 

OCOLÍ vb. v. apăra, asedia, colinda, cutreie-ra, feri, împrejmui, împresura, încercui, închide, înconjura, îngrădi, ocroti, parcurge, păzi, proteja, străbate, vân-tura.

Sursa : sinonime

 

OCOLÍ vb. 1. a înconjura, (înv.) a împrejura. (A \~ întreaga clădire.) 2. v. înconjura. 3. a evita. (A \~ un obstacol.) 4. v. feri. 5. a evita, a se feri. (A \~ cuvintele abstracte.) 6. v. eluda. 7. v. evita.

Sursa : sinonime

 

ocolí vb., ind prez. 1 sg. și 3 pl. ocolésc, imperf. 3 sg. ocoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. ocoleáscă

Sursa : ortografic

 

A OCOL//Í \~ésc tranz. 1) (obstacole, spații etc.) A depăși făcând un ocol; a înconjura. 2) (persoane, discuții etc.) A înconjura în mod intenționat, ferindu-se; a evita; a eluda. 3) rar A înzestra cu un ocol; a îngrădi; a împrejmui. /Din ocol

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOCOLI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentruOCOLI.

Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică

Ion Luca Caragiale - Diplomaţie subţire - Cronică Diplomație subțire - Cronică de Ion Luca Caragiale N-au greșit oamenii pricepuți când au spus, că snoavele și zicătorile sunt înțelepciunea noroadelor... De ce ?... Fiindcă, deși împrejurările în cari se ivesc întâmplările se deosebesc totdeauna, întâmplările nu sunt de atâtea nenumărate feluri cum ni s-ar părea nouă, muritorilor. Noi ne perindăm, azi unul, mâine altul; lumea rămâne tot lume; noi mereu toți alții și alții; și ea, tot ea și ea. Parcă ar fi tot nou și iar nou; și când colo ! tot aia și iar aia; din Paști până 'n Crăciun și din Crăciun până 'n Paști, Ťtoate-s vechi și nouă toateÅ¥ Și așa fiind, când o minte omenească pătrunzătoare prinde pricina și felul unei întâmplări și le poate ticlui, limpede, frumos și scurt, în vreo, zicătoare ori snoavă, acestea trebue să rămână în mintea tutulor oamenilor din neam în neam; căci se potrivesc pe veci de câte ori, fie-n orice împrejurări, li se ivește o întâmplare la fel. Așa bunăoară, iată o întâmplare foarte gravă care s-a ivit, zilele astea, în lumea politică: Rusia dă un ultimatum Chinei. Fiindcă nu toți cititorii noștri pot ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

 

Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească

Grigore Alexandrescu - Viaţa câmpenească Viața câmpenească de Grigore Alexandrescu Dlui V. G. C. Așa, simpla viețuire Eu știu să o prețuiesc Și de acea fericire Voi bucuros să-ți vorbesc. Dar florile și verdeața, Apusul și dimineața, Și fluierul câmpenesc, Cu patimi, cu chinuri grele, Cu starea inimii mele, Nicicum nu se potrivesc. Departe de-acele locuri, Ce poate m-ar fi-nsuflat, De țărăneștile jocuri Ce-adesea m-au încântat, Cuprins de nemulțumire, De grijă și de mâhnire, De soarta mea ocolit, În rele ce mă-mpresoară, Ce gânduri, idei omoară, Duhul își pierde puterea: E greu să descrii plăcerea, Când sufletul e mâhnit. Însă a mea mulțumire Pentru a ta găzduire Eu tot nu o pot uita, Și cât va sta prin putință Voi pune a mea silință Adevăru-a imita; Măcar în vorbele mele Să pot să găsesc vopsele, Să știu să-ntrebuințez Culorile osebite, Tonurile felurite, Care stilu-nsuflețez; S-arăt atâta simțire, Câtă simțeam mulțumire, Când dulcea serii răcoare În preajmă-mi se întindea, Și patimi sfâșietoare, Ca aburi din lac, din mare Deșertul mi le-absorbea. Cuprinsul, unde odată Împreună-am viețuit, Și plăcerea-adevărată ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie

Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie Noapte de decemvrie de Alexandru Macedonski Pustie și albă e camera moartă... Și focul sub vatră se stinge scrumit... Poetul, alături, trăsnit stă de soartă, Cu nici o scânteie în ochiu-adormit... Iar geniu-i mare e-aproape un mit...     Și nici o scânteie în ochiu-adormit. Pustie și albă e-ntinsa câmpie... Sub viscolu-albastru ea geme cumplit... Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie, Și luna-l privește cu ochi-oțelit... E-n negura nopții un alb monolit...     Și luna-l privește cu ochi oțelit. Nămeții de umbră în juru-i s-adună... Făptura de humă de mult a pierit Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună Chiar alba odaie în noapte-a murit... —     Făptura de humă de mult a pierit. E moartă odaia, și mort e poetul... În zare, lupi groaznici s-aud, răgușit, Cum latră, cum urlă, cum urcă, cu-ncetul, Un tremol sinistru de vânt-năbușit... Iar crivățul țipă... — dar el, ce-a greșit?     Un haos, urgia se face cu-ncetul. Urgia e mare și-n gându-i ș-afară, Și luna e rece în el, și pe cer... Și bezna ...

 

Ștefan Octavian Iosif - În ciudă

Ştefan Octavian Iosif - În ciudă În ciudă de Robert Burns Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Se vede sărman, ocolit cu dispreț Și fruntea și-o-nclină — în ciudă? Dar noi ne mândrim și-o-nălțăm mai măreț, Și-aceasta doar numai în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda atâtor mizerii ce sânt, Nimic nu e rangul decât un cuvânt, Și omul e aur — în ciudă! Cu pâine și sare, cu coji de mălai Trăim anevoie — în ciudă! Nebuni și mișei se răsfață ca-n rai, Dar om este omul — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda averii și-a tuturor chiar, Tot omul cel vrednic e mărgăritar, Oricât de sărac e — în ciudă! Vedeți voi pe-acela, el cică-i boier, Și țanțos ce umblă — în ciudă! Asculte-l toți proștii și-nalțe-l la cer, El tot e-un netrebnic — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda podoabei ce-o poartă la piept, Un om fără zgardă, un om înțelept Se uită și râde — în ciudă! Un rege îl poate-ncărca din prisos Cu nume și-onoruri — în ...

 

Alecu Donici - Poetul și bogatul

Alecu Donici - Poetul şi bogatul Poetul și bogatul de Alecu Donici Un sărăiman poet odat-au reclamat Asupra unui om prostuț, dar prea bogat; Iar jaloba-i era în chipul următor: — Tu, al Olimpului atotstăpănitor, Și preste zei mai mare zeu, O, Joe preaslăvite! Ascultă glasul meu, Ia sama la a mea smerită rugăminte: Cu ce ți-am greșit eu, De mă găsesc atât De soartă prigonit, Încât nu am nici casă, Nici lingură, nici masă. Și singura-mi avere E numai în părere; Când dimpotrivă, văd, cu toată-a lui prostie, Bogatul în trufie, De-a lui închinători fățarnici ocolit Și pentru interes adesea măgulit, În desfătare el se află tot voios, Gras, gros și sănătos; Iar eu, ca vai de mine, Sorb inspirație și-o mistuiesc cu rime Prin care, cum au zis un frate-n poezie, Nu poți scăpa măcar de-o mică datorie. — Destul! Am înțeles, Lui Joe au răspuns, De jaloba-i pătruns. Dar cum nu jedeci tu, că singur ți-ai ales Din bunurile lumii Al slavei falnic nume, Și scrierile tale în veacuri viitoare Vor fi nemuritoare; Iar desfătarea lui e numai pe viață. ...

 

Alexandru Vlahuță - La icoană

Alexandru Vlahuţă - La icoană La icoană de Alexandru Vlahuță Noaptea s-a lăsat pe vale, și cătunu-i adormit. În bordei sărac, la vatră, suflet trist și chinuit, Fără somn, tânăra mamă copilașu-și ține-n poală, Și plângând îl netezește pe obrajii arși de boală. De cu sară mititelul încetase să mai țipe: Se ducea, văzând cu ochii, viața-i fărâmită-n clipe. Peste ochii mari și tulburi cad pleoapele-obosite, Somnu-l biruie adoarme. Suflări repezi, ca gonite De al morții frig, din urmă, trec mai slabe, mai curmate... Ea tresare; cum le-ascultă, șir de fulgeri îi străbate Întunericul din suflet. Pe păreți, în bezna rece, Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece. Iat-o scoborând la vale, galbenă și istovită, Cu odorul strâns la sânu-i; cu privirea ațintită Spre biserica cu sfânta, ea-și silește-ncetu-i pas. De trei nopți și două zile bate drum făr de popas; Ș-ar fi ocolit pământul făr-a se simți trudită: Ea credea profund, orbește... Mare și nenchipuită E credința ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea ...

 

Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine)

Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine) Toamna de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Salutare, lemne triste, ce verzi, galbene-nnegriți, Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veșteziți! Salutare, voi frumoase zile ce ați mai rămas! În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas. Ea se cuvine durerii, mie-mi place s-o privesc; Singuratica cărare, uitat pășind, o citesc. A! să mai văz înc-o dată soarele îngălbenind, A cărui lumină slabă abia pătrunde sclipind La piciorul meu ce sună frunza, lemnul cel uscat, Întunericimea deasă în pădurea ce-am călcat. În aste zile de toamnă, când natura-și dă sfârșit, Dar! aflu mai mult plăcere l-al ei ochi acoperit: Este al unui prieten tristul rămâi sănătos , Este zâmbirea din urmă genei ce, lăsată-n jos, Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica. Așa orizonul vieții gata fiind a lăsa, A lungilor mele zile nădejdea slabă plângând, Mă mai întorc înc-o dată și, nesățios cătând, Mă uit l-ale sale bunuri ce încă n-am întâlnit, Bunuri de la care soarta pân-acum m-a ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

Cezar Bolliac - Carnavalul Carnavalul de Cezar Bolliac Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Începe carnavalul! și-n salele bogate Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate, În nouă veselii! O! ce de griji acuma la nouă toalete! Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete! Ce mii de bucurii! Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă, La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecul omului

Cincinat Pavelescu - Cântecul omului Cântecul omului de Cincinat Pavelescu Mă-ntorc zdrobit. Ce drum enorm! Vin dintr-o țară depărtată, Pe care harta n-o arată... Sunt obosit, aș vrea să dorm. Sunt ani, sunt ani de când alerg Tot înainte, înainte! Cu-aceeași întrebare-n minte: De unde viu și unde merg? Și barca-mi nu mai e la fel, Iar pânzele-i imaculate, De la plecare, sunt pătate, Ca și o masă de hotel, O mânam eu sau mă ducea În voia vântului tot anul? Eram sau nu eu căpitanul Sărmanei bărci ce rătăcea? O amintire mi-a rămas: Țara nădejdii-n depărtare, Mi se părea atât de mare Și-am ocolit-o într-un ceas! Un gând mă turbură, mâhnit, Ca un ecou de harfă spartă: E visul meu neîmplinit, E idealul meu de artă! În goana lui, izbit de stânci, Mă-ntorc la mal, mânat de soartă, Pe inimă c-o floare moartă, S-ascunză rănile-i adânci. Și-acum, în drumul spre mormânt, Privind amurgul arămiu, Când simt ce-aș fi putut să fiu, Mă-nduioșez văzând ce

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruOCOLI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruOCOLI.

Deuteronomul Capitol 22

Deuteronomul Capitol 22 Deuteronomul 21 Deuteronomul Capitol 22 1 Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocolești, ci să le aduci la fratele tău. 2 Dacă fratele tău nu locuiește lîngă tine, și nu -l cunoști, să iei dobitocul la tine acasă, și să rămînă la tine pînă ce -l cere fratele tău; și atunci să i -l dai. 3 Tot așa să faci și cu măgarul lui, tot așa să faci și cu haina lui, și tot așa să faci cu orice lucru pierdut de el și găsit de tine: să nu le ocolești. 4 Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu -l ocolești, ci să -i ajuți să -l ridice. 5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 6 Dacă întîlnești pe drum un cuib de pasăre, într`un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă și mama lor șezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei și pe mama și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei ...

 

Deuteronomul Capitol 2

Deuteronomul Capitol 2 Deuteronomul 1 Deuteronomul Capitol 2 1 Ne-am întors, și am plecat în pustie, pe drumul care duce la marea Roșie, cum îmi poruncise Domnul; și am ocolit multă vreme munte Seir. 2 Domnul mi -a zis: 3 ,,Vă ajunge de cînd ocoliți muntele acesta. Întoarceți-vă spre miazănoapte. 4 Dă următoarea poruncă poporului: ,,Acum aveți să treceți prin hotarele fraților voștri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi; dar să vă păziți bine. 5 Să nu vă încăierați cu ei; căci nu vă voi da în țara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpînire lui Esau. 6 Să cumpărați de la ei cu preț de argint, hrana pe care o veți mînca, și să cumpărați dela ei cu preț de argint, chiar și apa pe care o veți bea. 7 Căci Domnul, Dumnezeul tău, te -a binecuvîntat în tot lucrul mîinilor tale și ți -a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de cînd Domnul Dumnezeul tău este cu tine, și n`ai dus lipsă de nimic.`` 8 Am trecut pe departe ...

 

Numeri Capitol 21

Numeri Capitol 21 Numeri 20 Numeri Capitol 21 1 Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s`a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. 2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruință, și a zis: ,,Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrșire cetățile.`` 3 Domnul a auzit glasul lui Israel, și a dat pe Cananiți în mînile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvîrșire, pe ei și cetățile lor; și locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină). 4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și -a perdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: ,,Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, și ni s`a scîrbit sufletul de această hrană proastă.`` 6 Atunci Domnul a trimes împotriva poporului niște șerpi înfocați, ...

 

Judecatorii Capitol 11

Judecatorii Capitol 11 Judecatorii 10 Judecatorii Capitol 11 1 Iefta, Galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta. 2 Nevasta lui Galaad i -a născut fii, cari, făcîndu-se mari, au izgonit pe Iefta, și i-au zis: ,,Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.`` 3 Și Iefta a fugit de la frații lui, și a locuit în țara Tob. Niște oameni fără căpătîi s-au strîns la Iefta, și făceau plimbări cu el. 4 După cîtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. 5 Și pe cînd fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrînii Galaadului s`au dus să caute pe Iefta din țara Tob. 6 Ei au zis lui Iefta: ,,Vino de fii căpetenia noastră, și să batem pe fiii lui Amon.`` 7 Iefta a răspuns bătrînilor Galaadului: ,,Nu m`ați urît voi, și nu m`ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentruce veniți la mine acum cînd sînteți în strîmtorare?`` 8 Bătrînii Galaadului au zis lui Iefta: ,,Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să ...

 

Iov Capitol 30

Iov Capitol 30 Iov 29 Iov Capitol 30 1 Și acum!... Am ajuns de rîsul celor mai tineri de cît mine, pe ai căror părinți nu -i socoteam vrednici să -i pun printre cînii turmei mele. 2 Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor, cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrîneță? 3 Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4 Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, și n`au ca pîne de cît rădăcina de bucsau. 5 Sînt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți. 6 Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pămîntului și în stînci. 7 Urlă printre stufișuri, și se adună supt mărăcini. 8 Ființe mîrșave și disprețuite, -sînt izgoniți din țară. 9 Și acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor, am ajuns de batjocura lor. 10 Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în față. 11 Nu se mai sfiesc și mă înjosesc, nu mai au niciun frîu înaintea mea. 12 Ticăloșii aceștia se scoală la dreapta mea, și îmi împing picioarele, și își croiesc cărări împotriva mea ca să mă peardă. 13 Îmi nimicesc cărarea ...

 

Psalmii Capitol 48

Psalmii Capitol 48 Psalmii 47 Psalmii Capitol 48 1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul și lăudat de toți, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt. 2 Frumoasă înalțime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat. 3 Dumnezeu, în casele Lui împărătești, este cunoscut ca un turn de scăpare. 4 Căci iată că împărații se adunaseră: doar au trecut împreună, 5 au privit -o, au înlemnit, s`au temut, și au luat -o la fugă. 6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere. 7 Au fost izgoniți de parcă ar fi fost luați de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis. 8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, așa am văzut în cetatea Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. - 9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău! 10 Ca și Numele Tău, Dumnezeule, și lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare. 11 Se bucură muntele Sionului, și se veselesc fiicele lui Iuda de judecățile Tale. 12 Străbateți Sionul, și ocoliți -l, ...

 

Proverbele Capitol 4

Proverbele Capitol 4 Proverbele 3 Proverbele Capitol 4 1 Ascultați, fiilor, învățătura unui tată, și luați aminte, ca să pricepeți; 2 căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădați învățătura mea. 3 Căci cînd eram încă fiu la tatăl meu, și fiu gingaș și singur la mama mea, 4 el mă învăța atunci, și-mi zicea: ,,Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzește învățăturile mele, și vei trăi! 5 Dobîndește înțelepciune, dobîndește pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, și nu te abate dela ele. 6 N`o părăsi, și ea te va păzi; iubește -o, și te va ocroti! 7 Iată începutul înțelepciunii: dobîndește înțelepciunea, și cu tot ce ai, dobîndește priceperea. 8 Înalță -o, și ea te va înălța; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrățișa. 9 Ea îți va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească. 10 Ascultă, fiule, primește cuvintele mele, și anii vieții tale se vor înmulți. 11 Eu îți arăt calea înțelepciunii, te povățuiesc pe cărările neprihănirii. 12 Cînd vei umbla, pasul nu-ți va fi stînjenit; și cînd vei alerga, nu te vei poticni. 13 Ține învățătura, n`o lăsa din mînă; păstrează - ...

 

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

Ezechiel Capitol 47

Ezechiel Capitol 47 Ezechiel 46 Ezechiel Capitol 47 1 M`a adus înapoi la ușa casei. Și iată că ieșea apă de supt pragul casei, dinspre răsărit; căci fața casei era spre răsărit. Apa se pogora de supt partea dreaptă a casei în spre partea de miază-zi a altarului. 2 M`a scos pe poarta de miază noapte, și m`a făcut să ocolesc pe din afară pînă la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. 3 Cînd a înaintat omul acela spre răsărit, cu măsura în mînă, a măsurat o mie de coți, și m -a trecut prin apă; apa îmi venea pînă la glesne. 4 A mai măsurat iarăș o mie de coți, și m`a pus să trec prin apă, și apa îmi venea pînă la genunchi. A măsurat iarăși o mie de coți, și m`a trecut prin ea, și apa îmi venea pînă la șolduri. 5 A măsurat iarăși o mie de coți, și atunci era un rîu pe care nu -l puteam ...

 

Evrei Capitol 11

Evrei Capitol 11 Evrei 10 Evrei Capitol 11 1 Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile cari nu se văd. 2 Pentrucă prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. 3 Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n`a fost făcut din lucruri cari se văd. 4 Prin credință a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decît Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă, măcar că este mort. 5 Prin credință a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Și n`a mai fost găsit, pentrucă Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. 6 Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce -L caută. 7 Prin credință Noe, cînd a fost înștiințat de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOCOLI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruOCOLI.

OCOLIT

... OCOLÍT , - Ă , ocoliți , - te , adj . Care se abate din drumul drept , care face ocoluri sau cotituri ; care înconjură . V. ocoli

 

OCOLIȘ

OCOLÍȘ , ocolișuri , s . n . 1. Ocol ( 1 ) , înconjur . 2. ( Înv . ) Perimetru , circumferință . - Ocol + suf . -

 

OCOLIRE

... OCOLÍRE , ocoliri , s . f . Acțiunea de a ocoli și rezultatul ei ; ocol , ocoleală . - V. ocoli

 

ÎMPREJURA

... ÎMPREJURÁ , împréjur , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A ocoli

 

ÎNCONJURA

ÎNCONJURÁ , încónjur , vb . I . Tranz . 1. A face ocolul unui lucru ; al unui loc . 2. A împrejmui cu gard . 3. A merge spre o țintă pe un traseu ocolit . [ Prez . ind . și ; înconjór . - Var . : încunjurá vb . I ] - În + conjura ( înv . " a înconjura " <

 

ȘICANĂ

ȘICÁNĂ , șicane , s . f . 1. Acțiune prin care cineva sâcâie , agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite ; sâcâială fără motiv . 2. Obstacol ( de forme diferite ) montat pe circuitul unui fluid pentru a - i micșora viteza , pentru a - i imprima un drum ocolit sau pentru a - i uniformiza debitul , dându - i astfel posibilitatea să se răcească , să depună suspensiile pe care le poartă

 

ȘIRET

ȘIRÉT^2 , - EÁTĂ , șireți , - te , adj . Care știe să profite de naivitatea sau de buna - credință a celor din jur pentru a - și atinge scopurile pe căi ocolite ; care dovedește un caracter viclean , perfid . ȘIRÉT^1 , șireturi , s . n . 1. Bentiță îngustă de bumbac , țesută tubular sau în fâșie , care , petrecută prin butoniere speciale , servește pentru a lega sau a strânge încălțămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte . 2. Sfoară de bumbac ( îmbrăcată în mătase colorată sau în fir ) răsucită în două sau în trei și întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte ; găitan , ceapraz , brandenburg ;

 

APROPO

APROPÓ ( 1 ) adv . , ( 2 ) apropouri , s . n . 1. Adv . Fiindcă a venit vorba ( de asta ) ; bine că mi - am adus aminte . 2. S . n . Aluzie ( adesea răutăcioasă ) la adresa cuiva ; propunere făcută cuiva pe ocolite . [ Var . : apropóu s .

 

DUBLA

... rol ; a juca , a interpreta un rol , alternativ cu titularul lui . 5. Tranz . ( Despre nave ) A înconjura , a ocoli

 

ELUDA

... ELUDÁ , eludez , vb . I . Tranz . A ocoli

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...