Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OCROTIRE, OCROTITOR, APĂRA, BRÂNDUȘĂ, BULBUC, MONUMENT, OBLĂDUI, PĂZIT, PATRONA, PROTECȚIE ... Mai multe din DEX...

OCROTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OCROTÍ, ocrotesc, vb. IV. Tranz. A lua sub paza sa; a apăra, a proteja; a ajuta, a sprijini. - Din sl. okrotiti "a îmblânzi".

Sursa : DEX '98

 

OCROTÍ vb. 1. v. apăra. 2. v. ajuta.

Sursa : sinonime

 

ocrotí vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ocrotésc, imperf. 3 sg. ocroteá; conj. prez. 3 sg. și pl. ocroteáscă

Sursa : ortografic

 

A OCROT//Í \~ésc tranz. (ființe, lucruri) A avea în paza sa; a lua sub ocrotire; a păzi; a supraveghea; a proteja; a veghea; a apăra. /okrotiti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOCROTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentruOCROTI.

Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetății Neamțu

Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetăţii Neamţu Ruinelor Cetății Neamțu de Alexandru Hrisoverghi I Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoșești, Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești. A cărora-nfățoșare orișicui samini a zice: „M-au părăsit cetățenii, m-au daramat cruda vreme, Dar copii strămoșii voștri odineoară aice Ocrotea patria voastră de vrăjmași făr-a se temeâ€�. O, singure monument ce te aveam drept dovadă Slavei acei strămoșești! Videți-l cum a să cadă! O, ziduri din care Ștefan, înviat la bărbăție, Întorcându-se cu grabă, pe vrajmași au biruit, Însuflețiți-mi puterea, dați-mi glas, dați-mi tărie, Să pot tângui cu jale starea-n care ați venit. II Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească; A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească! Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți, Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți! O, pavăză neînvins-a ...

 

Alexandru Macedonski - Bătrâna stâncă

Alexandru Macedonski - Bătrâna stâncă Bătrâna stâncă de Alexandru Macedonski Bătrâna stâncă uriașă e neclintită de pe loc O sapă apele să scape de ea, și-n veci o pizmuiește Țăranul prost, zicând c-ar face ogor din locul ce robește C-un ceas-nainte ca s-o surpe de-ar fi să afle vreun mijloc. Bătrâna stâncă simte gândul ce împrejurul ei rânjește, Dar tace, și când suflă crivăț ea sfarmă viforul tăios, Și ocrotită valea-ntreagă dă roade spornice voios, Pe când chiar apa care-o sapă din sânul ei se limpezește. Bătrâna stâncă e zadarnic de ani luată la mijloc... În umbra ei pasc încă mieii ș-ajung vlăstarii brazi puternici, Și fie-n mare sau mic număr, neputincioși sunt cei     nemernici —     Bătrâna stâncă uriașă e neclintită de pe

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ...

 

Cincinat Pavelescu - O epigramă

Cincinat Pavelescu - O epigramă O epigramă de Cincinat Pavelescu La o șezătoare literară la Tulcea, îmi amintesc organizată de Soc(ietatea) Scriitorilor Români scriitorul N. Dunăreanu, citise, între alții, o nuvelă lungă, nesfârșit de lungă. Se părea că nu se mai isprăvește. Publicul tulcean... ce să-ți mai spun? mort pe jumătate, era în agonie... Într-un târziu, Dunăreanu a dat Dumnezeu și a terminat... Ca să mai înviez puțin auditoriul, adică să-l readuc la simțiri, am apărut pe scenă și am citit epigrama aceasta: Când a-nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu, Când a sfârșit nuvela... Dunărescu... Venise generalul Averescu... Probabil că epigrama asta, care-i plăcuse mult ilustrului general pentru care eu am un adevărat cult, l-a făcut să-și aducă aminte de mine cu atâta bunăvoință. De altfel, primulministru avusese raporturi de prietenie cu tatăl meu... Dar să revenim la chestie... Ne-am luat cu vorba. Să presupunem acum că în adevăr aș fi fost numit director general, ce s-ar fi întâmplat? Mărturisesc sincer că emoția mea ar fi fost enormă. Să revăd pe toți marii noștri artiști pe care i- ...

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

Constantin Stamati - Dorul de patrie Dorul de patrie de Constantin Stamati Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul lac, În care ca plete albe Rădăcini de copaci zac, Peste dumbrava cerboaicei, Peste bârlogul ursoaicei, Peste-ăuîn codru de stejari Ce stau chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă ...

 

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde Oscar Wilde de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 3 [20], 24 oct. 1910. p. 33—35. Gîndesc la soarta scriitorilor noștri, ce tristă și sarbădă este pe lîngă aceea a scriitorilor din țări străine. Unde-i vremea cînd vechii trubaduri străbăteau lumea, ducînd cuvintele înaripate și sonore din oraș în oraș, din castel în castel ? Unde sunt serbările acele fastuoase, în care se dădea lupta pentru frumos, unde mai sunt jutele și turnois -urile de aezi inspirați care veneau să se măsoare în puterea cîntecului, unde mai e melancolicul Wolfram să-și suspine, înstrunindu-și harfa, romanța la stea, ori impetuosul Tannhäuser să preamărească voluptatea amorului... S-a perdut obiceiul serbărilor de mult. În vastele săli goale în care locuiesc baronii ori prinții noștri, nu se obișnuiesc serbări, pe înaltul scărilor de marmoră nu mai stă cel ce ținea în mîna lui ridicată șoimul pe care magnați și seniori se întreceau să-l ieie, ca un semn că-și iau asupră-și toate cheltuielile serbărilor. Viața noastră e mizeră și cenușie, izvoarele de inspirație nu le putem lua decît din cărți, ochii noștri nu se pot înveseli de fastul ...

 

Emil Gârleanu - Musafirul

Emil Gârleanu - Musafirul Musafirul de Emil Gârleanu În lungul câmpiei arse, pustii, se înalță doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc, sub umbra deasă a crengilor despletite, un izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. În frunzișul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, de stau ziulica întreagă să se adăpostească de căldura cotropitoare. Privighetori, scatii, măcălendri, sticleți, floreni, câte și mai câte alte neamuri de zburătoare, toate își găsesc aici sălașul. E un ciripit, un piruit, spre seară, de te crezi în rai. Nimeni altcineva nu calcă sub acest umbrar singuratic. Și păsările trăiesc ca-n împărăția lor... Azi e o zi înăbușitoare. E în iulie. Aerul undulează, pare că-i răsufletul pământului ostenit de alergătura lui prin haos. Păsările se cobor pe fiecare clipă să ia în gură câte o picătură de apă din izvorul rece care se prelinge, argintiu, în ciuda arșiței. Din pricina dogoarei, mlaștinile sunt uscate peste tot. Și bietul viețuitor se topea; amețit de căldură, o luă într-un noroc ...

 

George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem)

George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem) Înserarea (Fragment dintr-un poem) de George Topîrceanu După culmi de piatră sură când își pleacă-ncet mărirea, Soarele sărută codrii unde doarme mânăstirea. Între brazi feriți de vânturi, lângă zid de stâncă drept, A durat-o-n vremuri grele domn viteaz și înțelept. Sus, la turla care-apasă boltă grea de cărămidă, Pe o lespede umbrită în privazul de firidă, Slova veche, ocrotită de al vremii sfânt Visternic, Spune leatul și domnia voievodului cucernic. Umbra lui veghează parcă din bătrânele chilii Prin despicătura neagră a ferestrelor pustii... Dar acum încremenită poarta schitului rămâne, Când coboară seara, nimeni n-o mai mișcă din țâțâne. Vremea-i macină cu-ncetul putregaiul sub zăbrele, Pe veriga ruginită nu mai cad lacăte grele, — Ci prielnic duhul păcii stăpânește-aici de veacuri... Iar pe stâlpi cu zugrăveală, din înaltele cerdacuri, Ca un semn de biruință râde veselă-n culori Minunata strălucire a belșugului de flori. Și-n amurgul serii calde munții Coziei s-arată Cum își zugrăvesc pe ceruri muchea neagră și crestată, — Tot mai roșii scad în zare luminoasele văpăi, Vălul nopții se coboară tot mai negru ...

 

Grigore Alexandrescu - Cântecul soldatului

Grigore Alexandrescu - Cântecul soldatului Cântecul soldatului de Grigore Alexandrescu I Pe câmpul României Trompeta când răsună, La glasul datoriei Oștirea se adună. Și steagul o umbrește, Și arma-le lucește, Și inimile-n piepturi Bat repede, voios. De nici un fel de vreme Soldatul nu se teme, Deviza-i e credință Și suflet curajos. II Când bolta din tărie De nori se încunună, Pe munți și pe câmpie Când fulgeră și tună, Soldatu-naintează, Și marșul său urmează, De misia sa mândru, Nu cată înapoi. El legea împlinește, Și țara-și ocrotește, E totdeauna gata, În pace și-n război. În astă lume mare Oriunde soarta-l duce, Viața-i schimbătoare Plăceri cu ea aduce. III Apoi când totul trece, Când bate ceasul rece, De frații săi de arme Măreț e-nmormântat; El vesel viețuiește Și moare bărbătește, Căci astfel este traiul Și moartea de

 

Panait Cerna - Floare și genune

Panait Cerna - Floare şi genune Floare și genune de Panait Cerna Alături de genuni răsai, o, floare, Și pari a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit, încrezătoare, Pe margini de prăpastie dușmană? Din adâncime, Ielele-ți cântară Chemări ispititoare, ca-n povești... Și râd fermecător – și cântă iară... Tu le asculți, senino, și-nflorești. Asupra ta, prin neguri și furtună Al morții duh adese a trecut Ce farmece te-au ocrotit, ce scut, De n-a putut nici el să te răpună? Ca un răspuns al lumii pământesti La zâmbetul de stele al tăriei, Tu te ridici din lumea vijeliei, Privești văzduhul, cerul – și-nflorești... O, floarea mea! Cu tremur și uimire Salut avântul tău spre fericire. De unde l-ai desprins, din ce lumină, Surâsul dulce, plutitor în vânt? Cum ai putut rămâne tu senină, Nesocotind prăpastia vecină, Ce pentru muritori ar fi mormânt? Noi, de la rob la purtătorul stemei, Trăim mânați în veci de dor aprins; Dar cea mai slabă fâlfâire-a vremei Ne zbate facla vieții pân’la stins... ...Noi alergăm, zburăm spre-o rază sfântă, Pe care-am vrea s-o ...

 

Vasile Alecsandri - 15 mai 1848

Vasile Alecsandri - 15 mai 1848 15 mai 1848 de Vasile Alecsandri Fraților, nădejde bună! fiți cu toți în veselie! Cerul însuși ocrotește scumpa noastră Românie! Azi e ziua de-nviere a românului popor, Care singur își urzeste dulce, mândru viitor. Priviți cerul cum se-ntinde ca o mare-nseninată; Priviți soarele ce-aruncă o lumină înflăcărată; Priviți vaile-nflorite, codrii, munții înverziți! Cerul, soarele, pământul astăzi sunt împodobiți; Căci e ziua mult dorită, căci e zâna mult măreață, Unde falnic se ridică România îndrăzneață! Fraților, nădejde bună! azi, sub cerul fără nori, Libertatea, România se-ntâlnesc pe câmpi de flori S-innoiesc în fața lumei a lor vecinică-nfrățire Dup-o lungă, dureroasă și fatală despărțire. Fraților, nădejde bună! Viitorul ce urziți Va fi vrednic de trecutul a strămoșilor slăviți! Bărbăția și unirea între voi de-acum domnească, Și strigați în libertate: România să

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruOCROTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentruOCROTI.

Isaia Capitol 31

... va pogorî și Domnul oștirilor să lupte pe muntele Sionului și pe dealul lui. 5 Cum își întind păsările aripile peste puii lor, așa va ocroti Domnul oștirilor Ierusalimul, îl va ocroti și -l va izbăvi, îl va cruța și -l va mîntui.`` 6 ,,Întoarceți-vă la Acela de la care v`ați abătut mult, copii ai ...

 

2 Samuel Capitol 8

2 Samuel Capitol 8 2 Samuel 7 2 Samuel Capitol 8 1 După aceea, David a bătut pe Filisteni și i -a smerit, și a luat din mîna Filistenilor cîrmuirea capitalei lor. 2 A bătut pe Moabiți, și i -a măsurat cu o frînghie, punîndu -i să se culce la pămînt; a măsurat două frînghii ca să -i omoare, și o frînghie plină, ca să -i lase vii. Și Moabiții au fost supuși lui David, și i-au plătit... un bir. 3 David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Țoba, cînd s`a dus să-și așeze iarăș stăpînirea peste rîul Eufrat. 4 David i -a luat o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedeștri; a tăiat vinele cailor de trăsură și n`a păstrat cai decît pentru o sută de cară. 5 Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul din Țoba, și David a ucis douăzeci și două de mii de Sirieni. 6 David a pus strajă în Siria Damascului. Și Sirienii ...

 

1 Cronici Capitol 18

1 Cronici Capitol 18 1 Cronici 17 1 Cronici Capitol 18 1 După aceea, David a bătut pe Filisteni și i -a smerit, și a luat din mîna Filistenilor Gatul și satele lui. 2 A bătut pe Moabiți, și Moabiții au fost supuși lui David și i-au plătit un bir. 3 David a bătut pe Hadarezer, împăratul Țobei, spre Hamat, cînd s`a dus să-și așeze stăpînirea peste rîul Eufratului. 4 David i -a luat o mie de cară, șapte mii de călăreți, și două zeci de mii de pedestrași; a tăiat vinele tuturor cailor de trăsuri, și n`a păstrat decît o sută de cară. 5 Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadarezer, împăratul Țobei, și David a bătut douăzeci și două de mii de Sirieni. 6 David a pus o strajă de oști în Siria Damascului. Și Sirienii au fost supuși lui David, și i-au plătit bir. Domnul ocrotea pe David ori unde mergea. 7 Și David a luat scuturile de aur pe cari le aveau slujitorii lui ...

 

Exodul Capitol 23

Exodul Capitol 23 Exodul 22 Exodul Capitol 23 1 Să nu răspîndești zvonuri neadevărate. Să nu te unești cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. 2 Să nu te iei după mulțime ca să faci rău; și la judecată să nu mărturisești trecînd de partea celor mulți, ca să abați dreptatea. 3 Să nu părtinești pe sărac la judecată. 4 Dacă întîlnești boul vrăjmașului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă. 5 Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuți să ia povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschiși, și sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i strîngi rodul. 11 Dar în al șaptelea, să -i dai răgaz, și ...

 

Deuteronomul Capitol 23

Deuteronomul Capitol 23 Deuteronomul 22 Deuteronomul Capitol 23 1 Cel scopit sau famenul să nu intre în adunarea Domnului. 2 Cel născut din curvie să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam al lui să nu intre în adunarea Domnului. 3 Amonitul și Moabitul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam, pe vecie, 4 pentru că nu v`au ieșit înainte cu pîne și apă, pe drum, la ieșirea voastră din Egipt, și pentru că au adus, pe preț de argint, împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor din Mesopotamia, ca să te blesteme. 5 Dar Domnul, Dumnezeul tău, n`a voit să asculte pe Balaam; și Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela în binecuvîntare, pentru că tu ești iubit de Domnul, Dumnezeul tău. 6 Să nu-ți pese nici de propășirea lor, nici de bună starea lor, toată viața ta, pe vecie. 7 Să nu urăști pe Edomit, căci este fratele tău; să nu urăști pe Egiptean, căci ai fost străin în țara lui: 8 fiii cari li se vor naște, în al treilea neam, să intre în adunarea Domnului. 9 Cînd vei ieși ...

 

Deuteronomul Capitol 33

... se mai scoale!`` 12 Despre Beniamin a zis: ,,El este prea iubitul Domnului, El va locui la adăpost lîngă Dînsul. Domnul îl va ocroti totdeauna, Și se va odihni între umerii Lui.`` 13 Despre Iosif a zis: ,,Țara lui va primi dela Domnul, ca semn de binecuvîntare ...

 

2 Imparati Capitol 19

... 33 Se va întoarce pe drumul pe care a venit, și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. 34 Căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s`o mîntuiesc, din pricina Mea, și din pricina robului Meu David.` 35 În noaptea aceea, a ieșit îngerul Domnului ...

 

2 Imparati Capitol 20

... Casa Domnului. 6 Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mîna împăratului Asiriei, și voi ocroti cetatea aceasta, din pricina Mea, și din pricina robului Meu David.`` 7 Isaia a zis: ,,Luați o turtă de smochine.`` Au luat -o ...

 

1 Cronici Capitol 11

1 Cronici Capitol 11 1 Cronici 10 1 Cronici Capitol 11 1 Tot Israelul s`a strîns la David la Hebron, zicînd: ,,Iată că noi sîntem os din oasele tale și carne din carnea ta. 2 Odinioară, chiar cînd era Saul împărat, tu duceai și aduceai pe Israel înapoi. Domnul, Dumnezeul tău, ți -a zis: ,Tu vei paște pe poporul Meu Israel și tu vei fi căpetenia poporului Meu Israel.`` 3 Astfel toți bătrînii lui Israel au venit la împărat la Hebron, și David a făcut legămînt cu ei la Hebron înaintea Domnului. Au uns pe David împărat peste Israel, după cuvîntul Domnului, spus prin Samuel. 4 David a mers cu tot Israelul asupra Ierusalimului, adică Iebus. Acolo erau Iebusiții, locuitorii țării. 5 Locuitorii Iebusului au zis lui David: ,,Nu vei intra aici.`` Dar David a luat cetățuia Sionului: aceasta este cetatea lui David. 6 David zisese: ,,Oricine va bate cel dintîi pe Iebusiți va fi căpetenie și domn.`` Ioab, fiul Țeruiei, s`a suit cel dintîi, și a ajuns căpetenie. 7 David s`a așezat în cetățuie; deaceea au numit -o cetatea ...

 

2 Cronici Capitol 32

2 Cronici Capitol 32 2 Cronici 31 2 Cronici Capitol 32 1 După aceste lucruri și după aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda, și a împresurat cetățile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele. 2 Ezechia, văzînd că a venit Sanherib și că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, 3 s`a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă cari erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. 4 S`au strîns o mulțime de oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. ,,Pentruce``, ziceau ei, ,,să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?`` 5 Ezechia s`a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat și l -a ridicat pînă la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo în cetatea lui David, și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi. 6 A pus căpetenii de ...

 

Ezra Capitol 8

Ezra Capitol 8 Ezra 7 Ezra Capitol 8 1 Iată capii de familii și spițele de neam ale celor ce s`au suit cu mine din Babilon, supt domnia împăratului Artaxerxe. 2 Din fiii lui Fineas, Gherșom; din fiii lui Itamar, Daniel; din fiii lui David, Hatuș, 3 din fiii lui Șecania; din fiii lui Pareoș, Zaharia, și cu el o sută cincizeci de bărbați înscriși; 4 din fiii lui Pahat-Moab, Elioenai, fiul lui Zeraria, și cu el două sute de bărbați; 5 din fiii lui Șecania, fiul lui Iahaziel, și cu el trei sute de bărbați; 6 din fiii lui Adin, Ebed, fiul lui Ionatan, și cu el cincizeci de bărbați; 7 din fiii lui Elam, Isaia, fiul Ataliei, și cu el șaptezeci de bărbați; 8 din fiii lui Șefatia, Zebadia, fiul lui Micael, și cu el optzeci de mii de bărbați; 9 din fiii lui Ioab, Obadia, fiul lui Iehiel, și cu el douăsute optsprezece bărbați; 10 din fiii lui Șelomit, fiul lui Iosifia, și cu el o sută șasezeci de bărbați; 11 din fiii lui Bebai, Zaharia, fiul lui Bebai, și cu el douăzeci și opt de bărbați; 12 din fiii lui Azgad, Iohanan, fiul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOCROTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruOCROTI.

OCROTIRE

... OCROTÍRE , ocrotiri , s . f . Acțiunea de a ocroti și rezultatul ei ; apărare , protejare , sprijin , ajutor . V. ocroti

 

OCROTITOR

... OCROTITÓR , - OÁRE , ocrotitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care ocrotește , apără , protejează , ajută ; protector . - Ocroti

 

APĂRA

... susține împotriva unei acțiuni ostile . 2. A pune la adăpost de o primejdie , de frig etc . ; a feri , a ocroti

 

BRÂNDUȘĂ

BRÂNDÚȘĂ , brândușe , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie , care înflorește primăvara timpuriu ( Crocus heuffelianus ) . 2. ( În sintagma ) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene - aurii , ocrotită de lege ( Crocus moesiacus ) . 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor , cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii , care înflorește toamna și care este folosită în medicină ( Colchicum autumnale ) ; floarea -

 

BULBUC

BULBÚC , bulbuci , s . m . I. 1. Bășică de apă , de săpun , de spumă , de aluat ( când dospește ) etc . 2. Corp sferic ( ca o bășică ) . II. 1. Plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor , cu flori mari globuloase de culoare galbenă , cu vinișoare verzi pe dinafară , răspândită în regiunile de munte și ocrotită de lege ( Trollius europeaeus ) . 2. ( La pl . ) Plantă erbacee din familia campanulaceelor , viguroasă și înaltă până la un metru , cu flori mari , albastre , care crește prin păduri ( Campanula trachelium ) . - Formație

 

MONUMENT

MONUMÉNT , monumente , s . n . 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile ; p . ext . construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare . 2. ( În sintagma ) Monument al naturii = plantă , animal , formațiune naturală , teritoriu etc . de mare însemnătate științifică sau estetică , considerate bunuri naționale , ocrotite prin lege și conservate pentru

 

OBLĂDUI

... refl . A ( se ) conduce , a ( se ) administra , a ( se ) guverna . 2. Tranz . A proteja , a ocroti

 

PĂZIT

PĂZÍT^2 , - Ă , păziți , - te , adj . 1. Străjuit , supravegheat ( să nu dispară , să nu fugă etc . ) . 2. Apărat , ocrotit . - PĂZÍT^1 s . n . ( Rar ) Pază , străjuire , pândă . - V.

 

PATRONA

... PATRONÁ , patronez , vb . I . Tranz . A ocroti

 

PROTECȚIE

... PROTÉCȚIE , protecții , s . f . 1. Faptul de a proteja , de a ocroti , de a apăra ; ansamblu de măsuri care protejează ; persoană , instituție etc . care protejează ; dispozitiv , sistem tehnic etc . care servește la protejare . 2. ( Înv ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...