Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OPACIFIA, OPACIZA, SEMIOPAC, CALCOGRAFIE, CALEIDOSCOP, DIAFRAGMĂ, GRESIE, OPACIFIAT, OPACITATE, OPAXITĂ ... Mai multe din DEX...

OPAC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OPÁC^2, -Ă, opaci, -ce, adj. 1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparență, nestrăveziu. ** Care nu permite trecerea unei radiații electromagnetice sau corpusculare. ** Lipsit de strălucire, întunecat. 2. Fig. Cu orizont mărginit, îngust la minte, obtuz. - Din fr. opaque, lat. opacus.

Sursa : DEX '98

 

OPÁC^1, opace, s.n. Cui cu care se prinde vâsla de luntre. - Et. nec. Cf. %opacină.%

Sursa : DEX '98

 

Opactransparent, străveziu

Sursa : antonime

 

OPÁC s. v. strapazan, ujbă.

Sursa : sinonime

 

OPÁC adj. mat, netransparent, (înv.) nepreveziu. (Material textil \~.)

Sursa : sinonime

 

OPÁC adj. v. mărginit.

Sursa : sinonime

 

opác (nestrăveziu) adj. m., pl. opáci; f. sg. opácă, pl. opáce

Sursa : ortografic

 

opác (cui) s. n., pl. opáce

Sursa : ortografic

 

OPÁ//C \~că (\~ci, \~ce) (despre corpuri) 1) Care împiedică trecerea luminii; lipsit de transparență; intransparent; mat. 2) Care se opune trecerii radiațiilor; impenetrabil de radiații. 3) Care este lipsit de strălucire; fără strălucire; mat. 4) fig. Care denotă lipsă de pricepere intelectuală; lipsit de pătrundere; greu de cap; obtuz. /opaque, lat. opacus

Sursa : NODEX

 

OPÁC, -Ă adj. 1. Prin care nu străbate lumina. ** Dens, de nepătruns. ** Întunecat, înnorat, întunecos. 2. (Fig.) Lipsit de inteligență; obtuz. [< fr. opaque, it. opaco, lat. opacus].

Sursa : neologisme

 

OPÁC, -Ă adj. 1. lipsit de transparență, prin care nu străbate lumina. * dens, de nepătruns. * lipsit de strălucire, întunecat, înnorat, întunecos. 2. (fig.) lipsit de inteligență; mărginit, obtuz. (< fr. opaque, lat. opacus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru OPAC

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru OPAC.

Dimitrie Anghel - Scînteia

Dimitrie Anghel - Scînteia Scînteia de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , an. IV, nr. 1151, 1 martie 1912. Purtătorilor de fărașe. Sunt energii supraomenești care te înspăimîntă. Într-o șubredă făptură de lut întîmplarea închide cîteodată atîta putere, atîta dărnicie de a se cheltui, o așa de covîrșitoare voință de a se manifesta, încît rămîi uimit. Tainice și triste însă, spre suferința șubredei închisori în care au fost închise, energiile acestea dorm coperite cum doarme cărbunele abia licăritor în cenușă, fără ca nimeni să bănuiască în el un incendiu. O întîmplare îl poate stinge, un pas greoi poate trece peste el ca să-l facă una cu pămîntul, dar vînturile patimilor rătăcesc și ele, aleargă de ici-colo, pătrund slobod pretutindeni și mica scînteie hrănită de ele poate deveni fluturul de foc ce-și va întinde aripele și va zbura luminînd întunerecul. Tăcute, făpturile acestea făcute pentru suferință, își ascund sîmburele de lumină, fumurie pare ființa lor pe dinafară, ingrată de cele mai multe ori a fost natura cu ele, ori chibzuită poate, ca un avar care-și ascunde lucrul cel mai de preț pe care îl are în cea mai de rînd și ...

 

Alexandru Macedonski - În arcane de pădure

... de Alexandru Macedonski În arcane de pădure întuneric ce spăimântă. Frunza tace lângă frunză și copac lângă copac; Noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac -- Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă. În arcane de pădure vijelie ce spăimântă, Trăsnet roșu ce-nfășoară și surpare de potop; Pentru ce e armonia ...

 

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi.     Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi. — II Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s-o poleiască Casa ta ce-adăpostise anii tăi surâzători. Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă ...

 

Alexei Mateevici - La noul-Neamț

Alexei Mateevici - La noul-Neamţ La noul-Neamț de Alexei Mateevici (Clipe trăite) Clopotnița înaltă domnește-mprejurimea Tihnitei mănăstiri, Și plopii de la Nistru privesc în adâncimea Măreței oglindiri. Intrăm. Portarul-frate ne-arată găzduirea, Înalt și somnoros... Răcoarea ne cuprinde, și toată mănăstirea Ne pare-un rai frumos. Ne hodinim. Dar somnul nu poate să mă fure Și mă mai duc prin vii. Se coace poama. Cântec răsună prin pădure, Și ziua-i la chindii. Mă-ntorc. Aproape-i slujba și frații se adună De prin chilii ieșind. Chemarea își îndeamnă a clopotului strună... Lumini în hram s-aprind. Mă duc pe la egumen. La slujbă se gătește După un somn ușor... Dar bucurie mare că știu moldovenește: — Bătrânu-i vorbitor. Frumos moșneag bătrânul. Știut-a și pe tata Și pe bunelul meu. Biblioteca? Veche-i. (El totdeauna-i gata Cu ajutorul său.) Destul îi de bogată... A fost și mai avută, Dar cărți s-au mai furat; I-i jale de-un Apostol făcut cu mare trudă, Dar șters de-un învățat. Era nerânduială. Acuma-i mai cuminte Monahul pus la cărți. Ar' să-mi arate mâine cucernicul părinte Din ...

 

George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Vis alb

... să ne vadă: Urși albi, de vată — foce mari, de glod... Iar când natura-n soare nou învie Și când văzduhul nu mai e opac, Într-un bazin de sticlă argintie Ar licări oglinda unui lac. Acolo-n apa-i calmă și albastră M-aș duce-n zori de ziuă ...

 

Paul Zarifopol - Proza lirică

Paul Zarifopol - Proza lirică Proza lirică de Paul Zarifopol Grigori Sturdza: Pygmalion, București, 1932 Asupra cuvântului roman sunt încă iritabili profesorii de literatură și criticii cu apucătură școlară. Ei cred a ști precis ce e un roman, după numărul de pagini și după natura cuprinsului; prin această credință situația lor este, astazi, paradoxală. În voia lumii și a timpurilor cuvântul acesta și-a lărgit cu mare libertate înțelesul. Colecții de scrisori și memorii; dialoguri politice, filozofice, religioase; voluminoase istorii de familii și povestiri dramatic strânse într-o sută de pagini, abundente expectorațiuni lirice se numesc, acum, liniștit, în subtitlu: romane. Uzul adevărat ne arată că acest cuvânt, după ce va fi concurat sinonimic, destulă vreme, cuvântul foileton, se va îndrepta să însemne poate: carte, simplu o întâmplare simetrică celei a cuvântului grec cu care europenii au ajuns a numi Sfânta Scriptură; numai că, la roman, mișcarea se face în sens opus, de la o semnificare specială spre una generală. Romanul este cartea favorită, e breviarul vremilor noi cum se vede și din format chiar. Supărările profesionalilor oficiali ai literaturii și obiecțiile lor sunt acum de mult alături cu drumul. ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)

... a se întrebuința a zice și perlucid , și de unde i-a rămas vorba opăcit , de acolo poate zice și opac ; în zadar asuda românul să arate că omul în general este primitor de idei și că ideile, prin învoire sau prin împrumutare, pot a ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OPAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru OPAC.

OPACIFIA

... OPACIFIÁ , opacifiez , vb . I . Refl . A deveni opac ^2 , a se face opac

 

OPACIZA

... OPACIZÁ , opacizez , vb . I . Tranz . A face ca un corp sa devină opac ^2 ( 1 ) , a mări opacitatea unui corp . - Opac

 

SEMIOPAC

... SEMIOPÁC , - Ă , semiopaci , - ce , adj . Care este parțial opac ; semitransparent . [ Pr . : - mi - o - ] - Semi - + opac

 

CALCOGRAFIE

CALCOGRAFÍE s . f . 1. Procedeu de reproducere grafică prin tipar a unor imagini gravate pe clișee de zinc săpate în adâncime ; tipar adânc . 2. Metodă microscopică de studiu a unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere opace cu ajutorul luminii

 

CALEIDOSCOP

... CALEIDOSCÓP , caleidoscoape , s . n . Aparat optic format dintr - un cilindru opac în interiorul căruia se găsesc mai multe oglinzi , dispuse astfel încât mici piese viu colorate , aflate la capătul opus celui prin care se privește , să ...

 

DIAFRAGMĂ

DIAFRÁGMĂ , diafragme , s . f . 1. Organ muscular - tendinos care separă toracele de abdomen și care participă la respirație . 2. Membrană elastică ( la microfon , telefon , gramofon etc . ) care , prin vibrațiile ei , reproduce sunetele . 3. Dispozitiv la obiectivele aparatelor fotografice , format din mai multe plăcuțe opace mobile , care limitează o deschidere circulară reglabilă , lăsând să treacă prin ea o anumită cantitate de lumină . 4. Dispozitiv alcătuit dintr - o membrană cu un orificiu , care , introdus într - o conductă , măsoară debitul și viteza fluidului . 5. ( Constr . ) Element de construcție alcătuit dintr - o placă plană sau dintr - un planșeu . [ Pr . : di -

 

GRESIE

GRÉSIE , gresii , s . f . 1. Rocă sedimentară foarte dură , formată prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale . 2. Cute făcută din gresie ( 1 ) . 3. Olărie dură și opacă , având la bază o argilă plastică . [ Var . : grézie s .

 

OPACIFIAT

... OPACIFIÁT , - Ă , opacifiați , - te , adj . ( Rar ) Opac

 

OPACITATE

... OPACITÁTE , opacități , s . f . 1. Faptul de a fi opac

 

OPAXITĂ

OPAXÍTĂ , opaxite , s . f . Placă de sticlă opacă ^2 sau opalescentă de diferite culori , care servește la căptușirea pereților , înlocuind faianța . [ Var . : opaxít s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...