Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VOT, ÎNSUȘI, CONTRAZICE, COR, CURENT, DECLARAȚIE, DEFETISM, DEMAGOGIE, DEPARTAJA, DEZACORD ... Mai multe din DEX...

OPINIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OPÍNIE, opinii, s.f. Părere, judecată, idee. ** Opinia publică = părerea publicului într-o anumită chestiune. * Expr. A face opinie separată = a susține în mod ferm o părere deosebită de cea a majorității; a nu se alătura părerii majorității. [Var.: (înv.) opiniúne s.f.] - Din lat. opinio, -onis, fr. opinion.

Sursa : DEX '98

 

OPÍNIE s. 1. v. părere. 2. părere, punct de vedere, (înv. și pop.) socotință, (înv.) proces, socoată. (Care e \~ ta în această problemă?) 3. v. concepție. 4. credință, idee, judecată, părere. (După \~ mea ...) 5. v. apreciere. 6. opinie publică = spirite (pl.). (\~ era agitată.)

Sursa : sinonime

 

opínie s. f. (sil. -ni-e), art. opínia (sil. -ni-a), g.-d. art. opíniei; pl. opínii, art. opíniile (sil.-ni-i-)

Sursa : ortografic

 

OPÍNI//E \~i f. Punct de vedere particular (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); părere; judecată; considerent; cuvânt. * A face \~ separată a nu adera la părerea altora (a majorității). [G.-D. opiniei; Sil. -ni-e] /<lat. opinio, \~onis, fr. opinion

Sursa : NODEX

 

OPÍNIE s.f. Părere, idee, judecată. ** Opinie publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face opinie separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate); a-și exprima o părere contrară părerii majorității. [Gen. -iei, var. opiniune s.f. / cf. fr. opinion, lat. opinio].

Sursa : neologisme

 

OPÍNIE s. f. părere, judecată, idee. o ~ publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face ~ separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate). (< fr. opinion, lat. opinio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOPINIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 115 pentruOPINIE.

Ion Luca Caragiale - Deslușire

Ion Luca Caragiale - Desluşire Deslușire de Ion Luca Caragiale Iacă în sfârșit și numărul 4 al Claponului, pe care publicul îl așteaptă de atâta vreme, - și pentrucă vine așa de târziu dupe numărul trecut, ne simțim datori a desluși aceasta cititorilor. Acest organ de publicitate, prin profesia sa de credință, arătase dela început, că va ieși la lumină meteoric, adică în restâmpuri neregulate; apoi, dupe cum se vedea, chiar pe scoarță-i se îndatorise către cititori să apară când va ieși de sub tipar. Cu toate astea, își făcuse obiceiul să nu lase a trece o săptămână fără să supuie pe cetitorii săi la birul de un ban de zece. Din cauză însă, că redactorii noștrii au mers întru întâmpinarea M. Sale Țarul tutulor Rusiilor, săptămâna trecută foița aceasta n'a apărut, fiindcă n'a ieșit de sub tipar, - și aceea ce au suferit cititorii de lipsa ei, numai dânșii pot spune. În adevăr, în o țară ca a noastră, intrată de curând în sistema constituțională, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul este deci brutarul inteliginților. Această nobilă misiune el nu și-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Succesul "Moftului român"

Ion Luca Caragiale - Succesul "Moftului român" Succesul "Moftului român" de Ion Luca Caragiale Într-o țară tânără ca a noastră, intrată de curând în sistema constituțională și în concertul marilor puteri, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenții. Nobila misiune el nu și-a luat-o din interes, pentru că n-ar fi putut face ceva mai de seamă; nu pentru un mizerabil câștig el și-a luat spinoasa carieră a luminării concetățenilor săi; nu din sentimente egoistice el luptă pentru ridicarea poporului român, pentru revendicarea suveranității acestuia uzurpate; nu pentru vreun interes personal, ca adversarii săi, s-a făcut el aprigul apărător, sentinela neadormită a principielor înscrise solemn în pactul nostru fundamental, și în sfârșit și mai presus de toate nu în necunoștință de cauză el se pronunță categoric sus și tare asupra atâtor și tutulor chestiilor de ordine politică, economică, finanțiară, științifică, literară, artistică ș.cl., ș.,cl. Nu! Un dor nesecat pentru binele națiunii rrromâne, patriei rrromâne, popporului rrromân l-a împins pe arena publicității... Afară de asta el știe de toate fără să ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ...

 

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

... de merit a multor dintre medaliați și pe meritele patente ale celor ce n-au obținut încă această medalie. Iată aci o deosebită opinie: Să procedăm metodic. Oamenii toți se-mpart în două mari categorii: I. Cei cari au Bene-Merenti; II. Cei cari nu-l au. Sperăm că ...

 

Ion Luca Caragiale - Calendar

Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ...

 

Ion Luca Caragiale - D. B. P. Hăsdeu

Ion Luca Caragiale - D. B. P. Hăsdeu D. B. P. Hăsdeu de Ion Luca Caragiale Am avut alaltăieri plăcerea să revăz pe onor. D. B.P. Hăsdeu, și fără mult înconjur l-am rugat, daca nu vrea chiar să ne dea din când în când câteva rânduri, să ne permită măcar a reproduce în Epoca literară câte ceva din scrierile d-sale mai vechi, pe cari publicul actual nu le mai poate găsi… Sunt bucăți mai ales umoristice remarcabile. Onor. d. Hăsdeu a binevoit să ne acorde această permisiune. Dar, cum e omul, totdeauna nemulțumitor, am îndrăznit a-l mai ruga să ne dea și o scrisoare cel puțin de trei rânduri, în care să ne consemne în scris această permisiune. Totdeauna scrisorelele oamenilor mari cătră cei mici îi ridică în opinia celor mici pe cei mari și pe cei mici în opinia publică – este un schimb amabil de ridicări reciproce. La aceasta spiritualul academic mi-a răspuns: Reprodu ce vrei, dar scrisoare nu-ți dau. Pentru ce? Unde ai văzut om serios ca mine să dea hârtie la mâna unui cioflingar ca tine? Fără o glumă nu se putea! Dar ...

 

Ion Luca Caragiale - Reportaj parlamentar

Ion Luca Caragiale - Reportaj parlamentar Reportaj parlamentar de Ion Luca Caragiale Ieri s-a făcut în Cameră a doua citire a declarației pentru modificarea art. 7 din Constituție. În urma îndelungatelor desbateri ce au avut loc cu ocazia întâiei citiri și în urma votului dat după închiderea acelor desbateri, toată lumea se așteaptă, cu drept cuvânt, că minoritatea are să crează, că e de demnitatea ei să nu mai ia cuvântul pentru o cauză odată pierdută, nefiind mai ales nici o probabilitate că dispozițiile majorității s-ar fi fost schimbat întru ceva. Desbaterile, ce au avut loc la prima citire, sunt încă vii în memoria tutulor; materia discuțiunii a fost, precum știm, sleită de oratorii cari au luat cuvântul și pentru și contra opiniei majorității, așa că orice s-ar fi zis la a doua citire, n-ar fi fost decât numai repețirea ziselor dela cea d-întâi, desbaterile de acum nu ar fi fost decât un fel de a doua ediție, revăzută numai în privința stilului poate, a desbaterilor trecute, fiind rezultatul votării asigurat firește pentru opinia majorității. Cu toate acestea, minoritatea din ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte de Nicolae Filimon Notă: S-a publicat în Naționalul , III (1860), nr. 97, 8 decembrie, p. 385—386, sub semnătura Philemon; a fost republicat în numărul următor, 98, 11 decembrie, p. 389—390, pentru că prima dată textul fusese desfigurat de greșelile de tipar. A fost editat de G. Baiculescu în ediția sa din 1957, vol. II, p. 246—251. Se reproduce după textul din nr. 98 al ziarului. MELODRAMĂ COMICĂ ÎN DOUĂ ACTE. POEZIA DE C…, MUZICA DE MAESTRUL G. ROSSINI. Cînd Dante, ilustrul cîntător al Infernului, întrebă pe Francesca da Rimini despre amoroasa ei aventură cu Lancelotto, ea, înecată de lacrime, răspunse: "Nessun maggior dolore che ricordarsi dei tempi felici nella miseria" . Tot astfel am răspuns și noi cînd furăm întrebați despre reprezentarea operei Il barbiere di Sevilla cu artiștii din ziua de astăzi. Deosebirea fu numai că, spre a fi mai înțeleși de întrebătorii noștri, le citarăm versurile lui Dante în idioma română: „Nici o durere nu este mai mare decît a-ți aduce aminte ...

 

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) Epigrame de Ion Luca Caragiale Unui senator Cănit? Și crezi că ăsta-i chipul Să-ntinerești în adevăr?... Ca Venerii să fii discipul Mai va ceva pe lângă păr! Unui clubman La cărți, c-un as ești asasin, "Cu spada-n luptă, spadasin; Dar fără spadă, fără as, Tu singur spune: ce-ai rămas? (Moftul Român, 24 Iunie 1901) Doamna cu evantai Pe canapeaua elegantă Se-ntinde doamna nonșalantă Și c-un papyrus se evantă De atmosfera ambiantă. Făt-Frumos cu Moț în Frunte Zi că-i dragoste, și pace ! Te-a vrăjit ? atât ți-a fost : Din pocit, frumos îți face, Și deștept din ăl mai prost. "Convorbiri critice", 1908, 15 decembrie Polemica în epigrame - cu Dimitrie Teleor - Cazu Cuza I Am publicat în numărul trecut o epigramă inedită a popularului Teleor, căruia, precum se știe în cercurile literare de la Berăria Cooperativă, i se zice de către amicii invidioși Țața pentru limba lui prea înțepătoare. Eprigrama țaței era adresată unui burghez parvenit, care cu cât se înalță, cu atât pare poetului mai mic: foarte ingenioasă epigrama țaței! Ce se întâmplă însă, spre marea noastră mirare? Un ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

Ion Luca Caragiale - Monopol... Monopol... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman. A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin să se caute la băile din Iași. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOPINIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentruOPINIE.

VOT

... VOT , voturi , s . n . 1. Exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu alegerea reprezentanților lor în organele de conducere ; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură , cu o propunere sau cu o hotărâre ; adeziune dată în acest scop . 2. Mod ...

 

ÎNSUȘI

ÎNSUȘÍ , însușesc , vb . IV . Tranz . 1. A pune stăpânire pe ceva , a lua în stăpânire , a - și apropria . 2. A asimila , a dobândi cunoștințe , idei , opinii ( temeinice ) într - un domeniu ; a

 

CONTRAZICE

CONTRAZÍCE , contrazic , vb . III . 1. Tranz . A susține contrarul celor spuse de cineva ; a nega . 2. Tranz . A nu se potrivi , a fi în opoziție , a fi incompatibil cu ceva ; a dezminți ceva . 3. Refl . A spune ceva în opoziție cu cele afirmate anterior de tine însuți . 4. Refl . recipr . ( Despre susținătorii unor opinii , unor afirmații etc . ) A avea păreri deosebite , a nu fi de acord unii cu

 

COR

COR ^2 s . n . v . cori . COR ^1 , coruri , s . n . 1. Grup de cântăreți care execută împreună o compoziție muzicală . 2. ( În teatrul antic ) Grup de actori care luau parte la desfășurarea acțiunii dramatice ca personaj colectiv , exprimând , prin cântec , recitare , mimică sau dans , opinia publică ; p . ext . versurile cântate de acest

 

CURENT

CURÉNT , - Ă , curenți , - te , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre vorbire ) Curgător , ușor , fluent . 2. ( Despre an , lună ) Care este în curs ; prezent . 3. ( Despre prețuri ) Existent într - un moment dat ; în curs . 4. ( În sintagma ) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe . II. S . m . 1. ( Și în sintagma curent de aer ) Deplasare , mișcare a unei mase de aer dintr - un loc într - altul , cauzată de o diferență de temperatură ; flux . 2. Mișcare a apei în direcția pantei ; curs . 3. ( Și în sintagma curent electric ) Deplasare ordonată , într - o anumită direcție , a purtătorilor de sarcină electrică . III. S . n . Ansamblu de idei , opinii ( politice , științifice , artistice ) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de

 

DECLARAȚIE

DECLARÁȚIE , declarații , s . f . 1. Mărturisire , afirmare deschisă a unor convingeri , opinii sau sentimente ; ceea ce afirmă cineva cu un anumit prilej . 2. ( În sintagma ) Declarație de război = încunoștințare prealabilă și oficială făcută de un stat către alt stat cu privire la începerea războiului împotriva acestuia . [ Var . : declarațiúne s .

 

DEFETISM

DEFETÍSM s . n . 1. Opinia , părerea , atitudinea celui ce nu are încredere în reușita unei acțiuni ; lipsă de încredere . 2. Infracțiune care constă în lansarea , răspândirea sau publicarea , în timp de război , de zvonuri sau informații false , exagerate sau tendențioase , relative la situația economică , politică și socială a

 

DEMAGOGIE

DEMAGOGÍE , demagogii , s . f . Înșelare a opiniei publice prin promisiuni mincinoase , discursuri bombastice etc . , practicată de cineva pentru a - și crea popularitate ; purtare de

 

DEPARTAJA

DEPARTAJÁ , departajez , vb . I . Tranz . A pune capăt unui balotaj , a arbitra între două

 

DEZACORD

DEZACÓRD , dezacorduri , s . n . Lipsă de acord , de armonie ( între sunete sau , p . ext . , între opinii , sentimente ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...