Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ORDIN

  Vezi și:ORDIN, DECAPOD, CAVALER, CONTRAORDIN, ȘARPE, AMONIT, ANSERIFORM, ANURĂ, ANZERIFORMĂ, ARTIODACTIL ... Mai multe din DEX...

ORDINE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÓRDINE, ordini, s.f. 1. Dispoziție, succesiune regulată cu caracter spațial, temporal, logic, moral, estetic; organizare, înșiruire, rând, rânduire, orânduială. * Ordine de bătaie = dispozitiv de luptă. Ordine de zi = program care cuprinde totalitatea problemelor care urmează fie discutate într-o ședință, într-o adunare. * Loc. adj. și adv. La ordinea zilei = de actualitate, care face vâlvă; important. 2. Așezare a unor obiecte potrivit unor cerințe de ordin practic și estetic, rânduială; p. ext. conformitate cu o cerință, cu o normă, cu o disciplină, cu o regulă. * Loc. adv. În ordine = așa cum se cuvine; în regulă. * Expr. A chema pe cineva la ordine = a soma pe cineva respecte anumite norme (de conduită) încălcate; a admonesta. 3. Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii, lege proprie naturii. * Expr. (Înv.) De ordine = de natura..., de felul..., de domeniul. 4. Organizare, orânduire socială, politică, economică; regim; spec. stabilitate socială, respectul instituțiilor sociale stabilite. * Ordine publică = ordine politică, economică și socială dintr-un stat, care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri deosebite de la o orânduire socială la alta și se traduce prin funcționarea normală a aparatului de stat, menținerea liniștii cetățenilor și a respectării drepturilor acestora. - Din lat. ordo, -inis, it. ordine.

Sursa : DEX '98

 

Ordinedebandadă, dezmăț, dezordine, haos, neordine

Sursa : antonime

 

ÓRDINE s. 1. organizare, orânduială, regulă, rânduială, (înv.) tocmeală, tocmire. (O \~ desăvârșită domnea acolo.) 2. v. rânduială. 3. succesiune. (O \~ descrescândă a elementelor șirului.) 4. ordine de zi = agendă. (Ce puncte figurează pe \~?) 5. organizare, rânduială, rost. (\~ lumii nu se schimbă cu pamflete.) 6. v. disciplină.

Sursa : sinonime

 

órdine s. f., g.-d. art. órdinii; pl. órdini

Sursa : ortografic

 

ÓRDIN//E f. 1) Stare de orânduială și de sistematizare; organizare armonioasă. 2) Succesiune regulată a lucrurilor. * \~ de zi program de chestiuni ce trebuie fie discutate într-o ședință sau adunare. La \~ea zilei de actualitate; important. 3) Regulă sau normă după care se înfăptuiește ceva. * A chema (pe cineva) la \~ a obliga pe cineva respecte anumite norme (de comportare), pe care le-a încălcat. 4) Mod de organizare a vieții politice, eco-nomice și sociale a unui stat; regim. * \~ publică stare care asigură activitatea normală a organelor de stat și a celor publice, respectarea drepturilor cetățenilor și paza proprietății obștești. 5) Manifestare a principiului de cauzalitate și finalitate a lumii. [G.-D. ordinii] /<lat. ordo, \~inis, it. ordine

Sursa : NODEX

 

ÓRDINE s.f. 1. Dispoziție, aranjament al unor lucruri, al unor fapte, făcut după anumite reguli etc.; organizare, înșiruire. * Ordine de zi = program care cuprinde chestiunile ce urmează fie discutate într-o ședință. 2. Rânduială, regulă, disciplină. 3. Orânduire, regim, organizare (socială, economică etc.). [Gen. -nii, var. ordin s.n. / cf. lat. ordo, it. ordine].

Sursa : neologisme

 

ÓRDINE s. f. 1. dispoziție, aranjament al unor lucruri, al unor fapte, după anumite reguli etc.; organizație, înșiruire. o ~ de zi = program care cuprinde chestiunile ce urmează fie discutate într-o ședință. 2. principiu de cauzalitate a lumii, lege proprie naturii. * rânduială, regulă, disciplină. 3. orânduire, organizare; regim. 4. (mat.) relație de ~ = relație tranzitivă între elementele unei mulțimi. (< lat. ordo, -inis, it. ordine)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruORDINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 152 pentruORDINE.

Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863

... Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 â†�â†� Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Alexandru Ioan ...

 

Emil Gârleanu - Frați

Emil Gârleanu - Fraţi Frați de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: — Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu-i dădu vremea, ridică în sus capul și, cu acea luminiță gălbuie în ochi, ce dădea căutăturii lui un aer de veselie, chiar atunci când era înfuriat, spuse răspicat: — Cred c-ați înțeles, domnule sublocotenent. Ofițerul răspunse scurt că a-nțeles, și plecă. Străbătu sala pe lângă camarazii ce-l priveau bănuitori, apoi luă drumul drept înspre compania lui. În ușă îl aștepta sergentul-major. Ofițerul îi porunci, la rândul lui, cu un glas ce împrumutase ceva din acel al maiorului: — Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: — Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva din fundul întunecos al sălii, cornistul, care și auzise ordinul comandantului de pluton, răspunse înăbușit, dar hotărât: — Am înțeles, să trăiți, domnule sergent-major. În această vreme, ofițerul intră în cancelaria companiei, își puse mantaua, își luă chipiul și, ridicându-și gulerul, ieși în curte, îndreptându-se spre poartă; o luă pe o stradă lăturalnică, mai apropiată. Ajunse acasă, își ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

... bine esprimată. De aceea, reprezentarea operilor lui Rossini au ajuns în timpii de astăzi a fi un privilegiu esclusiv al teatrelor de primul ordin, căci numai ele pot avea artiști capabili de a le reproduce cu succes; d-aci vine că noi cată să renunțăm la plăcerea ... accentuate cu acurateță; în fine, ne-a dat tot ce aveam drept a pretinde de la o cantatrice de al doilea ordin. Domnii coriști și-au adus aminte, în această operă, că sunt italieni și că știu, cînd voiesc, a-și împlini datoria cu esactitate ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

... Pînă aci Donizetti scrise pentru Italia, dar la 1833 Teatrul italian din Paris, descurageat din cauza căderii multor opere scrise de maeștri de al doilea ordin, aleargă la Donizetti ca la ultimul refugiu; îl angajă ca să scrie opera Marino Falieri . Scrise această operă, dar nu reuși ca să afle bine ... muzicale de primul ordin și susținută de Rubini și Lablache, căzu cu totul în Francia, se ridică însă cu un mare fanatism în Italia. Un ordin din partea regelui ambelor Sicilii, chemîndu-l la Neapole, dete impulsiune lui Donizetti a reîncepe cariera sa de compozitor, pe care tristul succes ...

 

Ion Luca Caragiale - 25 de minute...

... Dar nu! Și chiar să fi sunat al treilea... să zicem!... n-aveți grijă: nu pleacă trenul fără măriile-voastre... s-a dat ordin în consecință!... Așadar, având aceasta în vedere, cu onoare sunteți invitați să binevoiți a lua în considerațiune... că acest district, acest oraș, în ...

 

Ion Luca Caragiale - Telegrame

Ion Luca Caragiale - Telegrame Telegrame de Ion Luca Caragiale Onor. prim-ministru București. Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav dumnezeu mami și palme cafine central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetat urgent faptu. Costăchel Gudurău avocat, aleg. coleg. I, fost deputat. * Onor. prim-ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vini procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău. avocat, aleg. col. I, fost deputat. * Procuror tribunal X... Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii și raportați imediat. Ministrul Justiției. * Ziarului "Aurora Română" București. Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul cetățean onorabil, pentru romanse cu individ infam localitate, întâlnind nefericitul soț, căpătat bună lecție moralitate în public, care aprobat. Această fimee fără inimă neroșind amenințat cu sbiri puteri, deoarece complicele directoru prefecturi. Corespondent. * Onor. prim-ministru București. A doua oară atacat palme picioare piața endepedenți acelaș bandit director scandalos însoțit sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare asediu. Panica domnește cetățeni. Costăchel Gudurău avocat, ecțetera. * Procuror trib. X... Repet ordinul telegrafic. Cercetați imediat incidentul directorului prefecturii cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

... lua proporțiuni mai mari. Cu cel mai profund respect viu dar a vă ruga, în interesul salubrității, să-mi dați de urgență un ordin în consecință, sau să interveniți pe lângă onor. primăria locală să libereze combustibilul de care simte nevoie cursurile. Binevoiți, d-le ministru, etc. Revizor școlar ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și lumina roșie și turbure în cămară, abia ajungând icoanele călugărești de pe pereți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbenind părul său cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... astfel încît să împlinească toate condițiunile artei muzicale, cu toată preciziunea și punctualitatea în esecutarea operilor. N-am cerut, o mai repetăm, artiști de primul ordin, pentru că nu-i putem avea cu mijloacele pecuniare de care dispune teatrul nostru, însă am pretins un ansamblu în înțelesul muzical, adică un cor ... severă în esecutare se simte destul. Daca melodia nu este esprimată prin accentele frumoase și grave ale unei soprane sau ale unui bariton de primul ordin ca să ne încînte cu desăvîrșire, cel puțin armonia sau tonul nu e esprimat rău, nu este discordant. Am asistat la toate reprezentările date pînă ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruORDINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 284 pentruORDINE.

ORDIN

ÓRDIN , ordine , s . n . 1. Dispoziție obligatorie , scrisă sau orală , dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai ; poruncă . 2. Decorație superioară medaliei . 3. Categorie sistematică în zoologie și în botanică , superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli , pentru a forma un ansamblu armonios și regulat . 5. Comunitate monahală întâlnită în diverse religii , care susține o propagandă activă în favoarea religiei respective . 6. Rang , categorie ( după

 

DECAPOD

... DECAPÓD , decapode , s . n . 1. ( La pl . ) Ordin de crustacee cu zece picioare ; ( și la sg . ) crustaceu care face parte din acest ordin . 2. ( La pl . ) Ordin de cefalopode care au zece tentacule și un rudiment de cochilie ; ( și la sg . ) moluscă din acest ordin

 

CAVALER

... CAVALÉR , cavaleri , s . m . 1. ( În Roma antică ) Membru al ordinului ecvestru , inferior ordinului senatorial . 2. Titlu dat unei persoane dintr - un ordin cavaleresc , laic sau religios . 3. Titlu onorific conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț ...

 

CONTRAORDIN

... CONTRAÓRDIN , contraordine , s . n . Ordin prin care se revocă un ordin dat anterior . [ Pr . : - tra - o - ] - Contra ^1 + ordin

 

ȘARPE

... ȘÁRPE , șerpi , s . m . ( La pl . ) Ordin de reptile ( veninoase și neveninoase ) lipsite de membre , cu corpul cilindric , adaptate la târâre prin mișcări ondulatorii ; ( și la sg . ) reptilă din acest ordin

 

AMONIT

... AMONÍT , amoniți , s . m . ( La pl . ) Ordin de moluște cefalopode fosile , cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente , care au trăit în paleozoic ; ( și la sg . ) moluscă aparținând ...

 

ANSERIFORM

... ANSERIFÓRM , - Ă , anseriformi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . , s . f . ( Pasăre ) care are formă de gâscă ; asemănătoare cu gâsca . 2. S . f . ( La pl . ) Ordin de păsări înotătoare , cu gâtul lung , cu picioarele scurte , având trei degete unite printr - o membrană ; ( și la sg . ) pasăre din acest ordin

 

ANURĂ

... ANÚRĂ , anure , s . f . ( La pl . ) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult , cu membrele adaptate pentru salt ; ( și la sg . ) animal din acest ordin

 

ANZERIFORMĂ

... ANZERIFÓRMĂ , anzeriforme , s . f . ( La pl . ) Ordin de păsări înotătoare , cu gâtul lung , cu picioarele scurte având trei degete unite printr - o membrană ; ( și la sg . ) pasăre din acest ordin

 

ARTIODACTIL

... ARTIODACTÍL , - Ă , artiodactili , - e , s . n . , adj . 1. S . n . ( La pl . ) Ordin de animale mamifere erbivore care au picioarele cu două degete dezvoltate și cu două degete mici ; ( și la sg . ) animal din acest ordin

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...