|
|
||
|
Vezi și forma bază: ORDONANȚA Vezi și:ORDONANȚARE, MANDATA, ORDONANȚA, PITAC, PRISTAV, REORDONANȚA, UCAZ, VISTAVOI ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ORDONANȚĂ: ORDONANȚA.
ORDONANȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ORDONÁNȚĂ, ordonanțe, s.f. 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă, judecătorească etc., act care conține această dispoziție. * Ofițer de ordonanță = ofițer atașat pe lângă marile comandamente, cu misiunea specială de a transmite ordinele. Ordonanță de plată = dispoziție, ordin de plată a unei sume. Ordonanță prezidențială (sau, ieșit din uz, președințială) = măsură cu caracter urgent și provizoriu pe care președintele unei instanțe judecătorești o poate ordona, în cazuri excepționale, pentru evitarea unei pagube iminente și ireparabile sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări. ** (În trecut) Hotărâre, sentință judecătorească. ** (Înv.) Rețetă medicală. 2. (În vechea armată) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale. 3. Aranjare, orânduire, organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții etc. - Din fr. ordonnance.Sursa : DEX '98 ORDONÁNȚĂ s. I. (înv.) pitac, publicație, ucaz, (germanism înv., în Transilv.) puțăr. (A emite o \~.) II. (MIL.) (prin Ban.) prăvădinar, (înv.) vistavoi. (Un ofițer cu \~ sa.)Sursa : sinonime ORDONÁNȚĂ s. v. prescripție, rețetă.Sursa : sinonime ordonánță s. f., g.-d. art. ordonánței; pl. ordonánțeSursa : ortografic ORDONÁNȚ//Ă^1 \~e f. Ordin scris al unei autorități administrative. /Sursa : NODEX ORDONÁNȚ//Ă^2 \~e f. înv. Soldat aflat la dispoziția unui ofițer pentru servicii personale. /Sursa : NODEX ORDONÁNȚĂ s.f. I. Ordin, dispoziție scrisă care provine de la o autoritate. ** Ordonanță de plată = dispoziție de plată a unei sume. II. (În vechea armată) Soldat în serviciul personal al unui ofițer. III. Modul cum sunt aranjate elementele unei compoziții arhitecturale, cum sunt grupate diferite elemente ale unui tablou. [Cf. fr. ordonnance].Sursa : neologisme ORDONÁNȚĂ s. f. I. 1. dispoziție scrisă care emană de la o autoritate (administrativă). o ~ de plată = dispoziție de plată a unei sume. 2. act legislativ al unui guvern. 3. (jur.) hotărâre judecătorească dată în proceduri cu caracter urgent. II. (în vechea armată) soldat în serviciul personal al unui ofițer. III. mod de dispunere a elementelor unei compoziții arhitecturale, de grupare a diferitelor elemente ale unui tablou etc. (< fr. ordonnance)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ORDONANȚĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ORDONANȚĂ. ... dus și eu. Ce se întâmplase? Calul, mai sălbatic decât oricând, trântise pe cei ce-l țineau și, într-o smuncitură, scăpă din mâinile lor. Ordonanța se repezi, vroi să-l oprească, dar lunecă, și calul îl lovi cu picioarele dinapoi în piept. Toate acestea le istorisea, de-abia vorbind, un ... întâlnirea cu colonelul, căruia trebuia să-i raportez. Când am intrat în cort, l-am găsit în picioare, uitându-se, cu ochii lui întunecați, la ordonanța ce-i povestea ceva, dar care, în clipa venirii mele, tăcuse. Am rămas lângă ușă, cu mâna la cozorocul capelei, așteptând. Comandantul se uită la ... calul și vino. M-am dus la conovăț, mi-am luat calul, care rămăsese cu șaua pe el, și m-am întors. Colonelul și cu ordonanța încălecaseră. O luarăm îndată la trap în lungul bivuacului, până ce trecurăm de el. Ploaia se întețise, începuse să bată un vânt care ne arunca ... Încotro apucasem, nu știam. Mergeam în bobote, ca înspre pierzare. N-am să uit niciodată drumul acesta. Deodată colonelul lăsă calul mai încet și chemă ordonanța, îl apucă de mână, ca să călărească scară la scară, și-l întrebă. Acum eram aproape; am auzit bine întrebările și răspunsurile: Nu era nimeni ... Ion Grămadă - In Abbiategrasso Ion Grămadă - In Abbiategrasso In Abbiategrasso de Ion Grămadă Junimea literară , anul II, nr. 9, sept. 1905, apud Cartea sângelui , Suceava, ed. Mușatinii, 2002, pp. 135-145.) În seara zilei de 3 iunie 1859, se așezase batalionul nostru de vânători ardeleni nr. 23, împreună cu brigada Hartung, în Abbiategrasso, un sat mic, nu departe de Magenta. Noi, câțiva ofițeri și vreo treizeci de soldați, aveam să rămânem în ogradă la signor Vacano. Parcă-l văd și acum, cu comănacul pe-o ureche, barba stufoasă, sură și cu lulea în colțul gurii; toată vremea zâmbește fericit, poveste întâmplări din viața lui și ne tratează cu tabac de nas dintr-o tabacheră veche de mesteacăn. Și, dacă unul strănută, el îl bate prietenește pe umăr, închide șiret dintr-un ochi și ne întreabă la cine am gândit. Casa morarului era o clădire mare, veche și zidită în stil șvițerean; jos era moara, iar în rândul de sus locuia signor Vacano. În seara aceea, el ședea pe trepte, cu soția sa, signora Giulia, o femeie puțintică la trup, dar încă frumoasă la vârsta ei: să fi avut vreo patruzeci de ani. El fuma, răzimat cu un cot pe ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORDONANȚĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ORDONANȚĂ. ... ORDONANȚÁRE , ordonanțări , s . f . Acțiunea de a ordonanța și rezultatul ei . - V. ordonanța ... MANDATÁ , mandatez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A ordonanța ORDONANȚÁ , ordonanțez , vb . I . Tranz . A dispune plata unei sume prin emiterea unei ordonanțe , a unui ordin de PITÁC^1 , pitace , s . n . ( Înv . ) 1. Decret de ridicare la rang boieresc ; diplomă de boierie . 2. Act oficial , poruncă scrisă ; ordonanță , dispoziție . 3. Scrisoare , răvaș . PITÁC^2 , pitaci , s . m . 1. Monedă austriacă de argint , care a circulat în sec . XVIII și în țările românești ; monedă rusească de argint sau de aramă ; ( sens curent ) ban de valoare mică ; patașcă . 2. P . gener . Ban , monedă . [ Var . : patácă s . PRISTÁV , pristăvi , ( 1 , 2 ) s . m . , pristavuri , ( 3 ) s . n . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Persoană care anunța populației știrile oficiale ; crainic . 2. S . m . Vătaf pe moșia unui boier . 3. S . n . ( Înv . ) Comunicare oficială , ordonanță , ... REORDONÁNȚÁ , reordonanțez , vb . I . Tranz . A ordonanța UCÁZ , ucazuri , s . n . ( Înv . și pop . ) Ordin , ordonanță , VISTAVÓI , vistavoi , s . m . ( Mil . ; înv . ) |
||