OVIN - Definiția din dicționar - Resurse lingvistice

Vezi și:GĂLBEAZĂ, ZALHANA, ȘEVRETĂ, BRICHETĂ, CĂPIA, CĂPIAT, CAPIE, CAPIU, FANON, JAR ... Mai multe din DEX...

OVIN - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OVÍN, -Ă, ovini, -e, adj., s.f. 1. Adj. (Despre animale) Din familia oii și a caprei; (despre produse) care provin de la oi sau de la capre; de oaie sau de capră. 2. S.f. (La pl.) Denumire generică dată oilor; (și la sg.) animal din familia oii. - Din fr. ovin.

Sursa : DEX '98

ovín adj. m., pl. ovíni; f. sg. ovínă, pl. ovíne

Sursa : ortografic

OVÍN \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de ovine; propriu ovinelor. 2) (despre produse) Care provine de la ovine. /ovine

Sursa : NODEX

OVÍN, -Ă adj. Referitor la oi sau la capre. // s.f.pl. Subfamilie a rumegătoarelor, din care fac parte oaia și capra; (la sg.) animal din această subfamilie. [Cf. fr. ovin, lat. ovinus].

Sursa : neologisme

OVÍN, -Ă I. adj. referitor la oi. II. s. f. pl. subfamilie a rumegătoarelor: oaia. (< fr. ovin, lat. ovinus)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OVIN

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru OVIN.

GĂLBEAZĂ

GĂLBEÁZĂ , gălbeze , s . f . 1. Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale ovinelor și bovinelor ( Fasciola hepatica ) . 2. Boală de ficat a ovinelor și a bovinelor , provocată de gălbează ( 1 ) . 3. Numele a patru specii de plante parazite din familia cucutei : a ) Cuscuta trifolii ; b ) torțel ( Cuscuta campestris ) ; c ) torțel ( Cuscuta epithymum ) ; d ) torțel ( Cuscuta

ZALHANA

ZALHANÁ , zalhanale , s . f . 1. ( Turcism ) Abator rudimentar special pentru ovine , amenajat în vederea preparării pastramei și a desfacerii produselor derivate . 2. Restaurant în care se prepară și se servesc anumite mâncăruri din carne friptă ( de ovine ) . [ Var . : zahaná s .

ȘEVRETĂ

ȘEVRÉTĂ , șevrete , s . f . Piele de ovine tăbăcită cu săruri minerale , caracterizată prin finețe , moliciune , elasticitate , netezime și prin rezistență relativ redusă , servind la confecționarea fețelor de încălțăminte pentru femei și

BRICHETĂ

BRICHÉTĂ^2 , brichete , s . f . 1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent , în forme geometrice regulate ( paralelipipedice , ovoidale etc . ) , în vederea transportului , a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare . 2. ( În sintagma ) Brichetă furajeră = furaj combinat , în stare presată , folosit pentru hrana cabalinelor , bovinelor și ovinelor . BRICHÉTĂ^1 , brichete , s . f . Mic aparat ( de buzunar ) pentru aprins (

CĂPIA

CĂPIÁ , căpiez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre ovine și bovine ) A se îmbolnăvi de cenuroză . 2. Fig . ( Fam . ) A se scrânti , a se țicni , a înnebuni . [ Pr . : - pi -

CĂPIAT

CĂPIÁT , - Ă , căpiați , - te , adj . 1. ( Despre ovine și bovine ) Atins de cenuroză . 2. Fig . ( Fam . ) Scrântit , țicnit , nebun . [ Pr . : - pi -

CAPIE

CÁPIE s . f . Boală a ovinelor , bovinelor , caprelor și cailor ( provocată de localizarea la creier a teniei ) care se manifestă prin amețeli , convulsii și mișcări repezi și dezordonate ; cenuroză ,

CAPIU

CÁPIU , - IE , capii , adj . ( Despre ovine , bovine , capre și cai ) Atins de

FANON

FANÓN , fanoane , s . n . 1. Fiecare dintre lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor . 2. Îndoitură a pielii de pe marginea inferioară a gâtului , la bovine și la unele rase de ovine ;

JAR

JAR ^2 s . n . Părul scurt de pe partea din față a capului și de pe extremitățile membrelor la ovine . JAR ^1 s . n . Grămadă de cărbuni în stare de incandescență care ard fără flacără ; jeratic , jărăgai ( 1 ) , jeg ( 2 ) ,

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

A r c h e u s . r o