Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PÂNZET, SAC, ZDREANȚĂ, ÎMPÂNZI, ÎNFLORI, ȚESĂTURĂ, BRETEA, BULINĂ, CĂPTUȘEALĂ, CEARȘAF, CONTRASCOTĂ ... Mai multe din DEX...

PÂNZĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

P?NZĂ, pânze, s.f. I. 1. Țesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecționează albituri de corp, de pat etc.; bucată din această țesătură. * Pânză de casă = pânză țesută la războiul manual; pânză țărănească. * Loc. adv. Până în pânzele albe = fără încetare, până la capăt; până la ultima limită; necruțător. * Expr. A zări ca printr-o pânză = a nu vedea limpede, a desluși cu greu; a vedea ca prin sită. Ține-te (sau te ții) pânză ( nu te rupi), se spune pentru a arăta este vorba de o acțiune grea și de durată, de un lucru care se desfășoară cu mare intensitate și care, pentru a fi rezolvat, cere curaj, răbdare etc. A i se ridica (sau a-i cădea, a i se lua cuiva) pânza de pe ochi = a începe înțeleagă limpede lucrurile, a înceta mai privească eronat un anumit lucru, o anumită situație; a i se deschide ochii. (Adverbial) A curge pânză = a curge fără întrerupere. A țese pânzele = a face intrigi. A (i) se încurca cuiva pânza = a nu-i reuși planurile făcute. ** Plasă deasă de pescuit. ** Fig. Șir, rând (de oameni). ** Fig. Șuviță; fascicul. 2. Bucată de pânză (1) cu diferite întrebuințări; a) țesătură cu care se acoperă fața sau trupul mortului; giulgiu. (Expr.) Parcă i-a luat pânza de pe obraz (sau de pe ochi, de pe față), se spune despre cineva foarte palid sau foarte slab; b) (la pl.) bucată mare de țesătură rezistentă care se fixează de vergelele catargelor unui vas și care, împinsă de vânt, face înainteze vasul; velă; c) bucată de țesătură deasă fixată pe un cadru, pe care se pictează; p. ext. tablou: d) (în sintagma) pânză de cort = foaie de cort; e) țesătură pe care se proiectează imagini de la un aparat de proiecție; ecran. 3. Țesătură pe care o face păianjenul pentru a prinde prada. 4. Țesătură sau împletitură specială din fire textile sau metalice, folosită în industrie, în laboratoare etc. * Pânză de calc = pânză subțire și transparentă pe care se desenează planuri tehnice. II. 1. Lama sau tăișul de metal al unor instrumente. * Pânză de ferăstrău = tăișul de metal al unui ferăstrău. 2. (Geol.; în sintagmele) Pânză de șariaj = ansamblu de straturi geologice mai vechi, deplasate și împinse prin mișcările tectonice peste altele mai noi; suprafața pe care are loc deplasarea unor mase în acest proces. Pânză eruptivă = formă de zăcământ a rocilor vulcanice, rezultată prin consolidarea curgerilor de lave. Pânză de apă subterană = strat acvifer. 3. Desiș (de copaci) lung și îngust (crescut de-a lungul unui drum, al unei ape); perdea. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

PÂNZĂ s. v. așternut, bor, cearșaf, giulgiu, lințoliu, margine.

Sursa : sinonime

 

PÂNZĂ s. 1. (înv. și reg.) pânzătură, (reg.) pănură, pânzare. (A cumpărat doi metri de \~.) 2. pânză de cort v. foaie de cort. 3. v. velă. 4. v. păienjeniș. 5. v. pictură. 6. lamă, tăiș. (\~ ferăstrăului, a coasei.) 7. (GEOL.) strat. (\~ freatică.) 8. (GEOL.) vână. (O \~ de apă freatică.)

Sursa : sinonime

 

pânză s. f., g.-d. art. pânzei; pl. pânze

Sursa : ortografic

 

PÂNZ//Ă \~e f. 1) Țesătură obținută din fibre naturale (de bumbac, cânepă, in etc.), de obicei albă, folosită, mai ales, la confecționarea albiturilor. * \~ de casă pânză țesută la stative. \~ tare pânză rară, mult scrobită, folosită în croitorie. \~ de păianjen păienjeniș. A zări (sau a vedea) ca prin \~ a vedea nedeslușit; a vedea ca prin ceață. A i se lua (sau a i se ridica, a-i cădea) \~a de pe ochi a) a începe vadă mai bine; b) a începe privească lucrurile cum trebuie. A țese \~ele a urzi intrigi. A prinde (sau a lega) gura \~ei a) a face noduri la capetele urzelii după terminarea țesutului; b) a scăpa de greutăți; a o duce mai bine. Până-n \~ele albe până la extrem. 2) fig. Suprafață continuă și netedă; întindere. \~a cerului. * \~ de apă subterană strat de apă aflat în interiorul solului. 3) mai ales la pl. Bucată mare de țesătură rezistentă, fixată de catargul unui vas, care, fiind întinsă de vânt, provoacă propulsarea vasului; velă. Iaht cu \~e. * A întinde \~ele a) a desface pânzele pe un vas; b) a iniția o acțiune; a întreprinde ceva. 4) Pictură executată pe o bucată de țesătură; tablou. \~ele încântătoare ale lui Picasso. 5) Împletitură din diferite fire (textile, metalice etc.) folosită în scopuri tehnice. 6) Lamă dințată pe care se produce procesul de șariaj. [G.-D. pânzei] /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPÂNZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 219 pentruPÂNZĂ.

Mihai Eminescu - Cu pânzele-atârnate

Mihai Eminescu - Cu pânzele-atârnate Cu pânzele-atârnate de Mihai Eminescu Cu pânzele-atârnate În liniște de vânt, Corabia străbate Departe pe pământ. Iar stolul rândurelelor Trece-ntre cer și mare... O, stelelor, stelelor, Nemuritoare, De ce și voi nu vă luați Pe-ale lor urme oare? De ce mă întristează Că valurile mor, Când altele urmează Rotind în urma lor? De ce căderea florilor Ș-a frunzelor ne doare? O, norilor, norilor, Ști-veți voi, oare, De ce rămân atâtea-n veci Și numai omul moare? În cer întotdeuna Urmăm al nostru mers, Ca soarele și luna Rotind în univers. Un crez adânc pătrunde-va De-a pururi omenirea Că undeva, undeva E fericirea: Și toți aleargă după ea: N-o află

 

Ion Creangă - Inul și cămașa

... și al ițelor. Ca să se îndesască firele, bătătura se bate cu vatalele, între care e așăzată spata. Și iaca așa te-au prefăcut în pânză. Când era cald afară și frumos, femeile te-au dus la baltă și te-au ghilit; apoi te-au fert cu leșie și iar te ... ce ești acum, — Mică burueană, nu știu de unde-ai mai scos atâtea despre mine. Ei, dragă, poate nu știi că oamenii mai fac pânză și din sora noastră cânepă, și din fratele nostru bumbac, ba și din înghimpătoarea urzică mai fac un fel de pânză. Dar în fabrici se țes fel de fel de pânzeturi, mult mai ușor și în timp mult mai scurt. — Bre! multe mai auzi! â ...

 

Vasile Alecsandri - Vulcan

... a se face vreo înmormântare, obiceiul antic cere de a se așeza poduri în calea mortului. Se întinde pe pragul porții casei o pânză albă peste care trece cortegiul. A doua pânză se pune asemenea la jumătatea drumului, și a treia pe pragul porții de la biserică. Acele pânze se dau pe urmă de pomană ...

 

Alecu Donici - Paingul și bondarul

... Alecu Donici - Paingul şi bondarul Paingul și bondarul de Alecu Donici Talentele în lume ce nu aduc folos Sunt foarte de prisos. La negustor de pânză, paingul în dugheană, Văzând cum mușteriii la cumpărat se-ndeamnă, Au zis în gândul său: "Eu cu talentul meu Pot face o cercare Mai mult ... paingul se-ntoarce la bondar Și-i zice: "Vezi cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ta, nu-i îndoială! bondarul au răspuns, Dar nu e de ajuns Această însușire; Căci pânza e menită ...

 

Mihai Eminescu - Viața (Eminescu)

Mihai Eminescu - Viaţa (Eminescu) Viața de Mihai Eminescu Când aud vreodată un rotund egumen, Cu foalele-ncinse și obrazul rumen, Povestind că viața e calea durerii Și că pocăința urmează plăcerii, Mă întreb: ,,Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie?." Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe pasurilor mele, Ulicioara-i strâmtă și, din ziduri vechi, Vorbe, râs și plânset sună în urechi; Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Și prin uși închise, prin zidiri deșarte. Colo, lângă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n ac; Fața ei e slabă de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă, Degetele repezi poartă acul fin: Ea își coase ochii într-un tort de in; Vânătă-i e buza, lipsită de sânge, Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge. La ce oare dânsa s-a născut pe lume, O sărmană frunză pe oceanu-n spume, O sărmană umbră, orfană și slabă, De care-n mulțime nimenea nu-ntreabă? Din zori până-n noaptea neagră și târzie O vezi printr-o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... ș-abia pâne ...

 

Alexandru Macedonski - Avânt

Alexandru Macedonski - Avânt Avânt de Alexandru Macedonski Precum în largul mării corabia s-oprește Când vântul nu mai suflă și pânza pe catart Atârnă nenstrunată sub luna ce-i zâmbește Cu razele ce-asupră-i zadarnic se împart; Precum vioara tace când coarda se destinde Ș-abia auzi în suflet cântând ca printr-un vis Răsunete suave, voioase sau murinde, Ce trec prin amintire c-un farmec nedescris; Așa-n restriștea vieții, poetul, și el tace, Cu inima rănită în pieptul sângerat, Nimica nu-l mai mișcă, nimica nu-i mai place Și-l află-orice simțire cu sufletu-nghețat. Ca el e și matrozul corabiei oprite... Avântul și-l legase de-al vasului înot, Iar apa oglindește priviri nensuflețite, Și mută se întinde oglindă pestetot. Sunt triste, oh! sunt triste momentele acele, Căci inima rănită a bietului poet Adoarme ca și marea sub cerul plin de stele Și nu mai cântă-ntr-însul speranță, nici regret. Precum însă deodată la-ntâia adiere Corabia tresare pe-al undei sân amar Și pânzele se umflă ș-o-mpinge cu putere, Jucând-o în buiestru ca falnic armăsar; Tot astfel inspirarea deodată se ridică, Și aripi nevăzute îl schimbă- ...

 

Alexandru Macedonski - Plecare

Alexandru Macedonski - Plecare Plecare de Alexandru Macedonski Întindeți pânzele, băieți,... Un vânt subțire se ridică, Albastra mare se despică, Pe cer alunecă nori creți... Întindeți pânzele, băieți, Un vânt subțire se ridică. Urcați în vârfuri de catarg Și puneți steagul de plecare Durerea mea dacă e mare, Pământu-acesta este larg... Urcați în vârfuri de catarg Și puneți steagul de plecare. De unde sunt și cine sunt Voiesc să uit pe vecinicie... Ah! de-ar sufla o vijelie În valuri s-aflu un mormânt... De unde sunt și cine sunt Voiesc să uit pe

 

Cincinat Pavelescu - Păianjenul simbolist

Cincinat Pavelescu - Păianjenul simbolist Păianjenul simbolist de Cincinat Pavelescu Lui Ion Minulescu, autorul Romanțelor pentru mai târziu Păianjenul în colțul unei case, Privind un vierme de mătase Că vine inocent s-admire Cum își țesuse plasa lui subțire, În care-o biată muscă se-ncurcase, Zice îngâmfat: Vierme obscur, faci foarte bine Că-n fine, vii să iei lecții de la mine, Ghergheful meu e brevetat. Ca să lucrez cu-astfel de fire, Secretul numai eu îl știu, Fac pânze pentru mai târziu Și poate... pentru nemurire! Nici n-apucase bine să rostească Păianjenul lăudăros Naivitatea lui prostească, Că servitoarea, fără milă, Întinde lungu-i măturoi, Și din tavan aruncă la gunoi Păianjen, muscă, plasa inutilă. Morala: Și-n literatură, ca-ntr-o veche casă, Pânze de păianjen unii-ncep să țeasă. Dar de la o vreme s-a-nceput războiul... Critica-nțeleaptă dă cu

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

Mihai Eminescu - Ursitorile Ursitorile de Mihai Eminescu Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele De zăpadă îi sunt grele, Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vro țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă-într-una, Câmp și cer mi le-mpreună. Te-apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă, Ca și țara toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile, Pâlcuri zboară ciorile, De mai zici cu zicătoarea: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temei de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, Peste ape, peste toate. În pădurea nepătrunsă, O căscioară e ascunsă, Nu-i aproape sat, nici drum, Singurică, nu știi cum, Doar din horn îi iese fum... Cine-n casă o să-mi șadă, De nu-i pasă de zăpadă, Care cade ș-o să cadă Tot grămadă pe grămadă, De-ntrece gardu-n ...

 

Vasile Alecsandri - Nevasta

Vasile Alecsandri - Nevasta La mama pe când eram, De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. Iar de când m-am măritat Nici un bine n-am aflat. De cu ziuă mătur casa, Aprind focul, gătesc masa, Aduc apă din fântână Și furca n-o las din mână, Lau copilul, îi dai țâță Și mulg vaca la portiță. Tacă-ți gura, măi bărbate, Că, zău, cugetul îmi bate Din străin să-mi fac un frate Ca să-mi cate de dreptate. Un călător străin zice în relația voiajului său prin țările noastre că nu cunoaște pe lume femei mai harnice ca nevestele românce, și, în adevăr, dacă vom ținea seama de tot lucrul ce-l fac ele, afară de lucrul pământului, vom împărtăși lesne opinia călătorului străin. Nevasta româncă ține casa, crește copiii, face demâncat bărbatului și îl duce la câmp în orice depărtare s-ar găsi, mulge vaca, îngrijește de grădină, de vite, de păsări etc., țese pânza trebuitoare pentru îmbrăcămintea familiei, strânge cânepa, o topește, o bate, o preface în câlți, o toarce, o țese; apoi pânza o ghilește etc. și, în vremea asta, ea mai face și boierescul, seceră, prășește cu copilul ei de țâță ...

 

Vasile Alecsandri - Omul urât

... te scoate, Iară din urât nu poate, Că urâtul n-are vad Decât scândura de brad, Urâtul n-are sfârșință Decât cu trei coți de pânză

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPÂNZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 306 pentruPÂNZĂ.

PÂNZET

... PÂNZÉT , pânzeturi , s . n . ( Mai ales la pl . ) Pânză ( I 1 ) sau obiect confecționat din pânză ; pânzărie , albituri , rufărie . - Pânză

 

SAC

... SAC , saci , s . m . 1. Obiect confecționat din pânză , din hârtie rezistentă , din material plastic etc . , folosit la păstrarea și la transportarea unor produse ; conținutul unui astfel de obiect ; obiectul împreună cu conținutul lui ...

 

ZDREANȚĂ

... ZDREÁNȚĂ , zdrențe , s . f . 1. Bucată ruptă , sfâșiată dintr - o pânză sau dintr - un obiect de pânză ; haină , rută sau pânză veche , ruptă . 2. ( La pl . ) Un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă , care se fierbe în supă în bucățele mici . [ Var . : treánță ...

 

ÎMPÂNZI

... ÎMPÂNZÍ , împânzesc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi ( ca o pânză ) o întindere de loc . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întinde , a ( se ) răspândi . - În + pânză

 

ÎNFLORI

... prospera . 2. Tranz . A împodobi ( prin cusături , desene , ornamente etc . ) , a înfrumuseța . 3. Tranz . ( Pop . ) A face ca o pânză sau un obiect confecționat din pânză

 

ȚESĂTURĂ

... s . f . 1. Produs textil obținut la războaiele de țesut prin încrucișarea în unghi drept a unor fire de urzeală și de bătătură ; pânză , stofă sau alt obiect țesut din fire textile . 2. Felul în care este țesută o pânză

 

BRETEA

... BRETEÁ , bretele , s . f . 1. ( La pl . ) Obiect de îmbrăcăminte bărbătească confecționat din două fâșii de elastic , pânză , piele etc . care se trec peste umeri , prinzându - se în fată și în spate de pantaloni pentru a - i susține . 2. Fâșie de ...

 

BULINĂ

BULÍNĂ^2 , buline , s . f . Parâmă pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze . BULÍNĂ^1 , buline , s . f . 1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament ; cașetă ; p . ext . praful medicamentos împreună cu capsula lui . 2. Petic rotund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică , cu care se lipesc plicuri , dosare etc . 3. Desen rotund imprimat pe țesături . [ Var . : bulín s .

 

CĂPTUȘEALĂ

... CĂPTUȘEÁLĂ , căptușeli , s . f . 1. Pânză sau stofă cu care se dublează , în interior , un obiect de îmbrăcăminte , pentru a - i da un aspect mai îngrijit și pentru a ...

 

CEARȘAF

... CEARȘÁF , cearșafuri , s . n . 1. Obiect de rufărie pentru pat , confecționat din pânză , care se așterne peste saltea sau cu care se îmbracă plapuma . 2. ( Înv . ) Pânză

 

CONTRASCOTĂ

CONTRASCÓTĂ , contrascote , s . f . Fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile pânzelor unei corăbii , servind la strângerea acestor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...