Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PĂIOS, ÎMPĂIA, FLOARE, GUNOI, PĂIȘ, PĂIER, PĂIUȘ, PALĂ, TÂRNOMATĂ, ÎMPĂIAT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PAI: PĂI.

 

PAI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PAI, paie, s.n. Tip de tulpină simplă, în general fără ramificații și cu internodurile lipsite de măduvă, caracteristic pentru cereale (grâu, orz, orez etc.) și pentru alte plante din familia gramineelor; (la pl.) grămadă de asemenea tulpini rămase după treierat. * Expr. Om de paie = om fără personalitate, de care se serveşte cineva pentru a-și atinge un scop personal. Foc de paie = entuziasm sau pasiune trecătoare. Arde focu-n paie ude, se zice despre un sentiment, o pornire care mocneşte (fără a izbucni). A întemeia (ceva) pe paie = a clădi, a realiza (ceva) pe temelii șubrede. (Fam.) Văduvă, (sau, rar) văduv de paie = soție sau soț care a rămas o perioadă scurtă de timp fără soț sau, respectiv, fără soție. A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede. A stinge focul cu paie sau a pune paie pe(ste) foc = a înrăutăți și mai mult situația (dintre doi adversari); a întărâta, a ațâța pe cei care se ceartă. A nu lua un pai de jos = a nu face absolut nimic. ** Bucată din această tulpină sau tub subțire din material plastic cu care se sorb unele băuturi. - Lat. palea.

Sursa : DEX '98

 

pai s. n., pl. páie

Sursa : ortografic

 

PAI páie n. 1) Tulpină cilindrică subțire, neramificată, goală pe dinăuntru, având noduri pronunțate, specifică plantelor graminee. * A nu lua un \~ de jos a nu face nimic. A se agăța și de un \~ a încerca într-o situație grea chiar și cel mai neînsemnat mijloc de salvare. 2) Mulțime de astfel de tulpini rămase după treierat. * Om de paie. v. OM. Văduvă (sau văduv) de paie soție rămasă temporar fără soț (sau invers). A-și aprinde paie-n cap a-și provoca singur neplăceri. A pune paie pe foc a înrăutăți o situație (favorizând o ceartă). 3) Tub folosit pentru a sorbi anumite băuturi. /<lat. palea

Sursa : NODEX

 

pai s.n. (reg.) 1. lână nouă, măruntă, crescută pe oi primăvara. 2. grăsime de pe lâna oilor; usuc.

Sursa : arhaisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentruPAI.

Cincinat Pavelescu - Fabulă

Cincinat Pavelescu - Fabulă Fabulă de Cincinat Pavelescu Unui biet măgar, Bun și cu răbdare, Un stăpân avar Nu-i da de mâncare Decât niște paie Ce le-avea în claie. Și-i zicea: Martine, Hai, pe chef te pune Fiindcă pentru tine Sunt destul de bune, Le mănânci, trăiești Și te mulțumești. A răbdat măgarul Până, într-o zi, Omului nemernic Astfel îi grăi: Cât de proaste fură Paiele ce-mi dai, Vesel le mâncai Și-am tăcut din gură, Neîndrăznind vreodată Ca să-ți cer, stăpâne, Hrană mai curată. Dar târâie-brâu A răcnit măgarul cu glasul adânc Ia desfă hambarul Și bagă-mă-n grâu Să vezi cum mănânc! Publicul, săracul, când se mulțumește Cu comedioare pline de desfrâu: E ca și măgarul ce mănâncă paie, Fiindcă nu e nimeni să-i mai dea și

 

Alexandru Macedonski - Rondelul opiumului

... Alexandru Macedonski - Rondelul opiumului Rondelul opiumului de Alexandru Macedonski Fumându-și opiumul uitării Pe rogojini din pai de-orez, Fo-hi, spre piscul aiurării, E dus de visul lui chinez. Scăpat de chinul zbuciumării, Senin ca după-un meterez, Fumează opiumul uitării ...

 

Alexei Mateevici - Fie voia ta!

Alexei Mateevici - Fie voia ta! Fie voia ta! de Alexei Mateevici (Povestire) Se ivea de după dealuri Noaptea-n umbre mohorâte, Scuturând întunecimea Din aripile urâte. Nu-i lumină nicăierea, Numa-ntr-un bordei pustiu Luminează-o luminiță, Ca un suflet de-abia viu. Și într-acel bordei, pe paie, Numa-n petice-nvelită, Zăcea mama celor patru Prunci, cu fața necăjită. Ea se zbate, se frământă, Mila Domnului o cere Și, privindu-și copilașii, Se sfârșește de durere. Și cucernica-i gândire, Din credință izvorâtă, Și-o îndreaptă către ceruri, Către Maica Preacinstită. Și se roagă cu căldură Pân' ce graiul i se curmă. Copilașii plâng de foame, Căci felia cea din urmă Au mâncat-o de-acu ziua, Le-a rămas numai o coaje; Biata mamă le-o-mpărțește Și-i îndeamnă să se roage; Iar ea cade-n pat zdrobită Și de milă, și durere. Și privirea i se stinge Și puterea toată-i piere... Copilașii plini de groază Plâng, se vaietă și zbiară; De-a lor țipete de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, ...

 

Ion Luca Caragiale - Parlamentare

... ag Ă : Lăsați-mă, domnilor, să-mi dezvoltez interpelarea. (În timpul acesta, prezidentul moțăie, iar unal din secretari il gâdilă pe la urechi cu un pai subțire; prezidentul se apără cu mâna, crezând că-l supără vreo muscă. Toată adunarea râde.) Zăuc - ag Ă : Domnilor! de la facerea lumii sunt 5415 ...

 

Mihai Eminescu - Dumnezeu și om

Mihai Eminescu - Dumnezeu şi om Dumnezeu și om de Mihai Eminescu Cărții vechi, roase de molii, cu păreții afumați, I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne. Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine. Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, -o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Era vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană. Însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine, Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger. Lângă tine-ngenuncheată, muma ta stătea-n uimire, Ridicând frumoasă, sântă, cătră cer a sale mâne. În pădurile antice ale Indiei cea mare, Printre care, ca oaze, sunt imperii fără fine, Regii duc în pace-eternă a popoarelor destine Închinând înțelepciunei viața lor cea trecătoare. Dar un mag bătrân ca lumea îi adună și le spune C-un nou gând ...

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice Jertfe patriotice de Ion Luca Caragiale 1897 În sfârșit... Mai erau câteva ceasuri până în dimineața de 11 fevruarie, când trebuia să se dea lovitura. În cazarma lor din Dealul Spirii, tunarii îmbrăcau tunurile în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a proteja operația conspiratorilor, fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii. Militarii își făceau datoria... da; dar nici civilii nu rămâneau mai prejos. Era ultima întrunire a secțiunilor conspirației. Ca să înțeleagă mai bine cititorul, trebuie să spun că vasta urzeală se compunea din secțiuni cu număr restrâns de membri, de la zece până la optsprezece inși. Unul din aceștia, fără să știe ceilalți, avea relațiuni cu un altul din o altă secțiune; așa că, la un moment dat, chiar dacă s-ar fi prins una din acestea lucrând, nu s-ar fi putut descoperi nimic mai mult decât o mână de oameni. Această organizațiune mazziniană fusese combinată de răposatul C. A. Rosetti, după reminiscențele-i clasice. În seara aceea, într-una din secțiuni, compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, ...

 

Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan

... N-apucă să plece împăratul, și Roman Năzdrăvan se duse la zmeu, intră în palat și, ajungînd la odaia unde era cloșca închisă, se făcu pai de mătură și intră înlăuntru pe gaura încuietoarei; apoi, făcîndu-se iarăși om, zise cloștii: — Fă, cloșcă, vino cu mine! Cloșca începu să strige ... foc într-alta și zise calului: — Unde este Roman Năzdrăvan, bre? Calul se uită împrejur și nu văzu pe nimeni, căci Roman se făcuse pai și intrase în iesle; atunci zmeul, văzîndu-se înșelat, se puse cu biciul pe cal și îi muie binișor spinările, iar după aceea se duse ...

 

George Coșbuc - Străjerul

George Coşbuc - Străjerul Străjerul de George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1887, nr. 293 (25 dec./6 ian. 1888) Ce blizguie zăpada pe câmpi! Întregul cer Azi poartă iar cămașă cu tivituri de fier, E tot o pânză albă prin tot întinsul zării, Cu dungi de neguri, negre ca dorul răzbunării; Din osturi bate crivăț, și plaiul alb al țării Greu scapără de ger. În pas grăbit, Amurgul adună-n braț de vrajă Mari umbre cari s-alături și țin cu noaptea strajă Pământului; azi umbre așa de multe sânt! E tot un iad din ceruri jos până pe pământ, Înghețul pe sub streșini dă sloi, pe câmp dă vânt Și flori pune pe glajă. E iarnă, cum e dânsa mai aspră-n firea ei, Iar negrul întunerec purtat de norii grei Stă mort, precum pe leșuri stă-n basme un bălaur A cărui limbi de gingini se bat mugind, ca taur În lanț, și cruntul muget e viscolul din faur, E moartea, dragii mei. Oh, vai de cei ce noaptea stau străji, lăsând să cearnă Pe ei văzduhul negru un larg troian de iarnă Cu ger, până ce semne de viață nu mai dau! Dar vai ...

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

Ion Luca Caragiale - D-l Goe D-l Goe de Ion Luca Caragiale 1900 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Copii eram...

Ştefan Octavian Iosif - Copii eram... Copii eram... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Surorei mele Copii eram pe-atunci, copilă, Copii drăguți, copii vioi; Ne cocoțam printre cotețe, Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O-ntâmpinam cu plecăciune, Rostind cuvinte ne-nțelese. Ba o-ntrebam de sănătate, Politicoși, care de care; De-atunci, la câte mâți bătrâne N-am pus aceeași întrebare! Ba stam adesea la taifasuri, Ca doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de scumpă e cafeaua, Și banul cât e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste, și iubire —

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

... temniță. — Pentru mai multă neliniște călăuzul nostru se făcu nevăzut!! Ne hotărâm a tăbărî până în ziuă în loc; cu perinele de pai ale trăsurii, un obial în răstare și o prostire, ne îndeletniceam a face un pat, ferit de frig, pentru nenorocita noastră tovărășiță, când ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruPAI.

Exodul Capitol 5

Exodul Capitol 5 Exodul 4 Exodul Capitol 5 1 Moise și Aaron s`au dus apoi la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.`` 2 Faraon a răspuns: ,,Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, și să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, și nu voi lăsa pe Israel să plece.`` 3 Ei au zis: ,,Ni S`a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.`` 4 Și împăratul Egiptului le -a zis: ,,Moise și Aaron, pentruce abateți poporul de la lucrul lui? Plecați la lucrările voastre.`` 5 Faraon a zis: ,,Iată că poporul acesta s`a înmulțit acum în țară, și voi mai voiți să -l faceți să-și înceteze lucrările?`` 6 Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului și logofeților: 7 ,,Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea ...

 

Matei Capitol 7

Matei Capitol 7 Matei 6 Matei Capitol 7 1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? 4 Sau, cum poți zice fratelui tău: ,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, și, cînd colo, tu ai o bîrnă într`al tău?... 5 Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6 Să nu dați cînilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă. 7 Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. 8 Căci ori și cine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se deschide. 9 Cine este omul acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său o pîne, să -i dea o piatră? 10 Sau, dacă -i cere un pește, să -i dea un șarpe? 11 ...

 

Luca Capitol 6

Luca Capitol 6 Luca 5 Luca Capitol 6 1 Într`o zi de Sabat, s`a întîmplat că Isus trecea prin lanurile de grîu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grîu, le frecau cu mînile, și le mîncau. 2 Unii dintre Farisei le-au zis: ,,Pentruce faceți ce nu este îngăduit să faceți în ziua Sabatului?`` 3 Isus le -a răspuns: ,,Oare n`ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el, și cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pînile pentru punerea înaintea Domnului, a mîncat din ele, și a dat și celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănînce decît preoții?`` 5 Și le zicea: ,,Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului.`` 6 În altă zi de Sabat, s`a întîmplat că Isus a intrat în sinagogă, și învăța pe norod. Acolo era un om, care avea mîna dreaptă uscată. 7 Cărturarii și Fariseii pîndeau pe Isus, să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să - ...

 

Iov Capitol 41

... putred. 28 Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praștie sînt ca pleava pentru el. 29 Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, și rîde la șuieratul săgeților. 30 Supt pîntecele lui sînt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi. 31 Face să clocotească ...

 

Genesa Capitol 41

... din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe acelaș pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice ... așa de urîtă ca mai înainte. Și m`am deșteptat. 22 Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, cari creșteau pe acelaș pai. 23 Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. 24 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase ...

 

Genesa Capitol 24

Genesa Capitol 24 Genesa 23 Genesa Capitol 24 1 Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; și Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru. 2 Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: ,,Pune-ți te rog, mîna subt coapsa mea; 3 și te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiților, în mijlocul cărora locuiesc, 4 ci te vei duce în țara și la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.`` 5 Robul i -a răspuns: ,,Poate că femeia n`are să vrea să mă urmeze în țara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în țara de unde ai ieșit tu?`` 6 Avraam i -a zis: ,,Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! 7 Domnul, Dumnezeul cerului, care m`a scos din casa tatălui meu și din patria mea, care mi -a vorbit și mi -a jurat, zicînd: ,,Seminței tale voi da țara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; și de acolo vei lua o nevastă ...

 

Judecatorii Capitol 19

Judecatorii Capitol 19 Judecatorii 18 Judecatorii Capitol 19 1 Pe vremea cînd nu era împărat în Israel, un Levit, care locuia la marginea muntelui lui Efraim, și -a luat ca țiitoare o femeie din Betleemul lui Iuda. 2 Țiitoarea nu i -a fost credincioasă, și l -a părăsit ca să se ducă în casa tatălui ei în Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni. 3 Bărbatul ei s`a sculat și s`a dus la ea, ca să -i vorbească inimii și s`o aducă înapoi. Avea cu el pe sluga lui și doi măgari. Ea l -a adus în casa tatălui ei; și cînd l -a văzut tatăl femeii aceleia tinere, l -a primit cu bucurie. 4 Socrul său, tatăl femeii aceleia tinere, l -a ținut la el trei zile. Au mîncat și au băut, și au rămas noaptea acolo. 5 A patra zi, s`au sculat dis de dimineață, și Levitul se pregătea să plece. Dar tatăl tinerei femei a zis ginerelui său: ,,Ia o bucată de pîne, ca să ...

 

1 Imparati Capitol 4

1 Imparati Capitol 4 1 Imparati 3 1 Imparati Capitol 4 1 Împăratul Solomon era împărat peste tot Israelul. 2 Iată căpeteniile pe cari le avea în slujba lui: Azaria, fiul preotului Țadoc, 3 Elihoref și Ahia, fiii lui Șișa, erau logofeți; Iosafat, fiul lui Ahilud, era scriitor; 4 Benala, fiul lui Iehoiada, era peste oștire; Țadoc și Abiatar erau preoți. 5 Azaria, fiul lui Natan, era mai mare peste îngrijitori. Zabud, fiul lui Natan era slujbaș de stat, cirac al împăratului; 6 Ahișar era mai mare peste casa împăratului; și Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste dări. 7 Solomon avea doisprezece îngrijitori peste tot Israelul. Ei îngrijeau de hrana împăratului și a casei lui, fiecare timp de o lună din an. 8 Iată-le numele: Fiul lui Hur, în muntele lui Efraim. 9 Fiul lui Decher, la Macaț, la Saalbim, la Bet-Șemeș, la Elon și la Bet-Hanan. 10 Fiul lui Hesed, la Arubot; el avea Soco și toată țara Hefer. 11 Fiul lui Abinadab avea tot ținutul Dorului. Tafat, fata lui Solomon, era nevasta lui. 12 Baana, fiul lui Ahilud, avea Taanac și Meghido, și tot Bet-Șeanul de lîngă Țartan subt ...

 

Iov Capitol 13

... mele. 24 Pentru ce Îți ascunzi Fața, și mă iei drept vrăjmaș? 25 Vrei să lovești o frunză suflată de vînt? Vrei să urmărești un pai uscat? 26 Pentruce să mă lovești cu suferințe amare, și să mă pedepsești pentru greșeli din tinereță? 27 Pentru ce să-mi pui picioarele în ...

 

Iov Capitol 21

Iov Capitol 21 Iov 20 Iov Capitol 21 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Ascultați, ascultați cuvintele mele, dați-mi măcar această mîngîiere. 3 Lăsați-mă să vorbesc, vă rog; și, după ce voi vorbi, veți putea să vă bateți joc. 4 Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Și pentruce n`aș fi nerăbdător? 5 Priviți-mă, mirați-vă, și puneți mîna la gură. 6 Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: 7 Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? 8 Sămînța lor se întărește cu ei și în fața lor, odraslele lor propășesc supt ochii lor. 9 În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească. 10 Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 Și totuș ...

 

Psalmii Capitol 83

Psalmii Capitol 83 Psalmii 82 Psalmii Capitol 83 1 (O cîntare. Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, nu tăcea! Nu tăcea, și nu Te odihni, Dumnezeule! 2 Căci iată că vrăjmașii Tăi se frămîntă, și ceice Te urăsc înalță capul. 3 Fac planuri pline de vicleșug împotriva poporului Tău, și se sfătuiesc împotriva celor ocrotiți de Tine. 4 ,,Veniți``, zic ei, ,,să -i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!`` 5 Se strîng toți cu o inimă, fac un legămînt împotriva Ta: 6 corturile lui Edom și Ismaeliții, Moabul și Hagareniții, 7 Ghebal, Amon, Amalec, Filistenii cu locuitorii Tirului. 8 Asiria se unește și ea cu ei, și își împrumută brațul ei copiilor lui Lot. -(Oprire). 9 Fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la pîrîul Chison, 10 cari au fost nimiciți la En-Dor, și au ajuns un gunoi pentru îngrășarea pămîntului. 11 Căpeteniile lor fă-le ca lui Oreb și Zeeb, și tuturor domnilor lor ca lui Zebah și Țalmuna! 12 Căci ei zic: ,,Să punem mîna pe locuințele lui Dumnezeu!`` 13 Dumnezeule, fă -i ca vîrtejul de praf, ca paiul luat de vînt, 14 Ca focul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 67 pentruPAI.

PĂIOS

... PĂIÓS , - OÁSĂ , păioși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre plante ) Care are tulpina un pai ; ( despre culturi ) care este format din astfel de plante . 2. S . f . ( Mai ales la pl . ) Cereală a cărei tulpină este pai . - Pai

 

ÎMPĂIA

ÎMPĂIÁ , împăiez , vb . I . Tranz . A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal , spre a - i da acestuia înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - ia ] - În + paie ( după fr .

 

FLOARE

FLOÁRE , flori , s . f . I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ale munților ; albumeală , albumiță , edelvais ( Leontopodium alpinum ) ; floare - de - leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ca paiele ; imortele ( Helichrysum bracteatum ) . II. P . anal . 1. Desen , broderie , cusătură în formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( ...

 

GUNOI

... murdare sau netrebuincioase care se aruncă . 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut , întrebuințată ca îngrășământ agricol organic . 3. Fir de pai

 

PĂIȘ

... păișuri , s . n . 1. Cantitate mare de paie . 2. ( Pop . ) Nume generic dat mai multor specii de păioase care se găsesc în vegetația pajiștilor naturale . - Pai

 

PĂIER

... PĂIÉR , păiere , s . n . ( Reg . ) Saltea umplută cu paie sau cu fân . - Pai

 

PĂIUȘ

... PĂIÚȘ , păiușe , s . n . 1. Diminutiv al lui pai ; păișor , păiuț ( 1 ) . 2. ( Pop . ) Nume generic dat mai multor specii de graminee care se găsesc în vegetația pajiștilor naturale . [ Pl . și : păiușuri ] - Pai

 

PALĂ

PÁLĂ^5 , pale , s . f . Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și - o puneau peste rochie femeile romane . PÁLĂ^4 , pale , s . f . ( Înv . și reg . ) Capriciu , toană . - Et . nec . PÁLĂ^3 , pale , s . f . ( Înv . ) Paloș . PÁLĂ^2 , pale , s . f . 1. Organ activ al unei elice de avion , de vapor , de ventilator etc . sau al unui rotor , încastrat sau articulat la unul din capete în butucul elicei sau al rotorului . 2. Semifabricat în formă de bandă sau de panglică , obținut după ce fibrele textile au fost pieptănate și înfășurate în cruce pe bobine . PÁLĂ^1 , pale , s . f . 1. Cantitate de fân , de paie etc . cât se taie dintr - o singură tragere cu coasa sau cât se poate lua o dată cu furca ; p . ext . grămadă ( mică ) de fân , de paie etc . 2. P . ext . Strat , pătură din ceva ; fâșie ,

 

TÂRNOMATĂ

TÂRNOMÁTĂ s . f . ( Reg . ) Bucăți de paie , spice etc . rămase de la treierat și folosite ca așternut sau ca nutreț pentru vite ; resturi de paie amestecate cu băligar care se scot din ocolul sau din grajdul

 

ÎMPĂIAT

ÎMPĂIÁT , - Ă , împăiați , - te , adj . ( Despre animale ) A cărui piele jupuită a fost umplută cu paie pentru a - i da înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - iat ] - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...