Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PASĂ, PASĂMITE, PASĂRE, PĂȘI, TROTINA, ÎMPLETICIT, ÎNNOBILA, ȘOVĂI, ȚĂCĂNIT, APĂSAT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PAS: PĂS, PÂȘ.

 

PAS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PAS^1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărți pentru a arăta nu vrea sau nu poate deschidă jocul, participe la joc (în turul respectiv). - Din fr. [je] passe.

Sursa : DEX '98

 

PAS^2, pasuri, s.n. 1. Drum, loc îngust și mai coborât, de-a lungul unei văi, între munți sau dealuri, prin care se trece dintr-o parte în alta; trecătoare. 2. (Înv.) Pașaport. - Din germ. Pass, fr. pas.

Sursa : DEX '98

 

PAS^3, (1) pași, s.m., (II) pasuri, s.n. I. S.m. 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit; p. ext. distanță astfel parcursă: p. gener. distanță mică. * Loc. adv. Pas cu pas = a) încetul cu încetul, treptat; b) mereu, neîncetat. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare; pretutindeni, necontenit. Nici (un) pas = deloc, nicidecum. * Expr. (A face) primul pas = (a face) începutul, primele încercări; (a avea) inițiativa. A avea (sau a da cuiva) pas (...) = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea, îngăduința facă ceva. A face un pas greșit = a) a se poticni în mers; b) a săvârși o greșeală. A ceda pasul = a lăsa pe altul treacă înainte; a se lăsa depășit (în mers, în acțiuni, în realizări). ** Zgomot produs de cel care merge pe jos. Se aud paşi. ** Fig. Stadiu, etapă. ** Fig. Înaintare, propășire, progres. ** Fig. Acțiune, act, faptă; hotărâre. 2. Mod de a umbla pe jos; mers, umblet, călcătură. * Pas alergător = mers în fugă. Pas de front (sau de defilare) = mers ostășesc de paradă, cu cadență bine marcată. Pas de marș (sau de voie, de manevră) = mers ostășesc obișnuit, fără efortul de a păși energic. * Loc. adv. În pasul calului sau la pas = în ritm de mers obișnuit; fără fugă. * Expr. A ține pasul = a) a păstra cadența, ritmul de mers cu cineva; b) a se menține la același nivel cu cineva sau cu ceva. A merge în pas (cu cineva) = a avea aceeași cadență (cu cineva). (Rar) A se ține de pasul cuiva = a urmări pe cineva. (Rar) A da pas = a se grăbi. A-și iuți pasul = a-și mări viteza de deplasare pe jos; a fugi. ** Mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică pentru fiecare dans. 3. Unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit; p. ext. distanță reprezentată de această unitate de măsură. 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers. * Expr. (Înv.) A călca (sau a urma, a merge) pe paşii cuiva = a urma exemplul cuiva, a continua activitatea cuiva. 5. (Biol.; în sintagma) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinții și unul dintre copiii lui, astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei. II. S.n. 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic, măsurată în direcția în care se repetă elementele. * Pas de filet sau pasul filetului = distanța dintre laturile paralele a două spire consecutive, măsurată de-a lungul axei filetului. ** Distanță dintre doi dinți consecutivi ai unei roți dințate. 2. (Înv. și reg.) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas, folosită în dulgherie, dogărie etc. - Lat. passus.

Sursa : DEX '98

 

PAS^4 subst. Substanță medicamentoasă antibiotică, cu aspect de pulbere albă, puțin solubilă în apă, folosită în tratamentul tuberculozei. - Din fr. P.A.S. (formă abreviată din acide para-aminosalicylique).

Sursa : DEX '98

 

PAS s. 1. (înv. și reg.) pășitură. (Are \~ul mare.) 2. v. mers. 3. (TEHN.) (înv. și reg.) pasnic, (reg.) pășar. (\~ul dulgherului.)

Sursa : sinonime

 

PAS s. (GEOGR.) strâmtoare, trecătoare, (pop.) plai, strungă, (reg.) obârșie, (înv.) potecă, strâmtură. (\~ul Oituz.)

Sursa : sinonime

 

PAS s. (CHIM., FARM.) acid paraaminosalicilic.

Sursa : sinonime

 

PAS s. v. act, acțiune, compas, faptă, pașa-port, progres.

Sursa : sinonime

 

pas interj.

Sursa : ortografic

 

pas (mișcare) s. m., pl. pași

Sursa : ortografic

 

pas (geogr., tehn.) s. n., pl. pásuri

Sursa : ortografic

 

PAS^1 interj. (se folosește de către un jucător de cărți, când acesta renunță participe la joc). /je]passe

Sursa : NODEX

 

PAS^2 \~uri n. Cale naturală de trecere între doi munți sau între două șiruri muntoase; trecătoare; defileu. /Pass, fr. pas

Sursa : NODEX

 

PAS^3 pași m. 1) Mișcare pe care o fac picioarele în timpul mersului. * La tot \~ul (sau la fiecare \~) a) peste tot; b) la orice mișcare. Pas cu \~ puțin câte puțin; treptat. A nu da nici un \~ înapoi a nu ceda nimic. A face un \~ greșit a comite o greșeală. A face primul \~ (sau primii paşi) a fi la început de cale; a-și face debutul. 2) Distanța dintre picioare când se face o mișcare deplină cu piciorul înainte, înapoi sau în lături. * La un \~ foarte aproape; în preajmă. 3) Unitate de măsură a lungimii egală cu o asemenea distanță. 4) Mod de a merge; fel de a umbla; mers; umblet. * \~ alergător mers în fugă. La \~ fără grabă. \~ de vals mișcare ritmică a picioarelor specifică valsului. A-și lungi (sau a-și grăbi, a-și iuți) \~ul a merge mai repede; a se grăbi. A-și încetini \~ul a merge mai încet. A ține \~ul (cu cineva sau cu ceva) a) a păstra ritmul mersului (cu cineva); b) a fi la nivel (cu cineva sau cu ceva). A merge (sau a fi) în \~ cu vremea a corespunde cerințelor vremii. 5) Zgomot produs de cineva în timpul mersului. Se aud pași. 6) Urmă lăsată de picior în timpul mersului. Pași de copil. 7) Acțiune întreprinsă în direcția soluționării unei probleme. 8) fig. Etapă în desfășurarea unui proces sau a unui fenomen. Revenirea la tradiții constituie un \~ înainte în dezvoltarea culturii naționale. /<lat. passus

Sursa : NODEX

 

PAS^4 \~uri n. (la roata dințată) Distanța dintre doi dinți alăturați. /<lat. passus

Sursa : NODEX

 

PAS^1 s.n. Porțiune de lungime constantă care se repetă în lungul sau în latul unui sistem tehnic. ** Pas de dințare = distanța dintre elementele de același fel a doi dinţi consecutivi ai unui angrenaj cilindric sau ai unei freze; pas de filet = distanța dintre două puncte consecutive ale unei spire de filet. [Pl. -suri. / < fr. pas].

Sursa : neologisme

 

PAS^2 s.n. Drum îngust între munți; trecătoare. V. defileu. [Pl. -suri. / < germ. Pass, fr. pas].

Sursa : neologisme

 

PAS^2 s. n. 1. distanță care separă două spire consecutive ale unei elice sau două filete ale unui șurub, măsurată paralel cu axa de rotație. o ~ de dințare = distanța cuprinsă între planurile mediane a doi dinţi consecutivi ai unui pinion sau ai unei roți dințate. 2. (inform.) operație unitară într-o rutină de calculator sau suboperație în executarea unei instrucțiuni. 3. (mar.) document personal cu valabilitate temporară dat persoanelor pe timpul escalei; permis de debarcare. 4. ~ genetic = distanță creată între un părinte și unul dintre copiii lui, astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei. (< fr. pas)

Sursa : neoficial

 

PAS^3 s. n. 1. drum îngust între munți; trecătoare. 2. șenal navigabil. (< fr. pas, germ. Pass)

Sursa : neoficial

 

PAS^1 interj. (la diferite jocuri de cărți) cuvânt care arată un jucător nu vrea sau nu poate deschidă jocul. o ~ parol = formulă rostită de un jucător care nu vrea sau nu poate participe la joc în turul respectiv. (< fr. /je/ passe)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPAS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 672 pentruPAS.

Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă

Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă Pasăre galbenă-n cioc, Rău mi-ai cântat de noroc, De ți-ar pica ciocul tău Precum mi-ai cântat de rău! Tra, la, la, la, la, la, la, Nu vedeai inima mea Cât de fierbinte iubea, Dar acuma-i sloi de gheață, Rece și fără de viață, Tra, la, la, la, la, la, la, Glasul tău cu amărâre Mi-a cântat de despărțire. Să mă duc în cale grea, Departe de puica mea! Tra, la, la, la, la, la, la, Căci nu sunt un vânător Să pândesc când ai să zbori, Și să-ți dau eu ție plată Cu un fulger de săgeată! Tra, la, la, la, la, la,

 

Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre

Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre de Veronica Micle Pasăre cu pene albastre, Martoră iubirii noastre, De-i sfârși cântarea ta, N'asculta ce-mi spune mie, Dragul meu, căci cine știe Dacă mâni nu m'a uita. Râule cu apă lină Și curat ca o lumină, Cât ne vezi de fericiți, Starea noastră n'o răsfrânge, Mâine poate noi vom plânge Și-om fi veșnic despărțiți. Iar tu lună, dragă lună, Tu a nopților cunună, Să nu spui că ne-ai privit. Poate mâni a tale rază N'ar putea măcar să crează Că vreodată ne-am

 

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră Pasărea măiastră de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat evlavios și bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăți ce făcuse oamenilor din împărăția lui, a ridicat și o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate și cu tot ceea ce meșterii din acea țară au socotit mai scump și mai frumos. O mulțime de stâlpi de marmură și poleiți erau prin biserică și pe dinaintea ei. Zugrăvelele cele mai prețioase, policandre de argint suflate cu aur, candele de argintul cel mai bun și mari cât donița, cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumusețea ei, cu atât se întrista că nu putea să o săvârșească pe deplin, căci turnul se surpa. "Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârși astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, și ea nu este încă târnosită." Și dete sfară în țară ca orice meșter se va găsi care să poată să-i ridice turnul, să știe că va dobândi de la dânsul mari daruri și ...

 

Gheorghe Asachi - Ursul, pasărea, șerpele și momița

Gheorghe Asachi - Ursul, pasărea, şerpele şi momiţa Ursul, pasărea, șerpele și momița de Gheorghe Asachi Un sălbatic urs de munte, Cu ochi mici și lată frunte, Vrând să-și facă o carieră În a curței naltă sferă, Unde trăia vite o mie Sub a leului domnie, De vecini au întrebat Cum să între la palat? Mergi, momița au zis, sărind, Pasărea i-au spus cântând, Șerpele-i dă un alt plan: Vrând a fi bun curtezan, Mergi pe pântece, vecine, Târâindu-te ca

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

... unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas iuțit * ― deși abia putea de picioare. Dup-o bucată de loc se văzu oprit în cale de-un șanț pe care-l umpluse trestia ...

 

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Doi voinici

... mari de pradă, cete, Trec și țipă speriete Și s-abat departe-n zbor... Munții se scufundă-n zare, Drumul nu se mai zărește... Calul, pas cu pas, slăbește, Pas cu pas se poticnește       Și tresare. Iar singurătatea crește. Tot mai înspăimîntătoare. Ah, și-n liniștea de moarte Se aude-un glas, pierdut, Parcă vine de departe ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... pasivul lui, nici o epidemie rău combătută care să-i mustre cugetul. G vervă necurmată îl făcea în exuberanța lui tinerească să cugete la fiece pas cu bunăvoința despre oameni și despre lucruri. Saluturi respectuoase de moștenitori nu-l întîmpinaseră încă, marșurile funebre ce întovărășesc de obicei răposații n-aveau de ... nu putea fi decît o prelungire o dobitoacelor... Albele cvatrupede și ele aveau pe atunci o personalitate destul de fățișă, și greu se puneau la pas, neînțelegînd încă sfînta problemă a tovărășiei și nefiind destul de precoci, sau încercați, ca să știe că în unire stă puterea. Erau simpatici ...

 

Ion Luca Caragiale - Operă națională

... o vorbă veche: pentru ca să faci război, îți trebuiesc trei lucruri — bani, bani și bani. Altă vorbă și mai veche ne spune că pas d’argent, pas de suisse, adică pe românește aplĂ : n-ai bani, n-ai arnăut. Se știe că elvețienii au fost odinioară pentru regii Franței ce erau tot ... potriveau până acum câtva timp și la operă. Pentru ca să ai o trupă de operă, îți trebuiesc trei lucruri: bani, bani și bani; și pas d’argent, pas de chanteur — n-ai bani, n-ai cântăreți. Da, însă Danton, mai democrat, avea altă formulă. El zicea că pentru orice îți trebuiesc alte ...

 

Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)

... a țării lui sânge să se-ngrașe-n bună pace. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aurora se ivește vestitoarea dimineții. Altă zi — Luna s-ascunde — Un nou pas

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... aloes Floarea de aloes de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Întîiul pas pe care îl faci într-o casă străină, te înfioară. Neprietenos răspunde ecoul și umbra ta se zugrăvește stranie pe pereții albi. Viața statornicită are ... și intrînd în casa străină pe care o cumpărase tata, cu tot cuprinsul și gospodăria ei, am resimțit-o fără să vreau de la întîiul pas pe care l-am făcut trecînd pragul... EI însă era vesel și zgomotos, căci omul de afaceri nu are timp să viseze și nu se ... mînă... O femeie bătrînă, într-un clinchet de chei, ce parcă era însăși vremea ce închisese ușile tuturor fericirilor după ea, ne întîmpina cu un pas abia simțit. O umbră ghemuită, ca motanii negri ce-i vedeam întovărășind zînele rele în cărțile mele de povești, se zugrăvi pe parchet și un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPAS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentruPAS.

Iov Capitol 18

... capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, și prinzătoarea îi stă pe cărare. 11 De jur împrejur îl apucă spaima, și -l urmărește pas cu pas. 12 Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el. 13 Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut ...

 

Iov Capitol 31

Iov Capitol 31 Iov 30 Iov Capitol 31 1 Făcusem un legămînt cu ochii mei, și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2 Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri? 3 Peirea nu -i oare pentru cel rău, și nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege? 4 N`a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toți pașii mei? 5 Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înșelăciune: 6 să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, și-mi va vedea neprihănirea! 7 De mi s`a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s`a lipit vreo întinăciune de mînile mele, 8 atunci eu să samăn și altul să secere, și odraslele mele să fie desrădăcinate! 9 Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10 atunci nevastă-mea să macine pentru altul, și s`o necinstească alții! 11 Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, ...

 

Genesa Capitol 33

... drum o singură zi, toată turma va pieri. 14 Domnul meu s`o ia înaintea robului său; și eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, și la pas cu copiii, pînă voi ajunge la domnul meu în Seir.`` 15 Esau a zis: ,,Vreau să las cu tine măcar o parte din ...

 

Psalmii Capitol 17

Psalmii Capitol 17 Psalmii 16 Psalmii Capitol 17 1 (O rugăciune a lui David.) Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele, pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute! 2 Să se arate dreptatea mea înaintea Ta, și să privească ochii Tăi neprihănirea mea! 3 Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea și gîndesc. 4 Cît privește legăturile cu oamenii, eu, după cuvîntul buzelor Tale, mă feresc de calea celor asupritori; 5 pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale, și nu mi se clatină picioarele. 6 Strig către Tine, căci m`asculți, Dumnezeule! Pleacă-Ți urechea spre mine, ascultă cuvîntul meu! 7 Arată-Ți bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost, și -i izbăvești de protivnicii lor, prin dreapta Ta! 8 Păzește-mă ca lumina ochiului, ocrotește-mă, la umbra aripilor Tale, 9 de cei răi, cari mă prigonesc, de vrăjmașii mei de moarte, cari mă împresoară. 10 Ei își închid inima, au cuvintele semețe în gură. 11 Se țin de pașii mei, mă înconjoară chiar, mă pîndesc ca să ...

 

Psalmii Capitol 37

Psalmii Capitol 37 Psalmii 36 Psalmii Capitol 37 1 (Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, și nu te uita cu jind la ceice fac răul; 2 căci sînt cosiți iute ca iarba, și se vestejesc ca verdeața. 3 Încrede-te în Domnul, și fă binele; locuiește în țară, și umblă în credincioșie. 4 Domnul să-ți fie desfătarea, și El îți va da tot ce-ți dorește inima. 5 Încredințează-ți soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra, 6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, și dreptul tău ca soarele la amează. 7 Taci înaintea Domnului, și nădăjduiește în El. Nu te mînia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul, care își vede împlinirea planurilor lui rele. 8 Lasă mînia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. 9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciți, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni țara. 10 Încă puțină vreme, și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, și nu va mai fi. 11 Cei blînzi moștenesc țara, și au belșug de pace. 12 Cel rău face ...

 

Psalmii Capitol 56

Psalmii Capitol 56 Psalmii 55 Psalmii Capitol 56 1 (Către mai marele cîntăreților. Se cîntă ca ,,Porumbel din stejari depărtați``. O cîntare de laudă a lui David. Făcută cînd l-au prins Filistenii la Gat.) Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci niște oameni mă hărțuiesc. Toată ziua îmi fac război și mă chinuiesc. 2 Toată ziua mă hărțuiesc protivnicii mei; sînt mulți, și se războiesc cu mine ca niște trufași. 3 Oridecîteori mă tem, eu mă încred în Tine. 4 Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvîntul Lui. Mă încred în Dumnezeu, și nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni? 5 Într`una ei îmi ating drepturile, și n`au decît gînduri rele față de mine. 6 Uneltesc, pîndesc și îmi urmăresc pașii, pentru că vor să-mi ia viața. 7 Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor: doboară popoarele, Dumnezeule, în mînia Ta! 8 Tu numeri pașii vieții mele de pribeag; pune-mi lacrămile în burduful Tău: nu sînt ele scrise în cartea Ta? 9 Vrăjmașii mei dau înapoi, în ziua cînd Te strig: știu că Dumnezeu este de partea mea. 10 Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu ...

 

1 Samuel Capitol 2

1 Samuel Capitol 2 1 Samuel 1 1 Samuel Capitol 2 1 Ana s`a rugat, și a zis: ,,Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea... a fost înălțată de Domnul; Mi s`a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei, Căci mă bucur...... de ajutorul Tău. 2 Nimeni nu este sfînt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu decît Tine; Nu este stîncă așa ca Dumnezeul nostru. 3 Nu mai vorbiți cu atîta îngîmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mîndrie; Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul, Și toate faptele sînt cîntărite de El. 4 Arcul celor puternici s`a sfărîmat, Și cei slabi sînt încinși cu putere. 5 Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pîne, Și ceice erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naște de șapte ori, Și cea care... avea mulți copii stă lîncezită. 6 Domnul omoară și învie, El pogoară în locuința morților și El scoate de acolo. 7 Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește și El înalță 8 El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să -i pună să șadă ...

 

1 Samuel Capitol 23

1 Samuel Capitol 23 1 Samuel 22 1 Samuel Capitol 23 1 Au venit și au spus lui David: ,,Iată că Filistenii au început lupta împotriva Cheilei, și au jăfuit ariile.`` 2 David a întrebat pe Domnul, și a zis: ,,Să mă duc, și să bat pe Filistenii aceștia?`` Și Domnul i -a răspuns: ,,Du-te, bate pe Filisteni, și izbăvește Cheila.`` 3 Dar oamenii lui David i-au zis: ,,Iată că noi ne temem chiar aici în Iuda; ce va fi cînd vom merge la Cheila, împotriva oștilor Filistenilor?`` 4 David a întrebat iarăș pe Domnul. Și Domnul i -a răspuns: ,,Scoală-te și pogoară-te la Cheila, căci dau pe Filisteni în mînile tale.`` 5 David s`a dus dar cu oamenii lui la Cheila, și s`a bătut împotriva Filistenilor; le -a luat vitele, și le -a pricinuit o mare înfrîngere. Astfel a izbăvit David pe locuitorii din Cheila. 6 Cînd a fugit Abiatar, fiul lui Ahimelec, la David în Cheila, s`a pogorît cu efodul în mînă. 7 Saul ...

 

2 Samuel Capitol 3

2 Samuel Capitol 3 2 Samuel 2 2 Samuel Capitol 3 1 Războiul a ținut mult între casa lui Saul și casa lui David. David era tot mai tare, și casa lui Saul mergea slăbind. 2 Lui David i s`au născut fii la Hebron. Întîiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam din Izreel; 3 al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheșurului; 4 al patrulea, Adonia, fiul Hagitei; al cincilea, Șefatia, fiul Abitalei; 5 și al șaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceștia i s`au născut lui David la Hebron. 6 În timpul războiului dintre casa lui Saul și casa lui David, Abner a ținut cu tărie la casa lui Saul. 7 Dar Saul avusese o țiitoare, numită Rițpa, fata lui Aiia. Și Iș-Boșet a zis lui Abner: ,,Pentruce ai intrat la țiitoarea tatălui meu?`` 8 Abner s`a mîniat foarte rău de cuvintele lui Iș-Boșet, și a răspuns: ,,Oare cap de cîne sînt eu, și țin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoință față de casa tatălui ...

 

2 Samuel Capitol 5

2 Samuel Capitol 5 2 Samuel 4 2 Samuel Capitol 5 1 Toate semințiile lui Israel au venit la David, în Hebron, și au zis: ,,Iată că noi sîntem os din oasele tale și carne din carnea ta. 2 Chiar odinioară, cînd Saul era împăratul nostru, tu povățuiai și strîngeai pe Israel. Domnul ți -a zis: ,Tu vei paște pe poporul Meu Israel, și vei fi căpetenia lui Israel.`` 3 Astfel toți bătrînii lui Israel au venit la împărat în Hebron, și împăratul David a făcut legămînt cu ei la Hebron, înaintea... Domnului. Și au uns pe David împărat peste Israel. 4 David era în vîrstă de treizeci de ani cînd s`a făcut împărat, și a domnit patruzeci de ani. 5 La Hebron a domnit peste Iuda șapte ani și șase luni, și la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani peste tot Israelul și Iuda. 6 Împăratul a mers cu oamenii lui asupra Ierusalimului împotriva Iebusiților, locuitorii țării. Ei au zis lui David: ,,Să nu intri aici, căci și orbii și ologii ți se vor împotrivi! prin aceasta voiau să spună că ...

 

2 Samuel Capitol 6

2 Samuel Capitol 6 2 Samuel 5 2 Samuel Capitol 6 1 David a strîns iarăș pe toți aleșii lui Israel, în număr de treizeci de mii de oameni. 2 Și David, cu tot poporul care era cu el, a pornit dela Baale-Iuda, ca să suie de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului oștirilor, care stă între Heruvimi deasupra chivotului. 3 Au pus chivotul lui Dumnezeu într`un car nou, și l-au ridicat din casa lui Abinadab, de pe deal; Uza și Ahio, fiul lui Abinadab, cîrmuiau carul cel nou. 4 L-au luat dar din casa lui Abinadab de pe deal; Uza mergea alături de chivotul lui Dumnezeu, și Ahio mergea înaintea chivotului. 5 David și toată casa lui Israel cîntau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu arfe, cu lăute, cu timpane, cu fluere și cu țimbale. 6 Cînd au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mîna spre chivotul lui Dumnezeu și l -a apucat, pentrucă erau să -l răstoarne boii. 7 Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Uza, și Dumnezeu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPAS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruPAS.

PASĂ

PÁSĂ , pase , s . f . 1. ( Sport ) Transmitere a mingii către un coechipier . 2. Fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva . 3. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur . 4. ( Nav . ) Fâșie de apă indicată navigației într - o zonă cu stânci , bancuri , mine etc . 5. ( Tehn . ) Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl

 

PASĂMITE

PÁSĂMITE adv . ( Pop . ) Pesemne , probabil , se pare , se vede că . . . ; într - adevăr . Păsa ^1 + mite ( înv . " darămite " , et .

 

PASĂRE

PÁSĂRE , păsări , s . f . 1. ( La pl . ) Clasă de vertebrate ovipare , cu corpul acoperit cu pene , cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase ; ( și la sg . ) animal din această clasă . 2. Sper . Nume generic pentru păsările ( 1 ) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic ; orătanie ; spec . găină . 3. ( Reg . ) Vrabie . 4. Compuse : pasărea - muscă = colibri ; pasărea - liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire , viu colorată ( Menura superba ) ; pasărea - omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă ( Plectrophenax nivalis ) : pasărea - cânepii = cânepar ; pasărea - paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate ( Paradisea apoda ) . [ Var . : ( înv . și pop . ) pásere s .

 

PĂȘI

... PĂȘÍ , pășesc , vb . IV . Intranz . 1. A face unul sau mai mulți pași , a înainta pas cu pas , a parcurge o distanță mergând pe jos ; a se deplasa , a se duce , a călca , a ... 2. A intra , a pătrunde ( într - un spațiu ) . 3. A ieși . 4. A trece ( cu un singur pas

 

TROTINA

TROTINÁ , pers . 3 trotinează , vb . I. Intranz . ( Despre cai ) A nu păstra pasul regulat , a bate pasul aproape pe

 

ÎMPLETICIT

... ÎMPLETICÍT , - Ă , împleticiți , - te , adj . 1. ( Despre picioare , despre pas

 

ÎNNOBILA

... ÎNNOBILÁ , înnobilez , vb . I . 1. Tranz . A da unei persoane un titlu de noblețe . 2. Tranz . și refl . ( pas . ) A ( se ) îmbunătăți calitatea unei rase de animale sau a unei specii de plante ; a ( se ) îmbunătăți proprietățile unor ...

 

ȘOVĂI

... ȘOVĂÍ , șóvăi , vb . IV . Intranz . 1. A merge cu pas nesigur , a se împletici , a se clătina . 2. Fig . A fi nehotărât , a sta la îndoială , a ...

 

ȚĂCĂNIT

ȚĂCĂNÍT^2 , - Ă , țăcăniți , - te , adj . 1. ( Despre mersul cailor ) Cu pași mărunți și regulați . 2. Fig . Smintit , țicnit . V. țăcăni . ȚĂCĂNÍT^1 , țăcănituri , s . n . Faptul de a țăcăni ; zgomot , repetat produs de un lucru care țăcănește ; țăcănitură . - V.

 

APĂSAT

APĂSÁT , - Ă , apăsați , - te , adj . ( Despre mers , pași etc . ; adesea adverbial ) Energic ( și sacadat ) . V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...