Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EXCERPTE, LUA, ȘTERSĂTURĂ, CADENȚĂ, CAZANIE, CONTEXT, EXCURS, EXPURGA, EXTRAS, FLUTURAȘ ... Mai multe din DEX...

PASAJ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PASÁJ, pasaje, s.n. 1. Spațiu amenajat între două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o stradă în alta; p. gener. loc de trecere. ** Porțiune de stradă cu marcaje speciale, folosită ca loc de traversare pentru pietoni. ** Încrucișare la niveluri diferite între două sau mai multe căi de circulație rutieră sau între un drum rutier și o cale ferată. 2. Fragment dintr-un text scris. ** Succesiune melodică într-o compoziție muzicală, formată din note scurte și rapide, care face trecerea între diferitele teme ale piesei. 3. Migrațiune periodică a păsărilor. * Loc. adj. De pasaj = care este în trecere printr-o anumită țară în perioada migrațiunilor. ** Cârd, stol (aflat în migrație). 4. Trecere a metalelor, a fibrelor textile etc. printre doi sau mai mulți cilindri metalici așezați în laminor la distanță reglabilă și care se rotesc în sens invers. [Var.: (rar) paságiu s.n.] - Din fr. passage, it. passagio, germ. Passage.

Sursa : DEX '98

 

PASÁJ s. 1. trecere. (Un \~ pentru călători.) 2. v. parte. 3. extras, fragment, (înv.) pont. (Un \~ dintr-o scriere.) 4. v. trecere.

Sursa : sinonime

 

pasáj s. n., pl. pasáje

Sursa : ortografic

 

PASÁJ^1 \~e n. 1) Stradă mică care uneşte două artere de circulație, aflată între două rânduri de clădiri și folosită de pietoni ca loc de trecere dintr-o stradă în alta. 2) Loc special de traversare a unei străzi prevăzut cu indicații sau marcaje speciale. 3) Încrucișare la diferite niveluri a două (sau mai multe) căi de comunicație. /passage

Sursa : NODEX

 

PASÁJ^2 \~e n. Deplasare periodică în masă a păsărilor călătoare dintr-o regiune în alta. /passage

Sursa : NODEX

 

PASÁJ^3 \~e n. Fragment dintr-o operă. /passage

Sursa : NODEX

 

PASÁJ s.n. 1. (Rar) Trecere. ** Spațiu (acoperit care traversează o clădire sau un grup de clădiri) rezervat numai pietonilor pentru a trece dintr-o stradă în alta. ** Încrucișarea unui drum cu o cale ferată, a două drumuri sau a două căi ferate. ** Trecerea fără oprire a unui tren printr-o stație de cale ferată. ** (Geogr.) Trecătoare, pas. 2. Fragment (mai lung) citat, indicat undeva dintr-o scriere. ** Frază melodică a unei compoziții. 3. Migrațiunea periodică a păsărilor. [Pl. -je, var. pasagiu s.n. / < fr. passage, it. passaggio].

Sursa : neologisme

 

PASÁJ s. n. 1. spațiu (acoperit) rezervat numai pietonilor pentru a trece dintr-o stradă în alta. 2. încrucișare a unui drum cu o cale ferată, a două drumuri sau a două căi ferate. * trecere fără oprire a unui tren printr-o stație de cale ferată. 3. (geogr.) trecătoare, pas^3 (1). 4. fragment (mai lung) citat dintr-o altă lucrare. * frază melodică a unei compoziții. 5. migrațiune periodică a păsărilor. 6. (echit.) alură a calului constând într-un trap scurt, mai cadențat și mai elevat. * spațiu al manejului în care se execută acest mers. (< fr. passage, it. passaggio, germ. Passage)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPASAJ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruPASAJ.

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ...

 

Ion Luca Caragiale - Un caz literar interesant

Ion Luca Caragiale - Un caz literar interesant Un caz literar interesant de Ion Luca Caragiale Vom publica în numărul viitor mai multe amănunte asupra unui plagiat în toată regula, cunoscut deja publicului nostru, plagiat comis de unul dintre cei mai mari scriitori actuali ai Franței în detrimentul unui român. Emile Zola, după cum a fost silit să mărturisească singur până-n fine, a copiat în La DĂ©bâcle pasaje întregi din opera prințului George Bibescu Belfort, Reims, SĂ©dan, Campania din 70. D. prințul Bibescu, membru corespondent al Institutului Franței, a binevoit să ne dea spre publicare documentele necesare, împreună cu mai multe scrisori pe cari le-a primit, în urma publicației d-sale, de la persoane foarte înalte, ca, de exemplu, prințul Frederic al Germamei, mai târziu împărat, prințul imperial Napoleonși alții. În numărul viitor, plagiatul Zola-

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Din foloasele tiparului de Ion Luca Caragiale Dintre toate invențiunile, desigur că cea mai importantă este a scrierii. Mulți înțelepți nu au putut aduce îndestule laude acestei minunate descoperiri, cu care oamenii, în necazul naturei, își fixează pe niște petice de hârtie și-și comunică între ei gândirea lor peste mări și țări și, mai mult, peste veacuri întregi. Dar ce ar fi fost invențiunea scrierii fără invențiunea tiparului? O sămânță fără putință de a rodi, cel mult o floare de lux într-un ghiveci strâmt, incapabilă de a spori și de a aduce foloase la o lume întreagă. O, fericite Gutenberg! Ce ar zice Moise, Omer, Aristotel, Orațiu, Evangheliștii când ar ști că rarele și prețioasele lor măzgălituri pe tăblițe de ceară, pe curele, pe cârpe, pe scândurele, tu le multiplici la infinit prin talismanul tău, ca să le garantezi cu desăvârșire nemurirea? Gândirile lor vor trăi cât va trăi speța umană, și cel din urmă muritor va putea adormi somnul de veci cu un volum sub căpătâi, presupunând că, fiind singur rămas fără tovarăș pe scoarța rece a pământului, nu va ...

 

Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română

... a întâmplat nici o amestecare între aceste două popoare. Pentru a proba o hipoteză așa de nefirească, istoricul nostru se întemeiază pe un pasaj îndoios din Eutrop si pe un pasaj din Julian, cărora le dă o interpretare imposibilă de admis cu mintea sănătoasă, si astfel începe demonstrarea istorică a romanității noastre, cu o ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ...

 

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Vasile Alecsandri - Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir de Vasile Alecsandri În sfârșit, iată o carte bine alcătuită, bine tradusă și bine tipărită! o carte ce mulțumește mintea prin tablourile satirice și prin duhul filozofic care cuprinde; o carte ce încântă auzul prin armonia versurilor și prin bogăția stilului adevărat românesc; o carte ce desfătează vederea prin frumusețea formatului și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite și sprijinite de însăși împărăteasa Elisaveta Petrovna, căreia au fost dedicate; acele Satire care zugrăvesc atât de viu și lovesc atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru ...

 

Vasile Alecsandri - Vidra

Vasile Alecsandri - Vidra Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Frunză verde peliniță, Pe cel deal, pe cea colniță, Primblă-mi-se-o cătăniță Cu doi bani în punguliță, Și cu doi în buzunari, Cu doisprece lăutari, Și cu doi, trei călușei Încărcați de gălbenei. Iar cu dânsa se afla, Tot pe lună se primbla, Stoian Șoimul, popă vechi, [1] Cu potcapul pe urechi, Ce s-a lăsat de popie Și de sfânta liturghie De s-a dat în haiducie. El de mijloc o ținea, Lângă pieptu-i o strângea, Și mereu o dezmierda, Și mereu o săruta, Și lăutarii cânta, Câmpii de se răsuna. Când fu către dimineață, Popa se spăla pe față, Barbă neagră pieptăna, La baltagu-i se-nchina Și pe Vidra mi-o trezea Și din gură-așa-i grăia: ,,Știi tu, Vidro, ce-am gândit, Știi tu ce m-am socotit? Suflecă mânece largi Și-mpletește la colaci. [2] Fă colaci mari de doi saci Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice

... a răspuns și care desigur i-a părut d-sale partea cea mai slabă a articolului meu. Dl Maiorescu citează următorul pasaj din articolul meu: ,,Aceste expresii grele, metafizice, mai sunt și neexacte. Să luăm, vorba «emoțiune impersonală». Emoțiunile sunt în general cât se poate de ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale şi arta Idealurile sociale și arta de Constantin Dobrogeanu-Gherea Am zis în articolul meu Asupra criticii științifice și metafizice că un scriitor în general are datoria să răspundă la observațiile ce i se fac, dar câteodată, în cazuri excepționale, această datorie de a răspunde se preface în datoria de a tăcea. Tocmai într-un astfel de caz sunt față cu dl Philippide, care în numărul festiv al Convorbirilor literare a scris în contra mea un articol, Idealuri , articol confuz, fără început și fără sfârșit, cu o mulțime de chestii abordate însă fără șir, fără sistem, fără o idee conducătoare, sărituri de la una la alta, aluziuni personale malițioase care merg până la injurii, și toate astea într-un stil! Și ceea ce e și mai rău, cu pretenții absolut nefundate la spirit, și ce spirit! E evident că la astfel de articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență însemnată asupra dezvoltării culturale a țării noastre și e tipărit ...

 

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri) Alecu Russo de Vasile Alecsandri I A. Russo, trimis de copil într-un institut din Elveția, săvârși studiile colegiale și se întoarse în Moldova la 1838 cu o colecție de încercări poetice scrise în limba franceză. Printre aceste bucăți inspirate de amorul libertății se găsea și o imprecare violentă contra tiranilor, ce-i cauza oarecare supărări în Viena din partea poliției. Soarta lui îl puse chiar din prima-i junie în față cu prigonirea guvernelor despotice, însă această prigonire nu putu să schimbe întru nimic vesela nepăsare a caracterului său. După întoarcerea sa în țară, Russo locui vreo doi ani la o moșie părintească din munți, și acolo, trăind în frăție cu natura, el se îndrăgi mult de tot ce purta sigiliul naționalității: obiceiuri, costumuri, dansuri și mai cu seamă legende și poezii poporale. Chiar de pe atuncea, adică la 1839, el începu să adune câteva fragmente de cântece bătrânești și să scrie impresiile în limba franceză, însă toate acele manuscripte s-au pierdut. Singura compunere importantă ce a scăpat, pentru gloria literaturii noastre, este admirabila Cântare a României, tradusă mai târziu în românește de N. ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deo­sebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suve­nirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a ne­putinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci poves­tirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intere­santă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPASAJ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruPASAJ.

EXCERPTE

EXCÉRPTE s . n . pl . Pasaje sau termeni scoși dintr - o lucrare ; p . ext . lucrare care conține asemenea

 

LUA

LUÁ , iau , vb . I . Tranz . I. 1. A prinde un obiect în mână spre a - l ține ( și a se servi de el ) sau spre a - l pune în altă parte . 2. A mânca ( pe apucate ) , a înghiți din ceva ; spec . a înghiți o doctorie . 3. A îmbrăca , a pune pe sine o haină etc . II. 1. A scoate ceva din locul în care se afla ; a smulge , a desprinde . 2. A scoate ceva în cantitate limitată . 3. A deposeda pe cineva de un lucru ( fără intenție de a și - l însuși ) . III. 1. A - și însuși ceea ce i se cuvine , a pune stăpânire pe ceva ; p . ext . a primi , a căpăta . 2. A ( - și ) face rost de ceva ; a găsi pe cineva sau ceva . 3. A cumpăra . 4. A încasa o sumă de bani . 5. A - și însuși un lucru străin . 6. A cuceri ; a ...

 

ȘTERSĂTURĂ

ȘTERSĂTÚRĂ , ștersături , s . f . Faptul de a șterge ; loc într - un text scris din care s - a șters ceva ; pasajul astfel suprimat ; ștersură . - Șters ^1 + suf . -

 

CADENȚĂ

... 1. Mișcare ritmică și uniformă ; ritm . 2. Succesiune ritmică a unor unități poetice ( picioare , silabe ) accentuate , care produc un efect auditiv armonios . 3. Pasaj

 

CAZANIE

... CAZÁNIE , cazanii , s . f . Predică prin care se explică un pasaj

 

CONTEXT

... CONTÉXT , contexte , s . n . 1. Fragment dintr - o scriere în cadrul căruia se găsește un cuvânt , o expresie , un pasaj

 

EXCURS

... Abatere , deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară ; digresiune . 2. Dizertație sub formă de digresiune , făcută cu ocazia comentării unui pasaj

 

EXPURGA

EXPURGÁ , expúrg , vb . I . Tranz . A elimina dintr - o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii

 

EXTRAS

... EXTRÁS , extrase , s . n . 1. Fragment , pasaj scos dintr - o scriere . 2. Articol sau studiu scos dintr - o revistă , dintr - un volum omagial sau din altă publicație colectivă și machetat separat sub ...

 

FLUTURAȘ

... lui fluture ; fluturel . 2. ( La pl . ) Fluture ( 2 ) . 3. Bandă de hârtie care cuprinde un text menit să înlocuiască , să rectifice sau să completeze un pasaj

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...