Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HEMEROTECĂ, JURNAL, OSCILAȚIE, PERIODICITATE, RITM, ȘALANJ, ACTINIDE, ALCALINO-PĂMÂNTOS, ALMANAH, ANDROMEDIDĂ ... Mai multe din DEX...

PERIODIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PERIÓDIC, -Ă, periodici, -ce, adj. 1. Care revine, care se repetă (regulat) după anumite intervale de timp (egale); cure constă în parcurgerea repetată a aceleiași succesiuni de stări (în intervale de timp egale). * Publicație periodică (și substantivat, n.) = publicație care apare la intervale regulate, la date fixe. Sistem periodic (al elementelor) = (sistem de) clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor fundamentale. Tabloul (sau tabelul) periodic al elementelor = tabel în care figurează elementele chimice dispuse potrivit sistemului periodic. (Mat.) Funcție periodică = funcție care admite o perioadă (4) Fracție periodică = fracție zecimală în care, după virgulă, aceleași cifre se repetă la infinit în aceeași ordine. (Fiz.) Mișcare periodică = mișcare a unei particule care, după un anumit interval de timp, revine la aceeași stare de mișcare. ** (Despre boli și manifestările lor) Care revine la intervale regulate. 2. Care se referă la perioadă, privitor la perioadă. [Pr.: -ri-o-] - Din lat. periodicus, ngr. periodikós, fr. périodique.

Sursa : DEX '98

 

Periodicaperiodic, neperiodic

Sursa : antonime

 

PERIÓDIC adj., s. 1. adj. v. ciclic. 2. adj. regulat, sistematic. (Controale \~.) 3. s. v. publicație.

Sursa : sinonime

 

periódic adj. m. (sil. -ri-o-), pl. periódici; f. sg. periódică, pl. periódice

Sursa : ortografic

 

PERIÓDI//C \~că (\~ci, \~ce) și adverbial 1) Care ține de o perioadă; propriu unei perioade. 2) Care se reproduce regulat la anumite intervale de timp; ciclic. * Publicație \~că publicație care apare la intervale egale de timp. Sistem \~ sistem de clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor fundamentale. Tabel \~ tabel în care figurează elementele chimice în conformitate cu sistemul periodic. [Sil. ri-o-] /<lat. periodicus, ngr. periodikós, fr. périodique

Sursa : NODEX

 

PERIÓDIC, -Ă adj. Care revine, care se repetă cu regularitate la anumite perioade. ** Publicație periodică (și s.n.) = publicație care apare regulat la anumite date. [Cf. fr. périodique, lat. periodicus].

Sursa : neologisme

 

PERIÓDIC, -Ă adj. I. care revine, se repetă cu regularitate la anumite perioade o (mat.) funcție ~ă = funcție care admite o perioadă (5). II. adj., s. n. (publicație) care apare la intervale de timp fixe. (< fr. périodique, lat. periodicus, gr. periodikos)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPERIODIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruPERIODIC.

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri ()  n. 21 iulie 1821 , Bacău  d. 22 august 1890 , Mircești  Poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Doine 1.2 Lăcrimioare 1.3 Suvenire 1.4 Mărgăritărele 1.5 Pasteluri 1.6 Varia 1.7 Legende 1.8 Ostașii noștri 1.9 Din periodice 1.10 Postume 2 Teatru 2.1 Canțonete comice 2.2 Scenete 2.3 Operete 2.4 Vodeviluri 2.5 Comedii 2.6 Drame 3 Poezii populare ale românilor (1866) 3.1 Cântece bătrânești 3.2 Doine 3.3 Hore 4 Proză 4.1 Biografii 4.2 Călătorii și studii 4.3 Din periodice, broșuri etc. 4.4 Manifeste și amintiri politice 4.5 Din postume 5 Legături externe Poezii Toamna țesătoare Răzbunarea lui Statu-Palmă Noaptea albă Zilele Babii Hora Ardealului Frații Jderi Căpitanul Romano Românca de la Grivița O noapte la țară Vântul Încununarea steagului Doine Doina Baba Cloanța Sora și hoțul Crai-nou Maghiara Altarul mănăstirii Putna Andrii-Popa Groza Ursiții Strigoiul Ceasul rău Strunga ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă%3F Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...

 

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu Mihai Eminescu ()  n. 15 ianuarie 1850 , Botoșani  d. 15 iunie 1889 , București  Cel mai cunoscut poet din literatura română    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Mihai Eminescu , poet român Cuprins 1 Opere 1.1 Poezie 1.1.1 După an 1.1.1.1 1866 1.1.1.2 1867 1.1.1.3 1868 1.1.1.4 1869 1.1.1.5 1870 1.1.1.6 1871 1.1.1.7 1872 1.1.1.8 1873 1.1.1.9 1874 1.1.1.10 1875 1.1.1.11 1876 1.1.1.12 1877 1.1.1.13 1878 1.1.1.14 1879 1.1.1.15 1880 1.1.1.16 1881 1.1.1.17 1882 1.1.1.18 1883 1.1.1.19 1884 1.1.1.20 1885 1.1.1.21 1886 1.1.1.22 1887 1.1.2 Din volumul Poezii (1884) 1.1.3 Din periodice 1.1.4 Poezii publicate postum 1.1.5 Poeme originale de inspirație folclorică 1.2 Proză 1.2.1 Proză antumă 1.2.2 Proză postumă ...

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

Ioan Slavici - Propaganda semitică Propaganda semitică de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Propaganda semitică,â€� în Apărarea Națioală, III (1902), nr. 112 (22 Decembrie), p. 1. E cestiune de conservare națională să nu suferim, ca Evrei să ia parte la viața noastră culturală. Sunt acum vre-o douÄ•-zeci de anÄ­ numaÄ­ puținÄ­ dintre noÄ­ recunoșteaÅ­ adevÄ•rul acesta; ceÄ­ cu desăvîrșire mulțÄ­ eraÅ­ de părerea, că intrearea în viața noastră culturală a Evreilor e pentru noÄ­ un mare succes, și EvreiÄ­ “deștepțÄ­,â€� care începuseră să lucreze alăturea cu noÄ­, eraÅ­ îmbrățișațÄ­ cu toată căldura și se bucurau de o particulară încuragÄ­are. Și ar fi riscată afirmarea, că dînșiÄ­ nu eraÅ­ vrednicÄ­ de încuragÄ­area aceasta, căcÄ­ munca lor încordată trebuia să fie luată drept dovadă suficientă, că voiaÅ­ cu tot dinadinsul să-Ä­ fie folositorÄ­ țÄ•riÄ­, pe care o consideraÅ­ ca patrie a lor. In curĂȘnd a ieșit însă la iveală, că EvreiÄ­ sunt lipsițÄ­ de aptitudinile cerute pentru lucrarea comună și ast-fel, chiar voind cu tot dinadinsul să facă binele, sunt osândițÄ­ a face numaÄ­ rÄ•ul. In loc ...

 

Paul Zarifopol - Proza lirică

Paul Zarifopol - Proza lirică Proza lirică de Paul Zarifopol Grigori Sturdza: Pygmalion, București, 1932 Asupra cuvântului roman sunt încă iritabili profesorii de literatură și criticii cu apucătură școlară. Ei cred a ști precis ce e un roman, după numărul de pagini și după natura cuprinsului; prin această credință situația lor este, astazi, paradoxală. În voia lumii și a timpurilor cuvântul acesta și-a lărgit cu mare libertate înțelesul. Colecții de scrisori și memorii; dialoguri politice, filozofice, religioase; voluminoase istorii de familii și povestiri dramatic strânse într-o sută de pagini, abundente expectorațiuni lirice se numesc, acum, liniștit, în subtitlu: romane. Uzul adevărat ne arată că acest cuvânt, după ce va fi concurat sinonimic, destulă vreme, cuvântul foileton, se va îndrepta să însemne poate: carte, simplu o întâmplare simetrică celei a cuvântului grec cu care europenii au ajuns a numi Sfânta Scriptură; numai că, la roman, mișcarea se face în sens opus, de la o semnificare specială spre una generală. Romanul este cartea favorită, e breviarul vremilor noi cum se vede și din format chiar. Supărările profesionalilor oficiali ai literaturii și obiecțiile lor sunt acum de mult alături cu drumul. ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ştefan Octavian Iosif Ștefan Octavian Iosif ()  n. 11 septembrie 1875 , Brașov  d. 22 iunie 1913 , București  Poet și traducător român    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Versuri (1897) 1.2 Patriarhale (1901) 1.3 Sonete (1901 - 1902) 1.4 Cântece și balade (1901 - 1902) 1.5 Poezii (1902) 1.6 Credințe (1905) 2 Traduceri 3 În colaborare cu Dimitrie Anghel 4 Legături externe Poezii Versuri (1897) Vesele semnale Lumea lor! April Goana Surorile Sărbătoare Aceleiași Patriarhale (1901) Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artiști Sonete (1901 - 1902) Cătră tinerii poeți Reînviere Adio În treacăt De sărbători Cronicarii Boierii Răzmirița Lăutarul Haiducul Secerișul Farniente În parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc... Nu mai sun pe luncă flori... Boii stau în jug supuși... Dragă codrule, te las... Stau la Bălgrad trei fârtați... Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceștii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin... Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morților Poezii (1902) Veselie ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

Titu Maiorescu - Poezii populare române Poezii populare române adunate de d. Vasile Alecsandri de Titu Maiorescu Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o negligență remarcabilă pentru această parte a vieței noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiunile literare ale românilor, tăcerea absolută este încă sentința cea mai blândă ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a d-lui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în cestiune, și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticei literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru ...

 

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ...

 

Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova

Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova Nicolae Bălcescu în Moldova de Vasile Alecsandri Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu sunt încă rari între românii de astăzi. Acei care ca dânsul, în tot cursul unei existențe de luptă, au fost insuflați numai de nobila simțire a amorului de patrie și care au visat și lucrat cu neîncetare la reînvierea și la mărirea neamului lor, merită să atragă respectul și simpatiile urmașilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte, diversele întâmplări ce au trecut peste dânșii, actele lor publice și chiar incidentele vieții lor private devin, după moarte, de un mare interes pentru cine știe a-i prețui și îi admiră. E o datorie sacră pentru amicii și contemporanii lor de-a face apel suvenirelor, spre a feri de uitare toate notițele ce pot contribui la completarea biografiei lor. Această idee m-a îndemnat a vorbi astăzi de Nicolae Bălcescu ca de un om al cărui nume onorează România și ca de un amic scump și jelit. Am petrecut luni întregi cu el, nu numai în țară, dar și în străinătate; am avut adeseori ocaziunea de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPERIODIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentruPERIODIC.

HEMEROTECĂ

HEMEROTÉCĂ , hemeroteci , s . f . ( Rar ) Bibliotecă de publicații periodice ; secție de periodice a unei

 

JURNAL

JURNÁL , jurnale , s . n . 1. Publicație periodică având apariție zilnică ; ziar , gazetă . 2. ( De obicei în sintagma jurnal de modă ) Publicație periodică în care se dau desene și tipare de îmbrăcăminte și accesorii . 3. Însemnări zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate , de obicei , de viața sa ; însemnări zilnice ale unor observații științifice . 4. ( Ieșit din uz ) Emisiune de radio și televiziune sau film de scurt metraj , rulat de obicei înaintea filmului artistic de lung metraj , care prezintă evenimente , știri , informații de strictă actualitate . 5. ( Cont . ) Registru în care sunt înscrise cronologic operațiile bănești , evenimentele supuse evidenței

 

OSCILAȚIE

OSCILÁȚIE , oscilații , s . f . 1. Mișcare periodică alternativă și simetrică a unui corp în raport cu o anumită poziție a sa ; vibrație , pendulare , oscilare . 2. Variație periodică în timp a valorilor unei mărimi care caracterizează un sistem fizic , însoțită de o transformare a energiei dintr - o formă în alta . 3. Fig . Nehotărâre , șovăială ;

 

PERIODICITATE

PERIODICITÁTE , periodicități , s . f . Proprietate a unui fenomen , a unei mărimi , a unei acțiuni de a fi periodică ( 1 ) ; repetarea periodică a valorilor unei mărimi , a unui fenomen , a unei

 

RITM

RITM , ritmuri , s . n . 1. Așezare simetrică și periodică a silabelor accentuate și neaccentuate într - un vers sau în proză ori a accentelor tonice într - o frază muzicală ; cadență , tact ; p . ext . efect obținut prin această așezare . 2. Desfășurare gradată , treptată a unei acțiuni , evoluție mai rapidă sau mai lentă a unei activități , condiționată de anumiți factori . 3. Repetare periodică a unor elemente de arhitectură sau de decorație , la o

 

ȘALANJ

ȘALÁNJ s . n . Competiție sportivă periodică , dotată cu o cupă ce se transmite câștigătorului

 

ACTINIDE

... ACTINÍDE s . f . Grup de 14 elemente din sistemul periodic

 

ALCALINO-PĂMÂNTOS

... ALCALINO - PĂMÂNTÓS , alcalino - pământoase , adj . Metal alcalino - pământos ( În sintagma ) = fiecare dintre metalele care aparțin grupei a II - a din sistemul periodic

 

ALMANAH

ALMANÁH , almanahuri , s . n . 1. Calendar care cuprinde date de popularizare din diferite domenii . 2. Publicație periodică de literatură , pentru un anumit domeniu de

 

ANDROMEDIDĂ

ANDROMEDÍDĂ , andromedide , s . f . Ploaie periodică de meteoriți , care se produce pe la mijlocul lunii noiembrie din direcția constelației

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...