Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PIȘ, PIȘA, PIȘAT, PIȘCA, PIȘCARE, PIȘCAT, PIȘCOT, PIȘICHER, PIȘLEAG, PIȚIGOI ... Mai multe din DEX...

PI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PI^1 interj. (De obicei repetat) Exclamație cu care se cheamă puii, găinile sau rațele (la mâncare). - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

PI^2 interj. v. phi.

Sursa : DEX '98

 

PI^3 s.m. invar. Simbol matematic (?) reprezentând raportul dintre perimetrul unui cerc și diametrul aceluiași cerc, egal cu circa 3,14. - Din ngr., fr. pi.

Sursa : DEX '98

 

PI s. m. inv. 1. literă a alfabetului grecesc, corespunzătoare sunetului p. 2. (mat.) simbol reprezentând raportul constant dintre lungimea unui cerc și diametrul său, egal cu circa 3,1^4. (< fr., gr. pi)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru PI.

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

... ochiu o cată căci ea nu se mai vedi, Căci iar să înturnasă de unde a venit Atunce cocoveica porniră iară să cînte, Pi acest monument vecinic tot așa fioros ; Să pare tot că strigă pe cerescul părinte, Prin glasul ei cel jalnic, și tari tînguios. Dar în scurt ... îmi spune Ca cîte mii de dușmani adîncu-i a-ngropat. Eu obosit de trudă vrem să mă odihnesc ; M-am suit sus pi o piatră ca s-adorm un menut, Și cînd să închid ochii atunci din nou zăresc O umbră ce s-înalță din acel loc tăcut ... și în fațî-mi se oprești Întrebînd cini aice pe mine m-a adus ? Pi acel loc ce de umbre acum să stăpînești, Pi ace piatră uitată ; care nevoi m-a pus ? • • • • • • • • • • • • • • â ... • • • • Care dureri cumplite mă fac să tînguesc, Uitatile mormînturi, ș-acel loc dărîmat ? Sau poate cu al meu plîns, numai batgiucuresc Pi acei ce pentru noi aici s-au mormîntat ? • • • • • • • • • • • • • • • • â ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu

... ghine, mult mai ghine, de n-ar fi trecut pusta Și-ar fi rămas acasă la el cu balabusta, Dechit, venind în țară, să scoate pi nebuni. Evreu a fost așela? El n-avea nici perciuni! S-a prăpădit Moldova, coconu Manolache, Când s-a făcut ... ea condeiul cu care-a scris Boliac. Și suntem ai matale cu multă plecăciune, Evreii cu halaturi, tichie și perciune, Rughindu-ne fierbinte pi

 

Ion Luca Caragiale - Politică

... de forme așa de deosibite, și tot ți se pare că nu-i de ajuns!... Cât mai trebuie? - O bucată mică. - Așteaptă: Legea maximului Întrebăm pi Lascar Catargi, racul din Menajeria regală, pănă cănd cu enfamiile? Pănă cănd, călcănd peste cuvântul de onoare ce m-a tradat când mi ...

 

Costache Conachi - Visul amoriului

... temutul ce are tot omul la îndrăgit,     Fratele meu îi prepusul, clevetirea-mi este sor'     Prietenă necredința și tovarăș am pre dor.     Vino acum di pi mine, ca să mergi unde faci haz.â€�     I-am urmat fără de voie, cu lacrămile-n obraz.     Mă tîrîiam di pi dînsul ca o piatră fără glas,     Ah, dar cine poate spune năcazurile ce-am tras !     Prin prăpăstii, munți și dealuri, ostenit călătoream.     Și pe drumuri ... te găsăsc.     Tînărule, vai de tine, că ți-ai gătit un sfîrșit     Să jelești în toată vremea viața cît ai isprăvit.     Scoal' și vino di pi mine, dar încă mai zăbovești ? !â€�     Și răpindu-mă cu grabă din brațăle îngerești,     M-au aruncat cu mînie în locul cel întristat,     Unde ne ...

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... osîndire     Este omul care-ți scrie, mai pomenești-l tu oare ?     Ah, de nu l-îi mai cunoaște după slovă și scrisoare,     Cunoaște-l di pi durere cu care plîngînd îți scrie,     Cunoaște-l di pi-a lui lacrămi ce l-i găsîi pe hîrtie     Cu ele odinioară udam a tale picioare,     Cu ele pe buză arsă ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... toată supărarea gleznei din pricina alunecării, aflu, după primul moment de groază, că damblaua mea a fost numai niște sâmburi de măsline risipiți - pi gios! Dugheana e plină de amici, toți funcționari publici și profesiuni liberale. Așteaptă aci de mult să se oprească potopul, și, așteptând, ca să le ... apoi "asupra trecutului, prezentului și viitorului, ideilor și programului fiecărui ales și fiecărui candidat" - și dezbateri, și vorbă, și aperitive, și mezeluri, și aruncăm sâmburii - pi gios!... Dar e unu și jumătate; m-așteaptă la dejun. Am stat aci un ceas și mai bine! Vezi cum trece de ușor vremea vorbind ...

 

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

... strein și la îngeri, și la mintea cea de oameni, Vorovești ades cu dânșii, ca prietini-ndeaproape. Acestea-m dau cutezare, astea-m dau arĂ­pi, Hristoase, Și-ndrăznindu-ț de bogată ce ai spre noi bunătate, Bucurindu-mă-n cutremur, de svântul foc mă cuminec, Fân fiind și cu minune ...

 

George Coșbuc - În biserică

George Coşbuc - În biserică În biserică de George Coșbuc O, prinde-mă de mână, iubito, și mă du Aproape, să ne fie vecin iconostasul, Sub bolți între columne molatic sune-ți pasul, Și eu voi fi cucernic cât ești de blândă tu. Atâta sunt de rece, mă-nfior să o spun. O, dacă știi tu, Fanny, că-mi ești atât de dragă, Tu poți să mă cutremuri în firea mea întreagă, Din cât sunt rău, iubito, o, vino, fă-mă bun! Ești tare, cât să-mi spulberi a sufletului mumii Cu cel mai gingaș tremur al ochilor azuri, Tu risipești c-un zâmbet a mele-nvățături, O, vino și-mi răstoarnă pe toți savanții lumii! Credințele-mprăștiate le voi uni mănunchi, Din patima iubirii mă voi renaște iară, Ca-n sufletul meu veșted speranța să răsară, Voi sta cu tine, dragă, alăturea-n genunchi În fața sfintei mame, sub bolțile-ncrustate D-albastrul zugrăvelii; și-o cruce sărutând, Mă vei vedea, iubito, pe piatra goală stând, La candela eternă cu mâini împreunate. Și eu voi prinde ruga din piul tău respir, Precum din gura mamei copilul ia cuvinte Să zică tot aceea ce zice ea ...

 

Gheorghe Asachi - Paladiul moldovenilor

... Pentru ziua aniversală a inaugurărei Academiei din Iași, serbată în 3 iulie 1838 Dacă Troia-n a ei ziduri Paladiul ar pi pastrat, Care Gioe chiar din Olimp a trimes spre-a ei ferire, A lui Priamos domnie în putere și ...

 

Gheorghe Săulescu - Momîța

... cu pasul; Aice să tumbănește Pe scări, rotogol ca napul, Lovindu-se sparge capul, Pînă gios se tot stîlcește. Nu ni fie de mirare Văzînd pi-o biată momîță Avînd astă neputință, Căci oameni cu cuvîntare, Mente cu înțelepciune Pățesc altele mai răle Pentr-a lor deșărtăciune, Căzînd în ...

 

Ioan Cantacuzino - Cîntec grădinăresc

... că nu mai pei.     Toți or rămni să te vază     Și tu poți dori altă loază.     Ține un ghimpe la-ndemînă     Ca să-nghi[ m ]pi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 154 pentru PI.

PIȘ

PIȘ ^2 interj . , subst . ( Pop . ) 1. Interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care se urinează . 2. Subst . Urină . PIȘ ^1 interj . ( Rar ; mai ales repetat ) Cuvânt care imită sunetul produs de soaptele spuse la urechea cuiva . [ Var . : pâș interj . ] -

 

PIȘA

PIȘÁ , piș , vb . I . ( Pop . ) 1. Refl . A urina . 2. Tranz . A uda , a stropi cu

 

PIȘAT

PIȘÁT , pișaturi , s . n . ( Pop . ) Urină . - V.

 

PIȘCA

PIȘCÁ , pișc , vb . I . 1. Tranz . A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva , ridicând - o sau strângând - o și producând o senzație dureroasă ; a ciupi . 2. Tranz . A rupe sau a tăia câte puțin din ceva . 3. Tranz . ( Despre insecte ) A înțepa , a mușca . 4. Tranz . și intranz . ( Despre vânt , frig etc . ) A provoca o senzație neplăcută , dureroasă , a înțepa , a arde . 5. Tranz . ( Despre băuturi alcoolice , condimente sau mâncăruri condimentate ) A provoca o senzație de arsură , de usturime , de înțepătură ; a ustura . 6. Tranz . ( Glumeț ) A lovi , a atinge ușor , a șfichiui pe cineva ; p . ext . a bate . 7. Refl . ( Reg . ; despre lună și lumina ei ) A începe să scadă , să descrească . - Et .

 

PIȘCARE

PIȘCÁRE , pișcări , s . f . Acțiunea de a ( se ) pișca și rezultatul ei ; pișcat . - V.

 

PIȘCAT

PIȘCÁT^2 , - Ă , pișcați , - te , adj . Cu pișcături ; ciupit ^2 . - V. pișca . PIȘCÁT^1 s . n . ( Rar ) Faptul de a ( se ) pișca ; pișcare . V.

 

PIȘCOT

PIȘCÓT , pișcoturi , s . n . Produs de patiserie obținut prin coacerea unui aluat moale și pufos făcut din făină , ouă și zahăr , având de obicei o formă alungită , subțiată la mijloc și îngroșată la

 

PIȘICHER

PIȘICHÉR , pișicheri , s . m . ( Fam . ; adesea adjectival ) Om șiret , priceput la șmecherii ; sforar ,

 

PIȘLEAG

PIȘLEÁG , pișlege , s . n . ( Pop . ) Cui de lemn care unește obezile roților de la car . - Et .

 

PIȚIGOI

PIȚIGÓI , pițigoi , s . m . Pasăre mică și vioaie , cu pene negre pe piept , albastru - verzui și cenușii pe spate , galbene pe pântece ; pițiguș ( Parus

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...