Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PAGUBĂ, ABSENȚĂ, AFAZIE, AGNOZIE, AGRAFIE, AMAUROZĂ, AMNEZIE, AMUȚIRE, AMUZIE, ANALGEZIE ... Mai multe din DEX...

PIERDERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PIÉRDERE, pierderi, s.f. Faptul de a (se) pierde. ** Pagubă materială, stricăciune: distrugere, nimicire: (concr.) obiect sau bani de care cineva este păgubit. * Loc. adv. În pierdere = fără câștig, cu deficit. ** (La pl.) Pagubă de vieți omenești. ** (Tehn.) Diferență dintre cantitatea de material, de forță etc. introdusă într-un sistem tehnic și cantitatea întrebuințată în mod util. ** Înfrângere, insucces (în luptă, la jocuri, în competiții sportive). - V. pierde.

Sursa : DEX '98

 

Pierderecâștig, câștigare

Sursa : antonime

 

PIÉRDERE s. v. avort, decedare, deces, dispa-riție, distrugere, moarte, nimicire, pieire, potopire, prăpădire, răposare, sfărâmare, sfârșit, stingere, sucombare, zdrobire.

Sursa : sinonime

 

PIÉRDERE s. 1. v. pagubă. 2. pagubă, (fig.) pârleală. (Cum și-a scos \~?) 3. v. deficit. 4. v. iro-sire. 5. ratare, scăpare. (\~ unei mari ocazii.) 6. reducere, scăzământ. (\~ în greutate.)

Sursa : sinonime

 

piérdere s. f., g.-d. art. piérderii; pl. piérderi

Sursa : ortografic

 

PIÉRDER//E \~i f. 1) v. A PIERDE și A SE PIERDE. 2) mai ales la pl. Parte pierdută dintr-un bun material sau dintr-un efectiv. * A fi în \~ a avea cheltuieli mai mari decât veniturile. /v. a (se) pierde

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPIERDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 88 pentruPIERDERE.

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

... la 1837 dete pentru teatrele din Roma pe Roberto d’Evereux cu un mare succes, pe care îl plăti prea scump prin pierderea soțiii sale, pierdere nereparabilă și care contribui prea mult la nenorocirile ce încongiurară restul vieții acestui mare geniu. După consiliul medicilor din Neapole, el părăsi Italia și se ... cea mai mare parte se reprezintă și pînă în ziua de astăzi pe teatrele Europii. Moartea lui fu pentru Italia și pentru toată Europa o pierdere

 

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu

... Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Mihai Cuciureanu de Alecu Russo România literară la deschiderea ei a început cu o notiță tristă despre o pierdere mare ce a făcut neamul românesc cu Neculai Bălcescu, nu numai ca un cercetător de istoria neamului, dar ca o inimă aprinsă de ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea babacului

... a prefăcut casa de sus și pînă jos într-o adevărată capelă mortuară. Bilete cu negru chenar au fost trimise pretutindeni ca să anunțe ireparabila pierdere. Crepul de doliu a îmbrăcat toată fațada casei. Afară, un dric pompos cu șease cai, complicate colive cu nuci aurite și o întreagă ... decît însuși mortul, cel ce ducea doliul, stînd lîngă înfloritul catafalc, cu o sinceră expresie de a fi încercat într-adevăr o ireparabilă pierdere, primea negrile strîngeri de mînă. Totul era corect, protocolar și făcut după tipicul marilor doliuri din lumea bună. O risipă de flori, de prapure, de ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Zadarnic, artiste

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Zadarnic, artiste Zadarnic, artiste de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Zadarnic, artiste, te crezi ziditor plăsmuirilor tale! Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nevăzute. Nu, nu Phidias-nălțat-a vestitul Zeves Olympanul; El oare datu-i-a fruntea și coama aceea de leu, Buna privire domnească din fulgerul genelor aspre? Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care, În haina sa veche nemțească, ș-adânc adevăr omenesc Până-n fir se aseamănă chipului său dinainte de vremuri! Ori poate Beethoven, pe când își găsea al său marș de-ngropare, Din sine scotea acel rând de acorduri, ce sfâșie inimi, Plânsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget, Lumi de luceferi, căzând în prăpastia negrului haos? Nu, tremurat-au din veacuri acele plânsori în întinderi, Surd pentru noi, el a prins cu urechea cereștile plângeri. Multe-n văzduhuri sunt chipuri ș-acorduri de noi neatinse, Multe uniri de uniri minunate-n cuvânt și lumină, Însă le toarnă acel care știe să vadă, s-audă, Cel ce prinzând numai brazda, acordul, cuvântul, Zidirea întreagă ne-aduce cu ele în lumea mirată. O, te cufundă, poete, ...

 

Alexei Mateevici - Zadarnic, artiste

Alexei Mateevici - Zadarnic, artiste Zadarnic, artiste de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Zadarnic, artiste, te crezi ziditor plăsmuirilor tale! Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nevăzute. Nu, nu Phidias-nălțat-a vestitul Zeves Olympanul; El oare datu-i-a fruntea și coama aceea de leu, Buna privire domnească din fulgerul genelor aspre? Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care, În haina sa veche nemțească, ș-adânc adevăr omenesc Până-n fir se aseamănă chipului său dinainte de vremuri! Ori poate Beethoven, pe când își găsea al său marș de-ngropare, Din sine scotea acel rând de acorduri, ce sfâșie inimi, Plânsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget, Lumi de luceferi, căzând în prăpastia negrului haos? Nu, tremurat-au din veacuri acele plânsori în întinderi, Surd pentru noi, el a prins cu urechea cereștile plângeri. Multe-n văzduhuri sunt chipuri ș-acorduri de noi neatinse, Multe uniri de uniri minunate-n cuvânt și lumină, Însă le toarnă acel care știe să vadă, s-audă, Cel ce prinzând numai brazda, acordul, cuvântul, Zidirea întreagă ne-aduce cu ele în lumea mirată. O, te cufundă, poete, în ...

 

Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast

... mulți ce stau poate de față astăzi la dezvălirea bustului marelui nostru poet nu e nimic. Și nopțile și zilele cheltuite în căutarea ei, o pierdere de vreme. A exprima inexprimabilul, a da o formă lucrurilor informe, ați pierde timpul cu alternarea monotonă a cadențelor ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.

... căci de aș fi nimerit Ciobăncuțe cum văzusem într-o carte ce-am citit, Ca un om care din fire nu am fost aristocrat, Fără pierdere de vreme m-aș fi și amorezat. Acum însă ce pot face, cu ce mijloc să suspin, Când nimica nu mă doare și când nu ...

 

Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință

... în constituții e supus la socoteală, Daca adunări sau cameri pot vorbi făr-a se teme, Astea n-o să ne aducă decît pierdere de vreme, Decît lupte fără margini și dezbateri încurcate, Care plac junimei noastre cei cu capete stricate. Trebile cu vechea formă nu cerc nici o ...

 

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea şoarecilor sau moartea lui Sion Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion de Grigore Alexandrescu Pe Dealul Mitropoliei, În Arhiva României, Unde statul grămădește Tot ce nu-i mai trebuiește, Unde s-află aruncate Secături nenumărate, Hârtii, condici osândite, Judecăți nenorocite, Are cuiburi din vechime Numeroasă șoricime, Seminție roditoare Și de literi rozătoare; Șeful ei, un ghiscan mare, În dosare locuiește, Nume de Rozon el are Și pe polițe domnește: El e strănepot de frate Lui Raton, care odată Trăia de zgomot departe, Într-o cameră privată. Într-o zi ­ nu, era seară ­ Dup-a lui Rozon poruncă, Șoarecii toți s-adunară Și într-o tăcere-adâncă Aste vorbe ascultară: "De când sub aceste bolte ne aflăm adăpostiți, Fraților! voi știți prea bine cât am fost de fericiți; Șeful de azi al Arhivei, om de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo pisică a-ntâlnit. Sau că n-a putut să roază de frica vrunui dușman Pergamentele antice, condicile de divan; Soarta ...

 

Ion Luca Caragiale - Convenții cu Rusia

... de inteligență și de patriotism. Mulțumim Românului de aceste complimente radicale, îi mulțumim pentru acel ton de elegantă curtenie în polemică, a cărei pierdere o plângea mai deunăzi, îi mulțumim cât mai de grabă, pentrucă noi între cei d'întâi am relevat acea știre, și am exprimat temerea, că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPIERDERE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruPIERDERE.

Filipeni Capitol 3

... Bisericii; cu privire la neprihănirea, pe care o dă Legea, fără prihană. 7 Dar lucrurile, cari pentru mine erau cîștiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. 8 Ba încă, și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am perdut toate și le socotesc ca un gunoi, ca ...

 

Iov Capitol 37

Iov Capitol 37 Iov 36 Iov Capitol 37 1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, și sare din locul ei. 2 Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui! 3 Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor, și fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului. 4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreț; și nu mai oprește fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui. 5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le înțelegem. 6 El zice zăpezii: ,Cazi pe pămînt!` Zice acelaș lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi. 7 Pecetluiește mîna tuturor oamenilor, pentruca toți să se recunoască de făpturi ale Lui. 8 Fiara sălbatică se trage într`o peșteră, și se culcă în vizuina ei. 9 Vijelia vine dela miazăzi, și frigul, din vînturile dela miazănoapte. 10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face ghiața, și micșorează locul apelor mari. 11 Încarcă norii cu aburi, și -i risipește schinteietori; 12 mișcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le poruncește El pe fața pămîntului locuit. 13 Îi face să pară ca o nuia cu care ...

 

Proverbele Capitol 1

Proverbele Capitol 1 Psalmii 150 Proverbele Capitol 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință- 6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tîlc. 7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău, și nu lepăda îndrumările mamei tale! 9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, și un lanț de aur la gîtul tău. 10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! 11 Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; 12 haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; 13 vom găsi tot felul de ...

 

Fapte Capitol 27

... de această pagubă. 22 Acum vă sfătuiesc să fiți cu voie bună; pentrucă nici unul din voi nu va pieri; și nu va fi altă pierdere decît a corăbiei. 23 Un înger al Dumnezeului, al căruia sînt eu, și căruia Îi slujesc, mi s`a arătat azi ...

 

Genesa Capitol 24

Genesa Capitol 24 Genesa 23 Genesa Capitol 24 1 Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; și Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru. 2 Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: ,,Pune-ți te rog, mîna subt coapsa mea; 3 și te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiților, în mijlocul cărora locuiesc, 4 ci te vei duce în țara și la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.`` 5 Robul i -a răspuns: ,,Poate că femeia n`are să vrea să mă urmeze în țara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în țara de unde ai ieșit tu?`` 6 Avraam i -a zis: ,,Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! 7 Domnul, Dumnezeul cerului, care m`a scos din casa tatălui meu și din patria mea, care mi -a vorbit și mi -a jurat, zicînd: ,,Seminței tale voi da țara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; și de acolo vei lua o nevastă ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPIERDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentruPIERDERE.

PAGUBĂ

... PÁGUBĂ , pagube , s . f . 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva ; stricăciune care provoacă o pierdere , o daună . 2. Fig . Știrbire , pierdere

 

ABSENȚĂ

... s . f . 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle . 2. Pierdere

 

AFAZIE

... AFAZÍE , afazii , s . f . Pierdere

 

AGNOZIE

... AGNOZÍE s . f . Pierdere

 

AGRAFIE

... AGRAFÍE s . f . Pierdere

 

AMAUROZĂ

... AMAURÓZĂ s . f . Diminuare sau pierdere

 

AMNEZIE

... AMNEZÍE , amnezii , s . f . Pierdere

 

AMUȚIRE

AMUȚÍRE , amuțiri , s . f . 1. Faptul de a amuți ; pierderea facultății de a vorbi . 2. Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă , până la dispariția totală , a unui

 

AMUZIE

... AMUZÍE s . f . Pierdere

 

ANALGEZIE

... ANALGEZÍE s . f . Pierdere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...