Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LIRIC, POEZIOARĂ, ANACREONTIC, CUPLET, IDILĂ, MUZĂ, NEOANACREONTIC, POET, POETIC, TROHEU ... Mai multe din DEX...

POEZIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POEZÍE, poezii, s.f. 1. Modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivității, al rimei, al ritmului etc.; (concr.) creație literară în versuri. ** Totalitatea compozițiilor în versuri ale unui poet, ale unui curent literar, ale unui popor etc. 2. Fig. Caracter poetic al unei opere literare, al unui peisaj, al unei situații; farmec, frumusețe, încântare. [Pr.: po-e-] - Din fr. poésie.

Sursa : DEX '98

 

POEZÍE s. v. farmec, fascinație, încântare, magie, poetică, vrajă.

Sursa : sinonime

 

POEZÍE s. (LIT.) stihuri (pl.). versuri (pl.), (Mold. și Transilv.) vers. (Scrie \~ și proză.)

Sursa : sinonime

 

poezíe s. f., art. poezía, g.-d. art. poezíei; pl. poezíi, art. poezíile

Sursa : ortografic

 

POEZÍ//E \~i f. 1) (în opoziție cu proză) Operă literară artistică scurtă în versuri. 2) Totalitate a unor astfel de opere literare artistice (ale unui poet, ale unui popor, ale epocii etc.). \~a poeților români din sec.XIX. * \~ populară (orală) creație populară în versuri. \~ calendaristică ansamblu de poezii populare privind obiceiurile calendaristice. 3) fig. Ceea ce are caracter poetic, ce încântă; farmec; vrajă. \~a vieții. [G.-D. poeziei; Sil. po-e-] /poésie

Sursa : NODEX

 

POEZÍE s.f. 1. Arta de a scrie în versuri; creație, operă literară în versuri. ** Totalitatea poeziilor unui poet, ale unui popor etc. 2. (Fig.) Caracterul poetic al unui peisaj, al unei întâmplări etc.; farmec, frumusețe, încântare. [Gen. -iei. / < fr. poésie, it. poesia, cf. lat. poesis, gr. poiesis].

Sursa : neologisme

 

POEZÍE s. f. 1. creație literară în versuri; arta de a scrie în versuri. * totalitatea poeziilor unui poet, ale unui popor etc. 2. (fig.) caracterul poetic al unui peisaj, al unei întâmplări etc.; farmec, frumusețe, încântare. (< fr. poésie, lat. poesis, it. poesia, germ. Poesie)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOEZIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 415 pentruPOEZIE.

Ioan Barac - Poezii populare

Ioan Barac - Poezii populare Poezii populare de Ioan Barac Informații despre această ediție    Dorit-am de măritat     Ca să-mi capăt un bărbat     Mai nimic nu mi-am fetit     Bată-l piatra de iubit !     În brață m-au aruncat,     Bată-l piatra de bărbat,     Pînă-n gît m-am îngropat.     Unde-s acum fetele     Să-mi jelească zilele ?     În ce grijă m-am băgat     Bată-l scîrba măritat !     Că mi-au dat dorul de cap,     De bărbat nu pot să scap.     O, dragă luniță,     Varsă-mi luminiță,     De sus peste mine     Caută cu bine,     Că-mi e săgetată     Inima mea, iată     Eu mă rog de tine     Scapă-mi pe mine     Dintr-o zăpăceală     Care cu greșeală     Mi-au fermecat firea     Și toată simțirea.     Lună strălucită,     Însă cu oftare,     Te rog foarte tare     Să-mi iai o durere,     Dacă ai putere,     Ce mă bîntuiește     Inima-mi căznește     Și trage să moară     De-un ochi de fecioară,     De care deodată     Fusă deochiată ;     Însa ea nu știe     Că ce-mi este

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

... de o grozavă ereditate: numai pentru cine știe toate astea, versul poate fi frumos. Iar Bremond spune hotărât că valoarea versului aceluia exemplu rar de poezie pură nu depinde nicidecum de înțelesul său verbal. În general, ideile, sentimentele și imaginile nu sunt poezie, deși poezia se servește de dânsele. După un lung șir de lămuriri polemice, academicianul ajunge să identifice poezia cu rugăciunea: starea pur poetică e una ... a scris într-un vers cuvintele maladii molipsitoare, era sigur de ilaritatea dezaprobatoare a oamenilor de bun-simț și cu normală dragoste de poezie, adică de cuvinte poetice. Publicul nu admite poezie fără cuvinte poetice, puse cu delicată chibzuință din loc în loc în corpul poemului, ca cireșele zaharisite pe fața unui tort. Cred că dacă părintele ... tragedia franceză toată, acest vers este poate singurul misterios și catastrofal... Dar vorba era să știm dacă și de ce e poetic, de ce e poezie pură. Dicționarele sunt descurajate și descurajatoare în privința cuvântulul poezie. Larousse mărturisește că e unul din cuvintele cele mai greu de definit. LittrĂ© se mulțumește mai întâi, simplu de tot, cu ideea școlară: lart de ... ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii. Între diferitele neamuri răspândite pe malurile Dunării, nici unul nu are, ca neamul românesc, o poezie poporală atât de originală, atât de variată, atât de frumoasă și atât de strâns unită cu suvenirele antichității. Născut din sânge meridional, strămutat de sub ... poporului nostru, fete și flăcăi schimbați în brazi, în păuni, în dafini, dobitoace care grăiesc, păsări măiestre etc., etc. Pe lângă acești doi creatori de poezie antică s-a adăugit un al treilea poet, păstorul câmpiilor și al munților noștri, care a produs cea mai frumoasă epopee ... cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc. Cumpăr o bibliotecă întreagă de cărți scrise în felurite jargonuri, istorie, poezie, jurnalistică etc. Deschid o carte istorică, și văd în ea nume, date, pomeniri de războaie, însă nici o idee de mișcarea socială, de instituturi, de ... dor de frați; Bate vântul printre flori, Îmi dă dor de la surori; Bate vântul printre munți, Îmi dă dor de la părinți... etc. Iată poezie! iată adevărata literatură, de care se pot mândri românii! Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

... ocupă înaintea tutulor publicațiunilor din ultimul deceniu al literaturei noastre, cartea d-lui Alecsandri este și va rămâne pentru tot timpul o comoară de adevărată poezie și totdeodată de limbă sănătoasă, de notițe caracteristice asupra datinelor sociale, asupra istoriei naționale și, cu un cuvânt, asupra vieței poporului român. D. Alecsandri împarte ... și hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, d. Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte ... și nealeși predomnește calculul, ei iau pana în mână fără a ști încă ce să cânte, se hotărăsc mai întâi să facă "o poezie" și apoi își răsfoiesc mintea pentru a găsi o materie convenabilă, și astfel lucrarea lor face o impresie tot așa de rece ca ... recădea din înălțimea impresiei poetice în mijlocul preocupărilor de toate zilele. Nu că doară poporul ar fi nesimțitor la asemenea lucruri; dar el când face poezie, nu face politică, când inima îi saltă, încetează sarcina reflecției. Și la români se găsesc poezii contra Rusiei și a Austriei, dar nu ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Poezia (Iosif)

... ruini, drept căpătîi — ghitara, Iar ziua cînți în uși de cafenele... Aprinzi în muritori simțiri rebele, Tu, care-i desfătai cu ambrozie, Sărmană, urgisită Poezie

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Poezie (Hasdeu)

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Poezie (Hasdeu) Poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu Arboru-i ideea, Frunzele-s aceea Ce-nviază țara Și-o ridică sus Când furtuna muge Și fricosul fuge, Alții iau ...

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ...

 

Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare

... că ocupă înaintea tuturor publicațiilor din ultimul deceniu al literaturii noastre, cartea dlui Alecsandri este și va rămâne pentru tot timpul o comoară de adevărată poezie și totdodată de limbă sănătoasă, de notițe caracteristice asupra datinelor sociale, asupra istoriei naționale și, cu un cuvânt, asupra vieții poporului român. Dl Alecsandri împarte ... și hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, dl Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte ... recădea din înălțimea impresiei poetice în mijlocul preocupărilor de toate zilele. Nu că doară poporul ar fi nesimțitor la asemenea lucruri; dar el când face poezie, nu face politică, când inima îi saltă, încetează sarcina reflecției. Și la români se găsesc poezii contra Rusiei și a Austriei, dar nu ...

 

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga

... în inimile sincere, în afară de orice tendință politică, un simțimînt adevărat și adînc, și întrucît este astfel, poate fi, în certe împrejurări, născător dc poezie. Și în asemenea împrejurări excepționale ne pare a se afla autorul nostru cînd, într-o parte a poeziilor sale, reprezentă și ... de puternic este aici simțimîntul poetului, încît el înalță și nobilitează figuri și expresii cari în alte împrejurări s-ar împotrivi la orce mcercare de poezie în limba românească. Un lăutar poate fi poetic de la sine, și ce simpatie duioasa. deșteaptă Barbu Lâutaru în cîntecelul lui Alecsandri ! Dar un lăutar ... încă un lăutar țigan Laie, căruia îi lipsește un ochi : o asemenea figurâ cu asemenea însușiri și cu asemenea metehne ar părea imposibilă într-o poezie sentimentală. Și totuș, ascukați cum știe să ne povestească autorul : LA GROAPA LUI LAIE Am venit să-ți spun o vorbă, Azi, cînd pleci în ... aș aprinde-atuncea satu, Să-l văd parâ vîlvătaie... Ochii vineți foc să-i arzâ, Măi crîșmare Niculae." Dacă am adus ca exemplu și această poezie, este anume pentru veselia ei zburdalnică, exprimată în forma cea mai potrivită și ca vorbă, și ca ritm, și ca licență de rime („masă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Poezii populare maghiare

Ştefan Octavian Iosif - Poezii populare maghiare Poezii populare maghiare de Ștefan Octavian Iosif Publicate în Floare albastră , 7 februarie 1899 Susănica Frumoasa Susănica zace, Sărmana, mai pe pat de moarte; De sete arde toată-n pară, Dar, vai ! părăul e departe. – Ia, mamă, repede cofița Și adă-mi apă din părău... Pîn’ ce bătrîna dă o fugă, Stă cu bolnava un flăcău. – Ce bună ești, tu, dragă mamă, Mă simt cu mult mai bine-acum; Mai adă-mi încă, dar, mămucă, Nu te grăbi așa pe drum... Fata crîșmarului Dacă-mi fac în crîșmă vacul, Dus cu una nu mă dau ! Crezi, crîșmare, și te-ai prinde Că mantaua eu mi-oi vinde Ca să beu? Eu, din vinurile-ți scumpe, N-aș sorbi o linguriță ! Fetei tale doar i-aș cere Ca să-mi dea un pic de miere Din

 

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

... că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în ... pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem clasicism. În poezie, ca și în alte domenii ale vieții, românii trebuiau să croiască pe de-a-ntregul. Era vorba de umplut cadre, date de o ... scrierile, răspunde: M-am speriat de când am văzut atâția poeți, Alexandrescu continuă astfel: Negreșit, niciodată nu am avut mai multă îndestulare, nu zic de poezie, ci de versuri. De unde vine aceasta? Poate în parte din greșita idee că arta poetului ar fi mai ușoară decât a prozatorului ... pentru o tehnică literară severă, în practică dă drumul multor versuri necorecte. La dânsul, ca la toți înaintașii, contemporanii și mulți din urmașii săi în poezie, până târziu, se întâlnește mai mult decât trebuie incorectitudinea ritmică, cu obișnuitele eliziuni, contracțiuni și sinereze arbitrare. Și la dânsul, arhitectura bucăților e adesea defectuoasă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOEZIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentruPOEZIE.

LIRIC

LÍRIC , - Ă , lirici , - ce , adj . 1. ( Mai ales despre poezii ) Care exprimă direct stări afective personale , sentimente intime . 2. Care aparține poeziei ( sau literaturii ) lirice ( 1 ) , care este caracteristic poeziei lirice , privitor la poezia lirică . 3. Care aparține muzicii de operă , referitor la muzica de

 

POEZIOARĂ

... POEZIOÁRĂ , poezioare , s . f . Diminutiv al lui poezie ; ( depr . ) poezie slabă , fără valoare ; poezea . [ Pr . : po - e - zi - oa - ] - Poezie

 

ANACREONTIC

ANACREÓNTIC , - Ă , anacreontici , - ce , adj . 1. Care e compus în maniera poeziei erotice de curte a poetului grec antic Anacreon . 2. ( În sintagma ) Vers anacreontic = vers cu structură metrică des întilnită în poeziile atribuite lui Anacreon . [ Pr . : - cre -

 

CUPLET

... 1. Scurtă piesă muzicală vocală , cu conținut vesel sau satiric inspirat din actualitățile zilei , în care toate strofele textului se cântă cu același refren . 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren . 3. Strofă a unui cântec sau a unei poezii terminată printr - un ...

 

IDILĂ

... IDÍLĂ , idile , s . f . Specie de poezie

 

MUZĂ

... divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor ; spec . zeiță a poeziei , care inspiră pe poeți . 2. Inspirație poetică . 3. ( Livr . ) Poezie

 

NEOANACREONTIC

NEOANACREÓNTIC , - Ă , neoanacreontici , - ce , adj . Care se inspiră din poezia lirică cultivată de imitatori târzii ai lui Anacreon ; care aparține acestei poezii . [ Pr . : ne - o - a - na - cre -

 

POET

POÉT , - Ă , poeți , - te , s . m . și f . 1. Persoană care compune poezii , autor de poezii . 2. Persoană înzestrată cu imaginație și sensibilitate de poet (

 

POETIC

... POÉTIC , - Ă , poetici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține poeziei , privitor la poezie . 2. Adj . Fig . Care poate inspira pe poeți , demn de a fi motiv de inspirație ; p . ext . impresionant , fermecător . 3. S . f . ( Și ...

 

TROHEU

TROHÉU , trohei , s . m . Picior de vers alcătuit dintr - o silabă lungă și una scurtă ( în metrica poeziei antice ) sau dintr - o silabă accentuată și una neaccentuată ( în poezia

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...