Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POLEIT, POLEIALĂ, POLEIRE, POLEITOR, AURI, FAȚĂ, GHEȚUȘ, LEIT, POLEIER ... Mai multe din DEX...

POLEI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POLÉI^1, poleiuri, s.n. Strat subțire de gheață, continuu și neted, care acoperă uneori porțiuni din suprafața solului, arborii sau obiectele care se află în aer liber și care este format prin înghețarea apei provenite din ploaie sau din topirea zăpezii. ** Fig. Strălucire, lustru, luciu. ** (Reg.) Promoroacă, chiciură. - Din polei^2 (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

POLEÍ^2, poleiesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subțire de aur sau de argint în scopul protejării sau al înfrumusețării; a sufla cu aur sau cu argint. ** A înveli într-o foiță subțire de staniol, de hârtie colorată etc. 2. Tranz. și refl. Fig. A străluci sau a face strălucească; a (se) învălui într-o lumină aurie sau argintie. ** Tranz. A înfrumuseța, a prezenta într-o lumină strălucitoare o situație, un aspect, o idee, o împrejurare etc. - Din sl. polijati.

Sursa : DEX '98

 

POLÉI s. v. apărătoare, chiciură, promo-roacă.

Sursa : sinonime

 

POLEÍ vb. a sufla, (înv. și pop.) a spoi. (A \~ un obiect cu aur.)

Sursa : sinonime

 

POLÉI s. (MET.) ghețuș, (înv. și reg.) polediță, (reg.) poleială, policie, sticluș. (Afară e \~.)

Sursa : sinonime

 

poléi s. n., art. poléiul

Sursa : ortografic

 

poleí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poleiésc, imperf. 3 sg. poleiá; conj. prez. 3 sg. și pl. poleiáscă

Sursa : ortografic

 

A POLE//Í \~iésc tranz. 1) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu metal inoxidabil (în scop protector sau/și decorativ); a sufla; a spoi. 2) fig. (despre lumină sau surse de lumină) A învălui într-o lumină strălucitoare; a face strălucească (ca poleiul). 3) fig. (stari de lucruri, situatii etc.) A prezenta într-o lumină mai favorabilă decât este în realitate; a înfrumuseța. /polijati

Sursa : NODEX

 

POLÉ//I \~iuri n. 1) Strat subțire de gheață format pe suprafața solului, pe copaci, pe orice obiect lăsat în aer liber. 2) fig. Luciu al suprafeței unor obiecte. /v. a polei

Sursa : NODEX

 

poléi^1 s.m. (reg.) plantă asemănătoare cu busuiocul, ce crește prin luminișurile pădurii; busuiocul-cerbilor.

Sursa : arhaisme

 

poléi^2 s.m. pl. (reg.) nume dat unor ființe supranaturale din basme.

Sursa : arhaisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOLEI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 110 pentruPOLEI.

Cincinat Pavelescu - Rondel

Cincinat Pavelescu - Rondel Rondel de Cincinat Pavelescu Lui N. Cantili Sub cer de soare poleit Sclipește holda-ngălbenită, Din zbor o barză ostenită Pe turla neagră s-a oprit. Pe drumul poștei prăfuit Visează salcia-nflorită... Sub cer de soare poleit Sclipește holda-ngălbenită. Iar vântul serii-mbălsămit, În goana lui nestăvilită, Apleacă iarba necosită Ce murmură nedefinit, Sub cer de soare poleit. 1892, iulie

 

Alecu Russo - Poezia poporală

Alecu Russo - Poezia poporală Poezia poporală de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de nașterea naționalității române, de plecările naturii cu care este înzestrat poporul, și de luptele ce le-au susținut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii. Între diferitele neamuri răspândite pe malurile Dunării, nici unul nu are, ca neamul românesc, o poezie poporală atât de originală, atât de variată, atât de frumoasă și atât de strâns unită cu suvenirele antichității. Născut din sânge meridional, strămutat de sub un soare fierbinte într-o țară nouă, neamul român a păstrat o închipuire fecundă, vie, grațioasă, o agerime de spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața omului Floarea câmpului! Câte flori p-acest pământ Toate ...

 

Vasile Alecsandri - Vulcan

Vasile Alecsandri - Vulcan I La gura Siretului, Prin postul Sân-Petrului, Ian, mări, că s-a ivit Un caic lung, poleit, Cu postav verde-nvelit. [1] Dar în el cine-mi era? Era Soliman Aga Cu cincizeci de ieniceri [2] Care poartă-n brâu hamgeri. Ei veneau încet, încet De la Dunărea-n Siret, Vadurile străbătând, Malurile cercetând De-un Vulcan, de-un căpitan, Dușmanul lui Soliman. Iată, mări, cum venea, Că pe-un mal se întâlnea Cu trei fete moldovence Floricele dunărence, Vorbitoare, cântătoare, Și de pânzi înălbitoare. [3] ,,Bună vremea la trei fete! De nu sunteți voi șirete, Spuneți nouă de Vulcan, Unde-i aprigul bogdan? [4] Dacă-ți spune voi cu drept, Răsări-v-ar flori la piept, Flori cu față de bujori Și cu ochi de pruncușori. Lucrul vostru să sporească, Pânzele să se-nălbească Cum e coala de hârtie Și floarea de iasomie. Iar de nu-ti grăi cu drept, Arde-v-ar dorul în piept, Lucrul să nu vă sporească, Pânzele să nu albească, Ci la soare să-nnegrească Și la vânt să putrezească." Cele fete moldovence Floricele dunărence, De la mal se depărtau Și din gură cuvântau: ,,Atunce s-ajungeți ...

 

Alexandru Macedonski - Aripi

Alexandru Macedonski - Aripi Aripi de Alexandru Macedonski Prin al vieții mare poate , mintea mea o rătăcesc, Și de bunăvoie singur cu speranțe m-amăgesc, Îmi creez năluci de aur, întâmplări nepomenite, Urmărindu-le sub farmec, cu privirile uimite. Poezie! Tu atuncea, și când umblu, și când stau, Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau; Nu e stavilă pe care să n-o trec prin cugetare Și-ntâmplările-așteptate le aștept fără-ncetare! Aci dau de o comoară ce se află-n al meu drum Și mă-mbăt de bogăție cum te-mbeți de un parfum. Aci văd că tot poporul mă ridică la mărire, Fermecat de-o vorbă numai, de-o mișcare, de-o privire, Aci sutele de veacuri ce-au să nască vin pe rând Cu minuni strălucitoare ca să umple al meu gând. Aci-n fruntea unei oaste vitejești mă văd deodată, Coifurile scânteiază, tobele încep să bată... Aci statele din lume vânturându-le, în mine Simt din nou tumultul vieții și renasc dintre ruine. Aci singur și de lume izolat, adâncul cer Îmi deschide poarta sacră a obștescului mister Și cu gândul ce sclipește la lumina poeziei Văd în stelele de aur alfabetul ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

Alexandru Macedonski - La harpă La harpă de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou; Dar tu, de tainici versuri, o! harpă dezmierdată, Urmează-ți al tău cântec, căci dânsul în veci cată A fi pentru alți secoli melodios și nou! II Șoptească vântu-n frunze c-ajunge pentru tine, Agațe-se iedera de ziduri în ruine, Murmure valul mării c-un zgomotos tumult, Sau tremure pe crinuri mărgăritari de rouă Și trestia plăpândă mlădie-se în două,... Tovarășă iubită, ce trebuie mai mult? III A dimineții rază cu florile-i de aur Nu prețuiește oare mai mult ca un tezaur? Și vântul cel de seară cu freamătul său lin Nu este armonia din cornul nemuririi, Ce vine să vibreze ca vocea fericirii Oprind pe buze-un geamăt și-n suflet un suspin? IV A! Nouă nu ne pasă de inime- ...

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

Alexandru Macedonski - Pădurea Pădurea de Alexandru Macedonski Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi. Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață, Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață, Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit, Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi, ce știe A veacurilor dispărute povestea cea de bărbăție, El, ce sub umbra lui bătrână s-adăpostească a putut Câte-un Mihai al țării noastre, trăit și mort necunoscut. Pădure, cine nu iubește suava ta melancolie, Tu ce ridici spre ceruri brațe visându-ți dulcea poezie, Și care om venind în tine nu se pricepe înălțat, Cu ...

 

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi.     Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi. — II Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s-o poleiască Casa ta ce-adăpostise anii tăi surâzători. Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă ...

 

Alexandru Macedonski - Răspuns la câțiva critici

Alexandru Macedonski - Răspuns la câţiva critici Răspuns la câțiva critici de Alexandru Macedonski (Fragment) Nu pot să zbor cu voi pe-o rază... Mi-e frică luna să nu cază,     Să ne turtească împreună, Că-n Iadul cel de grozăvie Am merge în tovărășie,     Ș-atuncea: Noapte bună! Dar dintr-a mea junie dusă În întristarea mea nespusă     Mai am pe neașteptate Ca să-mpletesc încă ghirlante Pe fruntea sfintelor amante     Un șir de foi uscate! Voi preferați în lăcrămioare Ca într-o baie răcoritoare     Să v-afundați până la gât, Ș-astfel din apa lor căldicică Să dați afară o cărticică     Bună de leacuri și de urât. Ei! Zău!... Voi poate c-aveți dreptate Și puteți plânge, în libertate, Dureri pe care nu le-ați simțit! Le puteți pune și pe hârtie... Lumii ce-i pasă?... Ce-mi pasă mie?... Nu vă voi spune ce-am suferit! Marturi zadarnici nu vă voi face A suferinții care-n piept zace, Adevărata durere tace! Și-ascunde fața și plânge-n umbră, O știe numai noaptea cea sumbră, Care-o-nvelește ca-ntr-o manta! Încât de visuri, vă cer iertare, Nu pot să umblu pe nori ...

 

Alexandru Macedonski - Se duce...

Alexandru Macedonski - Se duce... Se duce... de Alexandru Macedonski Se duce noru-n al său zbor Ca gândul meu rătăcitor, Aci de lună poleit, Aci de noapte înnegrit. Se duce râul pe costiș, Încolăcit pe sub frunziș, Aci șoptind un cântec blând, Aci umflat și spumegând. Se duce vântul printre foi, Se duc și lucruri vechi și noi, Se duce tot ce e de dus, Pământul jos și luna sus. Dar când e totul călător, Schimbat mereu sau schimbător, Al meu destin e nencetat Neschimbător și

 

Alexandru Macedonski - Zi de iarnă

... Sau se-mparte-n fel de flori Sub ai vântului fiori. Prin pădurea troienită Nu e cracă nenflorită, Dar în loc de ghiocei Pretutindeni e polei. De prin coșuri iese fumul Ce mereu își trage drumul Sub al iernii cer senin... Vai de cei fără cămin. Prin orașe umblă-n sănii ...

 

Alexandru Vlahuță - 1907

Alexandru Vlahuţă - 1907 1907 de Alexandru Vlahuță Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă. O, sunt atâtea de făcut, vezi bine, De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine.    Ce țară fericită, maiestate!... Se lăfăiește gureșa Minciună. Că numai Dumnezeu te-a pus cunună De-nțelepciune și de bunătate Păstor acestui neam ce sta să piară, Ce nici nu s-ar mai ști c-a fost, sărmanul, De nu-și afla sub schiptrul tău limanul, De nu-ți sta-n mână bulgăre de ceară. Că tu sălbatici ai găsit aice, Sălbatici, și mișei, și proști de-a rândul, Ș-o sărăcie cum nu-ți dai cu gândul... Dar faci un semn, și-ncep să se ridice Oștiri, cetăți, palate lume nouă, Izvoarele vieții se desfundă; De pretutindeni bogății inundă; Și tu le-mparți cu mâinile-amândouă. Azi la cuprinsul tău râvnește-o lume. E-o veselie ș-un belșug în țară, Că vin și guri flămânde de pe-afară. Tot crugul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPOLEI

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruPOLEI.

Exodul Capitol 37

Exodul Capitol 37 Exodul 36 Exodul Capitol 37 1 Apoi Bețaleel a făcut chivotul din lemn de salcîm; lungimea lui era de doi coți și jumătate, lățimea de un cot și jumătate și înălțimea tot de un cot și jumătate. 2 L -a poleit cu aur curat pe dinlăuntru și pe din afară, și i -a făcut un chenar de jur împrejur. 3 A turnat pentru el patru verigi de aur, pe cari le -a pus la cele patru colțuri ale lui: două verigi de o parte și două verigi de cealaltă parte. 4 A făcut niște drugi de lemn de salcîm, și i -a poleit cu aur. 5 A vîrît drugii în verigile dela cele două laturi ale chivotului, ca să ducă chivotul. 6 A făcut și capacul ispășirii de aur curat; lungimea lui era de doi coți și jumătate, și lățimea de un cot și jumătate. 7 A făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispășirii; 8 un heruvim la un capăt, și un heruvim la celalt capăt; heruvimii i - ...

 

Exodul Capitol 38

Exodul Capitol 38 Exodul 37 Exodul Capitol 38 1 A făcut altarul pentru arderile de tot din lemn de salcîm; lungimea lui era de cinci coți, și lățimea de cinci coți; era în patru muchi, și înălțimea lui era de trei coți. 2 La cele patru colțuri i -a făcut niște coarne dintr`o bucată cu el, și l -a poleit cu aramă. 3 A făcut toate uneltele altarului: oalele pentru cenușă, lopețile, ligheanele, furculițele și tigăile pentru cărbuni; toate uneltele acestea le -a făcut de aramă. 4 A făcut pentru altar un grătar de aramă, ca o rețea, pe care a pus -o subt pervazul altarului, începînd de jos, așa că venea pînă la jumătatea altarului. 5 A turnat apoi patru verigi, pe cari le -a pus în cele patru colțuri ale grătarului de aramă, ca să vîre drugii în ele. 6 A făcut drugii din lemn de salcîm, și i -a poleit cu aramă. 7 A vîrît drugii în verigile de pe laturile altarului ca să -l ducă. L -a făcut ...

 

Exodul Capitol 25

Exodul Capitol 25 Exodul 24 Exodul Capitol 25 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să -l primiți pentru Mine dela orice om care -l va da cu tragere de inimă. 3 Iată ce veți primi dela ei ca dar: aur, argint și aramă; 4 materii vopsite în albastru, purpuriu, cîrmiziu, pînză de in subțire și păr de capră; 5 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm; 6 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 7 pietre de onix și alte pietre pentru efod (umărar) și pieptar. 8 Să-Mi facă un locaș sfînt, și Eu voi locui în mijlocul lor. 9 Să faceți cortul și toate vasele lui după chipul pe care ți -l voi arăta.`` 10 Să facă un chivot de lemn de salcîm; lungimea lui să fie de două coturi și jumătate, lățimea de un cot și jumătate, și înălțimea de un cot și jumătate. 11 Să -l poleiești cu aur curat, să -l poleiești pe din lăuntru și pe din afară, și să -i faci ...

 

Exodul Capitol 36

Exodul Capitol 36 Exodul 35 Exodul Capitol 36 1 Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în cari pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să știe să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș, au făcut totul după cum poruncise Domnul. 2 Moise a chemat pe Bețaleel, Oholiab, și pe toți bărbații iscusiți în mintea cărora pusese Domnul pricepere, și anume pe toți cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să -l facă. 3 Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele, pe cari le aduseseră copiii lui Israel ca să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș. Chiar și dupăce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise, în fiecare dimineață, daruri de bună voie. 4 Atunci toți bărbații iscusiți, prinși la toate lucrările sfîntului locaș, și-au lăsat fiecare lucrul pe care -l făceau, 5 și au venit de au spus lui Moise: ,,Poporul aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor, pe cari a poruncit Domnul să le facem.`` 6 Moise a pus să strige în tabără că nimeni, fie bărbat fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sfîntul locaș. Au oprit astfel pe popor să ...

 

Exodul Capitol 26

Exodul Capitol 26 Exodul 25 Exodul Capitol 26 1 Cortul să -l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite în albastru, purpuriu și cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucrați cu măiestrie. 2 Lungimea unui covor să fie de două zeci și opt de coți, iar lățimea unui covor să fie de patru coți; toate covoarele să aibă aceeaș măsură. 3 Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4 La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5 La cel dintăi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6 Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7 Să mai faci niște ...

 

Exodul Capitol 30

Exodul Capitol 30 Exodul 29 Exodul Capitol 30 1 Să faci apoi un altar pentru arderea tămîiei, și anume să -l faci din lemn de salcîm. 2 Lungimea lui să fie de un cot, iar lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur împrejur. 4 Dedesubtul cununii să -i faci două verigi de aur de amîndouă laturile, în cele două unghiuri, pentru punerea drugilor, cari vor sluji la ducerea lui. 5 Drugii să -i faci din lemn de salcîm, și să -i poleiești cu aur. 6 Să așezi altarul în fața perdelei dinlăuntru, care este înaintea chivotului mărturiei, în fața capacului ispășirii, care este deasupra mărturiei, și unde Mă voi întîlni cu tine. 7 Aaron va arde pe el tămîie mirositoare; va arde tămîie în fiecare dimineață, cînd va pregăti candelele; 8 va arde și seara cînd va așeza candelele. Astfel se va arde necurmat din partea voastră tămîie înaintea ...

 

Ezra Capitol 8

Ezra Capitol 8 Ezra 7 Ezra Capitol 8 1 Iată capii de familii și spițele de neam ale celor ce s`au suit cu mine din Babilon, supt domnia împăratului Artaxerxe. 2 Din fiii lui Fineas, Gherșom; din fiii lui Itamar, Daniel; din fiii lui David, Hatuș, 3 din fiii lui Șecania; din fiii lui Pareoș, Zaharia, și cu el o sută cincizeci de bărbați înscriși; 4 din fiii lui Pahat-Moab, Elioenai, fiul lui Zeraria, și cu el două sute de bărbați; 5 din fiii lui Șecania, fiul lui Iahaziel, și cu el trei sute de bărbați; 6 din fiii lui Adin, Ebed, fiul lui Ionatan, și cu el cincizeci de bărbați; 7 din fiii lui Elam, Isaia, fiul Ataliei, și cu el șaptezeci de bărbați; 8 din fiii lui Șefatia, Zebadia, fiul lui Micael, și cu el optzeci de mii de bărbați; 9 din fiii lui Ioab, Obadia, fiul lui Iehiel, și cu el douăsute optsprezece bărbați; 10 din fiii lui Șelomit, fiul lui Iosifia, și cu el o sută șasezeci de bărbați; 11 din fiii lui Bebai, Zaharia, fiul lui Bebai, și cu el douăzeci și opt de bărbați; 12 din fiii lui Azgad, Iohanan, fiul ...

 

Isaia Capitol 30

Isaia Capitol 30 Isaia 29 Isaia Capitol 30 1 ,,Vai, -zice Domnul-de copiii răzvrătiți, cari iau hotărîri fără Mine, fac legăminte cari nu vin din Duhul Meu, și îngrămădesc astfel păcat peste păcat! 2 Ei se pogoară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă supt ocrotirea lui Faraon, și să caute un adăpost supt umbra Egiptenilor! 3 Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul supt umbra Egiptului vă va da de ocară. 4 Căci voivozii lui au și ajuns la Țoan, și trimeșii lui au și atins Hanesul. 5 Dar toți vor rămînea de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu -i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor.`` 6 Proorocie asupra unor dobitoace dela miazăzi: printr`un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vine leoaica și leul, năpîrca și șarpele sburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7 Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: ,,zarvă fără nici o ispravă.`` 8 ,,Du- ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOLEI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruPOLEI.

POLEIT

... POLEÍT^1 s . n . Poleire . - V. polei ^2 . POLEÍT^2 , - Ă , poleiți , - te , adj . Acoperit cu un strat subțire de metal ( prețios ) sau cu un praf de bronz ; făcut să strălucească . V ...

 

POLEIALĂ

... POLEIÁLĂ , poleieli , s . f . 1. Faptul de a polei ^2 ; ( concr . ) strat subțire de metal ( prețios ) cu care se poleiește ^2 un obiect . 2. Cizelare , șlefuire , lustruire a unui obiect sau , fig ...

 

POLEIRE

... POLEÍRE , poleiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) polei ^2 și rezultatul ei ; poleit ^1 . - V. polei

 

POLEITOR

... POLEITÓR , poleitori , s . m . Muncitor care poleiește ^2 . [ Pr . : - le - i - ] - Polei

 

AURI

... AURÍ , auresc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi un obiect cu un strat subțire de aur ( 1 ) , a polei

 

FAȚĂ

FÁȚĂ , fețe , s . f . I. 1. Partea anterioară a capului omului și a unor animale ; chip , figură . 2. Partea anterioară a corpului omenesc și a unor animale . Au căzut cu fața la pământ . 3. ( Pop . ; determinat prin " de om " sau " pământeană " ) Om . 4. Persoană , personaj . Fețe simandicoase . II. 1. ( Mat . ) Fiecare dintre suprafețele plane care mărginesc un poliedru ; fiecare dintre planele care formează un diedru . 2. Suprafață ( în special a pământului , a apei ) . 3. Înfățișare , aspect . 4. Culoare . 5. Partea lustruită , poleită , finisată atent etc . a unui obiect . 6. ( În sintagmele ) Față de masă = material textil , plastic etc . folosit spre a acoperi o masă ( când se mănâncă sau ca ornament ) . Față de pernă ( sau de plapumă ) = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna ( sau plapuma ) . 7. Prima pagină a fiecărei file . 8. Fațadă . 9. ( În sintagma ) Fața dealului ( sau a muntelui etc . ) = partea dealului ( sau a muntelui etc . ) orientată spre soare sau spre

 

GHEȚUȘ

... GHEȚÚȘ , ghețușuri , s . n . Polei

 

LEIT

LEÍT , - Ă , leiți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) 1. ( În expr . ) A fi ( sau a semăna etc . ) leit ( sau leit - poleit ) cu . . . = a fi întocmai , la fel , asemenea cu . . . 2. ( Înv . ; despre îmbrăcăminte ) care cade perfect pe corpul cuiva . 3. ( Înv . ; despre păr ) Răsfirat pe spate și pe

 

POLEIER

... POLEIÉR , poleieri , s . m . ( Rar ) Poleitor . [ Pr . : - le - ier ] - Polei