Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PONTONIER, CĂMILĂ, MADRIERĂ ... Mai multe din DEX...

PONTON - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PONTÓN, pontoane, s.n. 1. Ambarcație, de obicei fixă, care susține o instalație unde acostează navele. 2. Pod plutitor improvizat a cărui platformă este susținută de bărci sau de alte vase legate între ele; fiecare dintre ambarcațiile care susțin platforma unui astfel de pod. 3. Vas fără motor și fără punte, care se remorchează la un vas cu motor și cu care se transportă mărfurile dintr-un port sau se ancorează bastimentele mai mari. - Din fr. ponton.

Sursa : DEX '98

 

pontón s. n., pl. pontoáne

Sursa : ortografic

 

PONT//ÓN \~oáne n. 1) Pod plutitor improvizat, format dintr-o platformă de scânduri susținută de bărci sau de alte vase legate între ele. 2) Ambarcație care susține platforma unui astfel de pod. 3) Platformă construită pe o ambarcație și destinată acostării navelor. 4) Vas fără motor și fără punte, care, fiind remorcat, serveşte la transportul mărfurilor. /ponton

Sursa : NODEX

 

PONTÓN s.n. 1. Pod provizoriu peste o apă, format din bărci legate între ele. 2. Ambarcație, de obicei fixă, folosită pentru a ușura acostarea navelor; pentru a susține o instalație etc. 3. Vas fără motor și fără punte cu care se transportă mărfurile dintr-un port sau se ancorează vasele mai mari. [Pl. -oane. / < fr. ponton].

Sursa : neologisme

 

PONTÓN s. n. 1. pod improvizat peste o apă, din bărci legate între ele. 2. ambarcație (fixă) pentru a ușura acostarea navelor, a susține o instalație etc. 3. vas fără motor și fără punte cu care se transportă mărfurile dintr-un port sau se ancorează vasele mai mari. (< fr. ponton)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPONTON

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruPONTON.

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

... Arab-Tabia." — Bine! — „Bulgarii nu mai lasă vaporul nostru să intre în oraș." — Rău! — „Agentul navigației noastre secuestrat pe ponton." — Rău! — „În Sofia panică... Agenția română în primejdie..." — Rău! — „Alaltăieri, am văzut, în Sofia, plimbându-se prin oraș pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

... Arab-Tabia." — Bine! — „Bulgarii nu mai lasă vaporul nostru să intre în oraș." — Rău! — „Agentul navigației noastre secuestrat pe ponton." — Rău! — „În Sofia panică... Agenția română în primejdie..." — Rău! — „Alaltăieri, am văzut, în Sofia, plimbându-se prin oraș pe ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Ioan Slavici - Mara

Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPONTON

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruPONTON.

PONTONIER

... geniu specializate în construcția de pontoane și de alte lucrări necesare trecerii ( unei armate ) peste o apă . 2. ( Rar ) Persoană care face serviciul la un ponton

 

CĂMILĂ

... mare din Africa de Nord și din Asia , cu una ( dromader ) sau cu două cocoașe pe spate , folosit la cărat poveri ( Camelus bactrianus ) . 2. ( Mar . ) Ponton

 

MADRIERĂ

... MADRIÉRĂ , madriere , s . f . ( Mar . ) Scândură groasă care formează suprafața unui ponton