Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POTRIVIT, CORESPUNZĂTOR, POTRIVIRE, ADAPTA, FACE, INTELECTUALISM, NEPOTRIVIT, NIMERI, OPORTUN, PERTINENT ... Mai multe din DEX...

POTRIVI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POTRIVÍ, potrivesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A avea sau a face aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face fie la fel; a fi sau a pune pe același plan. ** A (se) compara. 2. Tranz. A așeza ceva la locul nimerit; a aranja într-un anumit fel, a face stea așa cum trebuie. ** A împodobi, a dichisi. 3. Tranz. A pune de acord, a face corespundă, fie la fel cu altceva, a adapta, a da după... ** (Pop.) A acorda un instrument muzical. ** A doza atât cât trebuie (pentru a fi bun). A potrivi o mâncare din sare. 4. Tranz. A da forma dorită, necesară etc.; a fasona. ** Fig. A ticlui; a improviza. Potrivise pe hârtie câteva poezii. 5. Refl. și tranz. A fi sau a face pe măsura cuiva, a-i veni sau a face vină bine. Haina i se potriveşte. ** Refl. A fi în concordanță, a se armoniza. * Expr. A se potrivi ca nuca-n perete (sau ca musca-n lapte) = a fi nepotrivit, a fi deplasat. 6. Tranz. A face în așa fel încât...; a calcula, a chibzui, a cumpăni. 7. Refl. (Pop. și fam.) A da cuiva ascultare, a-i face pe voie; a consimți. 8. Refl. (Înv. și pop.) A se împotrivi. - Din potrivă.

Sursa : DEX '98

 

POTRIVÍ vb. v. împotrivi, opune.

Sursa : sinonime

 

POTRIVÍ vb. 1. v. adapta. 2. v. ajusta. 3. a (se) nimeri, (Ban. și Transilv.) a (se) păsăli. (Potcoava nu se \~.) 4. a-i veni, (Transilv.) a i se vâji. (Pantoful i se \~.) 5. v. veni. 6. v. aranja. 7. a îndrepta, (prin Transilv.) a aiepta. (A \~ cuver-tura.) 8. a doza, a proporționa. (A \~ substanțele într-un amestec.) 9. a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orândui, a pune, a repartiza, a rândui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (\~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 10. v. regla. 11. v. acorda. 12. a aprecia, a calcula, a socoti. (A \~ ceva din ochi.) 13. v. asorta. 14. v. concorda. 15. v. prinde. 16. v. asemăna. 17. v. corespunde. 18. a cadra, a corespunde, a merge, (înv. și reg.) a veni. (Ce faci tu nu se \~ cu momentul ales.) 19. v. preta. 20. v. nimeri. 21. a aranja, a ticlui, (pop. și fam.) a drege, (pop.) a (o) brodi. (A \~ astfel lucrurile încât ...) 22. a se întâmpla, a se nimeri, (pop.) a se brodi, (înv. și reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tâlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a \~ fie acolo.) 23. v. cădea.

Sursa : sinonime

 

potriví vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potrivésc, imperf. 3 sg. potriveá; conj. prez. 3 sg. și pl. potriveáscă

Sursa : ortografic

 

A POTRIV//Í \~ésc tranz. 1) A face se potrivească. 2) A face ocupe poziția necesară; a pune stea cum trebuie; a așeza; a aranja. 3) (volumul, masa, mărimea) A determina cu aproximație. 4) (instrumente muzicale) A face producă sunetele necesare; a acorda. 5) (ceasul) A pune meargă la fel cu altul. 6) (persoane) A face capete un aspect îngrijit; a găti, a chiti; a aranja; a dichisi. 7) (mâncăruri) A gusta adăugând anumite ingrediente (pentru a da un gust bun). 8) (vorbe, glume) A rosti la timpul și la locul cuvenit. 9) A hotărî (în minte), examinând toate posibilitățile; a chibzui; a cumpăni. \~ cum e mai bine. /Din potrivă

Sursa : NODEX

 

A SE POTRIV//Í \~ésc intranz. 1) A avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se asemăna; a semăna; a se asemui. 2) A fi pe măsura cuiva sau a ceva. Paltonul se \~ește foarte bine. 3) A fi în concordanță deplină; a se armoniza; a se asorta; a concorda; a cadra. * \~ ca nuca de (sau în) perete v. NUCĂ. 4) A da ascultare cuiva; a face pe voie (cuiva). /Din potrivă

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOTRIVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 320 pentruPOTRIVI.

Petre Ispirescu - Găinăreasa

... el după sfatul mai-marilor împărăției. Dete condurul răposatei împărătese și doi trimiși ai Sfatului împărătesc răzbătu țări și cetăți, căutând la cine s-ar potrivi condurul. Nu trecu mult și se întoarseră precum se duseră, fără nici o ispravă. Pasămite, condurul nu se potrivi la nici o fată de împărat, la nici o cucoană, la nici o jupâneasă, la nici o țărancă, ba chiar la nici o roabă. Împăratul ... uimire. Ce să facă ei? Hotărârea împărătesei era lămurită. Să nu văduvească împăratul după pristăvirea ei, ci să ia pe aceea la care se va potrivi condurul ei. Să lase pe împăratul să văduvească pentru că nu s-a potrivit condurul la nici o muiere, călca jurământul împărătesei de ... de cuminte, a lăsat cu sufletul ca împăratul, tatăl tău, să nu văduvească, ci să se însoare cu aceea la care se va potrivi pe picior condurul ei. - Căutați, mai zise fata, și găsiți pe vreauna la care să se potrivească condurul mamei pe piciorul ei. - Am răzbătut, răspunseră ... însă rușinați, căci n-avură ce-i face. Atunci fiul împăratului spuse mă-sii că până n-or găsi pe fata la care se va

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... căruia se oglindea de obicei cînd își potrivea florile, rămase nedumerită, căutînd în mănunchiul cules ce floare i-ar sta mai bine și s-ar potrivi cu rochia ce-o purta. Cercă albăstrele și cicori, dar, după ce se oglindi în apă, le aruncă. Alese apoi o floare de leandru cu ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... re: cresce și se sporesce ceea-ce se desfășură în condițiunÄ­ priinciĂ³se, și se piere încetul cu încetul ceea-ce nu se pĂ³te potrivi cu mediul ambiant. EvreiÄ­ se sporesc și eÄ­ în mijlocul nostru fiind-că noÄ­ înși-ne le creăm priinciĂ³se condițiunÄ­ de desfășurare: țipăm, răcnim ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii

Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât mai puțin din punctul de vedere economic, fiindca muscalul nu vrea să știe de regulamentele noastre polițienești, nu admite tarifele noastre oficiale; muscalul ține la tariful său autonom. În adevăr, ia să vedem. Tariful birjarilor de piață sună astfel: „2 lei o oră în raza orașului; 1 leu o cursă ce nu trece peste ceas; 2 lei cursa de la și până la gări." Aș! crezi că vrea să știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini să nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce să nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept să îndoiască, să întreiască și, la zile mari, să împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPOTRIVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruPOTRIVI.

Estera Capitol 9

Estera Capitol 9 Estera 8 Estera Capitol 9 1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s`a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s`au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să -i peardă. Nimeni n`a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le -o însufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce în ce mai puternic. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorît și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, Iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni, 7 și au junghiat pe ...

 

Tit Capitol 1

Tit Capitol 1 2 Timotei 4 Tit Capitol 1 1 Pavel, rob al lui Dumnezeu, și apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoștința adevărului, care este potrivit cu evlavia, 2 în nădejdea vieții vecinice, făgăduite mai înainte de vecinicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă, 3 ci Și -a descoperit Cuvîntul la vremea Lui, prin propovăduirea care mi -a fost încredințată, după porunca lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru; - 4 către Tit, adevăratul meu copil în credința noastră a amîndorora: Har și pace dela Dumnezeu Tatăl, și dela Isus Hristos, Mîntuitorul nostru! 5 Te-am lăsat în Creta, ca să pui în rînduială ce mai rămîne de rînduit, și să așezi presbiteri (Sau: bătrîni) în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit: 6 Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, avînd copii credincioși, cari să nu fie învinuiți de destrăbălare sau neascultare. 7 Căci episcopul (Sau: priveghetor.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpățînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuș, nici lacom de cîștig mîrșav; 8 ci să fie primitor de oaspeți, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfînt, ...

 

Genesa Capitol 2

Genesa Capitol 2 Genesa 1 Genesa Capitol 2 1 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea lor. 2 În ziua a șaptea Dumnezeu Și -a sfîrșit lucrarea, pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S`a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a șaptea și a sfințit -o, pentrucă în ziua aceasta S`a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. 4 Iată istoria cerurilor și a pămîntului, cînd au fost făcute. 5 În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6 Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viață, și omul ...

 

Judecatorii Capitol 17

Judecatorii Capitol 17 Judecatorii 16 Judecatorii Capitol 17 1 Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica. 2 El a zis mamei sale: ,,Cei o mie o sută de sicli de argint, cari ți s`au luat, și pentru cari ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mînile mele, eu îl luasem.`` Și mamă-sa a zis: ,,Binecuvîntat să fie fiul meu de Domnul!`` 3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli de argint; și mamă-sa a zis: ,,Închin cu mîna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat; și astfel ți -l voi da înapoi.`` 4 El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat două sute sicli de argint, și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica. 5 Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod și terafimi, și a ...

 

Proverbele Capitol 26

Proverbele Capitol 26 Proverbele 25 Proverbele Capitol 26 1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, și ploaia în timpul secerișului, așa nu se potrivește slava pentru un nebun. 2 Cum sare vrabia încoace și încolo și cum sboară rîndunica, așa nu nimerește blestemul neîntemeiat. - 3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, și nuiaua pentru spinarea nebunilor. - 4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni și tu cu el. - 5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înțelept. - 6 Celce trimete o solie printr`un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea. - 7 Cum sînt picioarele ologului, așa este și o vorbă înțeleaptă în gura unor nebuni. - 8 Cum ai pune o piatră în praștie, așa este cînd dai mărire unui nebun. - 9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, așa este o vorbă înțeleaptă în gura nebunilor. - 10 Ca un arcaș care rănește pe toată lumea, așa este celce tocmește pe nebuni și pe întîii veniți. - 11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, așa se întoarce nebunul la nebunia lui. - 12 Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai ...

 

Osea Capitol 10

Osea Capitol 10 Osea 9 Osea Capitol 10 1 Israel era o vie mănoasă, care făcea multe roade. Cu cît roadele sale erau mai multe, cu atît mai multe altare a zidit; cu cît îi propășea țara, cu atît înfrumuseța stîlpii idolești. 2 Inima lor este împărțită: de aceea vor fi pedepsiți. Domnul le va surpa altarele, le va nimici stîlpii idolești. 3 Și curînd vor zice: ,,N`avem un adevărat împărat, căci nu ne-am temut de Domnul; și împăratul, pe care -l avem, ce ar putea face el pentru noi?`` 4 Ei rostesc vorbe deșerte, jurăminte mincinoase, cînd încheie un legămînt: de aceea, pedeapsa va încolți ca o buruiană otrăvitoare din brazdele cîmpiei! 5 Locuitorii Samariei, se vor uimi de vițeii din Bet-Aven; poporul va jăli pe idol, și preoții lui vor tremura pentru el, pentru slava lui, care va pieri din mijlocul lor. 6 Da, el însuș va fi dus în Asiria, ca dar împăratului Iareb. Rușinea va cuprinde pe Efraim, și lui Israel îi va fi rușine de planurile sale. 7 S`a dus Samaria și împăratul ei, ca o țăpligă pe fața apelor. 8 Înălțimile din Bet-Aven, ...

 

Romani Capitol 12

Romani Capitol 12 Romani 11 Romani Capitol 12 1 Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2 Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvîrșită. 3 Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit -o Dumnezeu fiecăruia. 4 Căci, dupăcum într`un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n`au toate aceeaș slujbă, 5 tot așa, și noi, cari sîntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, sîntem mădulare unii altora. 6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină ...

 

2 Corinteni Capitol 6

2 Corinteni Capitol 6 2 Corinteni 5 2 Corinteni Capitol 6 1 Ca unii cari lucrăm împreună cu Dumnezeu, vă sfătuim să faceți așa ca să nu fi primit în zădar harul lui Dumnezeu. 2 Căci El zice: ,,La vremea potrivită, te-am ascultat, în ziua mîntuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mîntuirii.`` 3 Noi nu dăm nimănui nici un prilej de poticnire, pentruca slujba noastră să nu fie defăimată. 4 Ci, în toate privințele, arătăm că sîntem niște vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîmtorări, 5 în bătăi, în temnițe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi; 6 prin curăție, prin înțelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfînt, printr -o dragoste neprefăcută, 7 prin cuvîntul adevărului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armele de lovire și de apărare, pe cari le dă neprihănirea; 8 în slavă și în ocară, în vorbire de rău și în vorbire de bine. Sîntem priviți ca niște înșelători, măcar că spunem adevărul; 9 ca niște necunoscuți, măcar că sîntem bine cunoscuți; ca unii cari murim, și iată că trăim; ca niște pedepsiți, măcarcă nu sîntem ...

 

Efeseni Capitol 4

Efeseni Capitol 4 Efeseni 3 Efeseni Capitol 4 1 Vă sfătuiesc dar eu, cel întemnițat pentru Domnul, să vă purtați într`un chip vrednic de chemarea, pe care ați primit -o, 2 cu toată smerenia și blîndeța, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste, 3 și căutați să păstrați unirea Duhului, prin legătura păcii. 4 Este un singur trup, un singur Duh, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre. 5 Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez. 6 Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai pe sus de toți, care lucrează prin toți și care este în toți. 7 Dar fiecăruia din noi harul i -a fost dat după măsura darului lui Hristos. 8 De aceea este zis: ,,S`a suit sus, a luat robia roabă, și a dat daruri oamenilor.`` 9 Și acest: ,,S`a suit``, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părțile mai de jos ale pămîntului? 10 Cel ce S`a pogorît, este acelaș cu cel ce s`a suit mai ...

 

Marcu Capitol 14

Marcu Capitol 14 Marcu 13 Marcu Capitol 14 1 După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 2 Căci ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă turburare în norod.`` 3 Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; și, dupăce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le -a fost necaz, și ziceau: ,,Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s`ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Grecește: dinari.), și să se dea săracilor.`` Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le -a zis: ,,Lăsați -o în pace; de ce -i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, și le puteți face bine oricînd voiți: dar pe Mine ...

 

Exodul Capitol 8

Exodul Capitol 8 Exodul 7 Exodul Capitol 8 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, și spune -i: ,Așa vorbește Domnul: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 2 Dacă nu vrei să -l lași să plece, am să aduc broaște pe toată întinderea țării tale. 3 Rîul va mișuna de broaște; ele se vor sui, și vor intra în casa ta, în odaia ta de dormit și în patul tău, în casa slujitorilor tăi și în casele poporului tău, în cuptoarele și în postăvile de frămîntat pînea. 4 Ba încă broaștele se vor sui și pe tine, pe poporul tău, și pe toți slujitorii tăi.`` 5 Domnul a zis lui Moise: ,,Spune lui Aaron: ,Întinde-ți mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie și peste iazuri, și scoate broaște din ele peste țara Egiptului!`` 6 Aaron și -a întins mîna peste apele Egiptului; și au ieșit broaștele și au acoperit țara Egiptului. 7 Dar și vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos și ei broaște peste toată țara Egiptului. 8 Faraon a chemat pe Moise, și pe Aaron, și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOTRIVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 230 pentruPOTRIVI.

POTRIVIT

... adecvat , nimerit . 3. Aranjat , așezat ; întocmit , meșteșugit . 4. Moderat , temperat ; de mijloc ; acceptabil . La o depărtare potrivită . - POTRIVÍT^1 s . n . Potrivire ; aranjare , așezare . - V. potrivi

 

CORESPUNZĂTOR

CORESPUNZĂTÓR , - OÁRE , corespunzători , - oare , adj . Care corespunde , care se potrivește , care este potrivit sau conform , care se află în conformitate cu . . . ; adecvat , potrivit , nimerit . - Corespunde + suf . -

 

POTRIVIRE

... POTRIVÍRE , potriviri , s . f . Acțiunea de a ( se ) potrivi și rezultatul ei ; potrivit ^1 . - V. potrivi

 

ADAPTA

ADAPTÁ , adaptez , vb . I . 1. Tranz . A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe ; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări ; a face să se potrivească . 2. Tranz . și refl . ( Biol . ) A ( se ) transforma prin adaptare ( 2 ) . 3. Refl . și tranz . A ( se ) acomoda , a ( se ) deprinde , a ( se )

 

FACE

... A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da cuiva posibilitatea de a . . . Ce - a făcut , ce - a dres , că ...

 

INTELECTUALISM

INTELECTUALÍSM s . n . 1. Concepție potrivit căreia intelectul ( rațiunea ) este capabil ( ă ) de a înțelege lumea . 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective și voliționale se reduc la cele intelectuale . 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoaștere , considerând că înțelegerea binelui implică săvârșirea lui . [ Pr . : - tu -

 

NEPOTRIVIT

NEPOTRIVÍT , - Ă , nepotriviți , - te , adj . Care nu se potrivește , nu se justifică , nu se recomandă , nu este indicat ( într - o anumită împrejurare ) ; inoportun ; deplasat . - Ne - +

 

NIMERI

... să realizeze scopul propus . 5. Refl . A se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într - un anumit fel ; a se potrivi

 

OPORTUN

OPORTÚN , - Ă , oportuni , - e , adj . Care se întâmplă , care se face la momentul potrivit ; adecvat situației , împrejurărilor ; potrivit , indicat , nimerit ,

 

PERTINENT

PERTINÉNT , - Ă , pertinenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență . 2. ( Despre elemente lingvistice ) Dotat cu o anumită funcțiune într - un sistem

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...