Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POVESTIT, POVESTIRE, POVESTITOR, REPOVESTI, NEPOVESTIT, REPOVESTIT, ÎNȘIRA, CÂNTA, , DIN ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului POVESTI: POVEȘTI.

 

POVESTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POVESTÍ, povestesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A spune o poveste (1); a nara un fapt, o întâmplare. 2. Intranz. (Reg.) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. 3. Tranz. (Înv. și reg.) A ponegri, a defăima, a bârfi. - Din poveste.

Sursa : DEX '98

 

POVESTÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, conversa, defăima, denigra, dialoga, difuza, discredita, discuta, duce, împrăștia, întinde, lăți, ponegri, predica, propaga propovădui, răspândi, vorbi.

Sursa : sinonime

 

POVESTÍ vb. a arăta, a expune, a istorisi, a înfățișa, a nara, a prezenta, a relata, a spune, (înv.) a parastisi. (A \~ subiectul unei piese.)

Sursa : sinonime

 

povestí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. povestésc, imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 sg. și pl. povesteáscă

Sursa : ortografic

 

A POVEST//Í \~ésc tranz. (ceea ce a văzut, a auzit sau a învățat subiectul) A relata într-o succesiune logică și într-o formă anumită; a istorisi; a nara. /Din poveste

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOVESTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 321 pentruPOVESTI.

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ...

 

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga

... de lînă Purtînd un ban de la-mpăratul. Domol în mijloc se așează, Și sprijinind încet toiagul, Clipind din genele cărunte Începe-a povesti moșneagul... Întreg norodul ia aminte Și-ascultă jalnica poveste. Și fusul se oprește-n mîna Înduioșatelor neveste, Moșnegii toți fărîmă lacrimi Cu genele tremurătoare, Aprinși ... lași domol obrazul. Și să cînți un cîntec, Laie, Cum se cîntă-n sat la noi Cînd se tînguie ciobanul După turma lui de oi. Povesti-va atunci struna înălțimilor albastre Vremea lungă cîtă jale Scris-a-n sufletele noastre. S-ar întuneca pămîntul C-ar veni, veni, țigane ...

 

George Coșbuc - Atque nos!

George Coşbuc - Atque nos! Atque nos! de George Coșbuc Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii și cumetrii Și-apoi povestesc de-a dragul, stând pe lavițele vetrii, Despre crai cu stemă-n frunte, despre lei și paralei... Oh, că mult îmi place mie să mă pun la sfat cu ei Și s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă, Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă, Să văd ce destăinuiește frazul cel îndătinat: Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat. Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris; Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis Și-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri: Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri Și a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem Și pe-a căror frunte pus-am mitologic diadem ; Văd cu ochii tot aceea, ce-a creat în zeci de veacuri Imaginațiunea noastră: văd ...

 

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame Patru epigrame de Cincinat Pavelescu Pe când eram magistrat în Brăila, un prieten, judecător, mă roagă, la clubul Rally, să-l împrumut cu 25 lei, ca să ponteze la bacara. Neavând la mine această sumă, el m-a silit să fac câteva versuri unui simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de Ă©cartĂ©, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i ...

 

Dimitrie Anghel - Mama (Anghel)

Dimitrie Anghel - Mama (Anghel) Mama de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , UT, 749, 17 ian. 1911, p. I. Mamă ! Ce puțin am rostit numele tău și cît de vag îmi aduc aminte de tine... O negură te învăluie și parcă din neguri e urzit și conturul tău. În fața mărei, unde am stat, privind neîntrerupta goană a talazurilor, acolo m-am apropiat mai mult de tine și am căutat să te rechem. Din fundul orizontului aceluia ce-l hotărăște linia curbă a mărei, de acolo ai venit tu. Pe o noapte dulce cum e aceasta, un vas legănat, ce și-a scris pieritoarea dungă pe cer, te-a adus desigur. Și pe cheiul acesta singuratic, unde întîrzii eu, visînd uneori, au coborît pașii tăi, de bună seamă. Ca și acum, neastîmpăratele talazuri se ridicau ca niște fantome din mare și alergau de-a lungul digului de piatră sură ca să privească portul. O semilună pală, brodată pe un steag, lucea și atunci pe înaltul unui catarg, și tu desigur, cu fața întoarsă peste umăr, ai trebuit să privești tristă pe largul întinselor valuri ce te despărțeau de țara ta... ...

 

Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă

Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă Vasul-fantomă de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Ultimul naufragiu" în Minerva , III, 1030, 29 oct. 1911, p. 3. Mergeam cu un prieten într-un scăpătat de soare. Zurgălăii sunau încet și, cum o melancolie fără de voie ne cuprinsese pe amîndoi, nu mai spuneam un cuvînt. Vezeteul singur, îndemnîndu-și caii, scotea din cînd în cînd sunete guturale, fluierături semnificative, cuvinte alături de graiul nostru, pe care le sublinia cînd cu o lovitură de bici, cînd cu o plesnitură de hăț, cînd cu o invectivă plină de virilitate. Caii fluturau din cap, ciuleau urechile, schimbau trapul în galop ori își încetineau mersul pe nesimțite, revenind la pasul uniform, după cum erau și îndemnurile celui ce le înțelegea graiul și le știa puterile. Alături pe drum, cînd pe dreapta, cînd pe stînga, umbra lor ca alți cai imaginari se înhăma și ea în umbre de hamuri și, bătute de umbra biciului, ne întovărășea pretutindeni. Deasupra cîmpului gol, trecînd peste miriști și arături, stolurile de grauri ori de corbi luau toate aceeași direcție, zorind din aripi către un hambar ciudat ce sta răznit în mijlocul cîmpului. — Acolo mi-am strîns grîul, fiind mai aproape de ...

 

Grigore Alexandrescu - Toporul și pădurea

... a se mai face, Dar că vorbea odată lemne și dobitoace Nu rămîne-ndoială; pentru că de n-ar fi,         Nici nu s-ar povesti. Și caii lui Ahil, care proorocea, Negreșit că au fost, de vreme ce-l trăgea. Întîmplarea ce știu și voi s-o povestesc Mi-a ...

 

Mihai Eminescu - Egipetul

Mihai Eminescu - Egipetul Egipetul de Mihai Eminescu Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor. Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară, Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară Cătră marea liniștită, ce înecă a lui dor. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice; Memphis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării ...

 

Mihai Eminescu - Viața (Eminescu)

Mihai Eminescu - Viaţa (Eminescu) Viața de Mihai Eminescu Când aud vreodată un rotund egumen, Cu foalele-ncinse și obrazul rumen, Povestind că viața e calea durerii Și că pocăința urmează plăcerii, Mă întreb: ,,Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie?." Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe pasurilor mele, Ulicioara-i strâmtă și, din ziduri vechi, Vorbe, râs și plânset sună în urechi; Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Și prin uși închise, prin zidiri deșarte. Colo, lângă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n ac; Fața ei e slabă de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă, Degetele repezi poartă acul fin: Ea își coase ochii într-un tort de in; Vânătă-i e buza, lipsită de sânge, Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge. La ce oare dânsa s-a născut pe lume, O sărmană frunză pe oceanu-n spume, O sărmană umbră, orfană și slabă, De care-n mulțime nimenea nu-ntreabă? Din zori până-n noaptea neagră și târzie O vezi printr-o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... ș-abia pâne ...

 

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră Pasărea măiastră de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat evlavios și bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăți ce făcuse oamenilor din împărăția lui, a ridicat și o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate și cu tot ceea ce meșterii din acea țară au socotit mai scump și mai frumos. O mulțime de stâlpi de marmură și poleiți erau prin biserică și pe dinaintea ei. Zugrăvelele cele mai prețioase, policandre de argint suflate cu aur, candele de argintul cel mai bun și mari cât donița, cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumusețea ei, cu atât se întrista că nu putea să o săvârșească pe deplin, căci turnul se surpa. "Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârși astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, și ea nu este încă târnosită." Și dete sfară în țară ca orice meșter se va găsi care să poată să-i ridice turnul, să știe că va dobândi de la dânsul mari daruri și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPOVESTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentruPOVESTI.

Ioel Capitol 1

Ioel Capitol 1 Osea 14 Ioel Capitol 1 1 Cuvîntul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel. 2 Ascultați lucrul acesta, bătrîni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S`a întîmplat așa ceva pe vremea voastră, sau pe vremea părinților voștri? 3 Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta, și copiii voștri să povestească la copiii lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma! 4 Ce a lăsat nemîncat lăcusta Gazam, a mîncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh, a mîncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec, a mîncat lăcusta Hasil. 5 Treziți-vă, bețivilor, și plîngeți! Văitați-vă toți cei ce beți vin, căci vi s -a luat mustul dela gură! 6 Căci în țara mea a năvălit un popor puternic și fără număr, cu dinți de leu, și măsele de leoaică. 7 Mi -a pustiit via; mi -a făcut bucăți smochinul, l -a jupuit de coajă și l -a trîntit jos; mlădițele de viță au ajuns albe! 8 Bocește-te, ca ...

 

Marcu Capitol 5

Marcu Capitol 5 Marcu 4 Marcu Capitol 5 1 Au ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul Gadarenilor. 2 Cînd a ieșit Isus din corabie, L -a întîmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpînit de un duh necurat. 3 Omul acesta își avea locuința în morminte, și nimeni nu mai putea să -l țină legat, nici chiar cu un lanț. 4 Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi și cu cătușe la mîni, dar rupsese cătușele și sfărîmase obezile, și nimeni nu -l putea domoli. 5 Totdeauna, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, țipînd și tăindu-se cu pietre. 6 Cînd a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s`a închinat, 7 și a strigat cu glas tare: ,,Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuiești!`` 8 Căci Isus îi zicea: ,,Duh necurat, ieși afară din omul acesta!`` 9 ,,Care-ți este numele?`` l -a întrebat Isus. ,,Numele meu este ,Legiune,` a răspuns el, ,,pentrucă ...

 

Luca Capitol 8

Luca Capitol 8 Luca 7 Luca Capitol 8 1 Curînd după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El; 2 și mai erau și niște femei, cari fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boale; Maria, zisă Magdalina, din care ieșiseră șapte draci, 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, și multe altele, cari -L ajutau cu ce aveau. 4 Cînd s`a strîns o gloată mare, și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5 ,,Sămănătorul a ieșit să-și samene sămînța. Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: a fost călcată în picioare, și au mîncat -o păsările cerului. 6 O altă parte a căzut pe stîncă; și, cum a răsărit, s`a uscat, pentrucă n`avea umezeală. 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut pe pămînt ...

 

1 Cronici Capitol 16

1 Cronici Capitol 16 1 Cronici 15 1 Cronici Capitol 16 1 Dupăce au adus chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care -l întinsese David pentru el, și au adus înaintea lui Dumnezeu arderi de tot și jertfe de mulțămiri. 2 Cînd a isprăvit David de adus arderile de tot și jertfele de mulțămiri, a binecuvîntat poporul în Numele Domnului. 3 Apoi a împărțit tuturor celor din Israel bărbați și femei, fiecăruia cîte o pîne, o bucată de carne și o turtă de stafide. 4 A dat Leviților sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să chieme, să laude și să slăvească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. 5 Aceștia erau: Asaf, căpetenia; Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Șemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom și Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute și arfe, și Asaf suna din țimbale. 6 Preoții Benaia și Iahaziel sunau mereu din trîmbițe înaintea chivotului legămîntului lui Dumnezeu. 7 În ziua aceea David a însărcinat pentru întîiaș dată pe Asaf și frații săi să vestească laudele Domnului. 8 Lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui: faceți cunoscut printre popoare faptele ...

 

Iov Capitol 12

... 7 Întreabă dobitoacele, și te vor învăța, păsările cerului, și îți vor spune; 8 vorbește pămîntului, și te va învăța; și peștii mării îți vor povesti. 9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10 El ține în mînă sufletul a ...

 

Psalmii Capitol 40

Psalmii Capitol 40 Psalmii 39 Psalmii Capitol 40 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Îmi pusesem nădejdea în Domnul, și El S`a plecat spre mine, mi -a ascultat strigătele. 2 M`a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi -a pus picioarele pe stîncă, și mi -a întărit pașii. 3 Mi -a pus în gură o cîntare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulți au văzut lucrul acesta, s`au temut, și s`au încrezut în Domnul. 4 Ferice de omul, care își pune încrederea în Domnul, și care nu se îndreaptă spre cei trufași și mincinoși! 5 Doamne, Dumnezeule, multe sînt minunile și planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aș vrea să le vestesc și să le trîmbițez, dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc. 6 Tu nu dorești nici jertfă, nici dar de mîncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispășire. 7 Atunci am zis: ,,Iată-mă că vin! -în sulul cărții este scris despre mine- 8 vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! ...

 

Psalmii Capitol 44

Psalmii Capitol 44 Psalmii 43 Psalmii Capitol 44 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, și părinții noștri ne-au povestit lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară. 2 Cu mîna Ta, ai izgonit neamuri, ca să -i sădești pe ei, ai lovit popoare, ca să -i întinzi pe ei. 3 Căci nu prin sabia lor au pus mîna pe țară, nu brațul lor i -a mîntuit, ci dreapta Ta, brațul Tău, lumina Feței Tale, pentrucă îi iubeai. 4 Dumnezeule, Tu ești Împăratul meu: poruncește izbăvirea lui Iacov! 5 Cu Tine doborîm pe vrăjmașii noștri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noștri. 6 Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa; 7 ci Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri, și dai de rușine pe cei ce ne urăsc. 8 Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, și pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire). 9 Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de rușine, nu mai ieși cu oștirile noastre; 10 ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmașului, și ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela ...

 

Psalmii Capitol 48

Psalmii Capitol 48 Psalmii 47 Psalmii Capitol 48 1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul și lăudat de toți, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt. 2 Frumoasă înalțime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat. 3 Dumnezeu, în casele Lui împărătești, este cunoscut ca un turn de scăpare. 4 Căci iată că împărații se adunaseră: doar au trecut împreună, 5 au privit -o, au înlemnit, s`au temut, și au luat -o la fugă. 6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere. 7 Au fost izgoniți de parcă ar fi fost luați de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis. 8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, așa am văzut în cetatea Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. - 9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău! 10 Ca și Numele Tău, Dumnezeule, și lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare. 11 Se bucură muntele Sionului, și se veselesc fiicele lui Iuda de judecățile Tale. 12 Străbateți Sionul, și ocoliți -l, ...

 

Psalmii Capitol 69

Psalmii Capitol 69 Psalmii 68 Psalmii Capitol 69 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi amenință apele viața. 2 Mă afund în noroi, și nu mă pot ținea; am căzut în prăpastie, și dau apele peste mine. 3 Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. 4 Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulți decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmași; trebuie să dau înapoi ce n`am furat. 5 Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea, și greșelile mele nu-Ți sînt ascunse. 6 Să nu rămînă de rușine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor! Să nu roșească de rușine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! 7 Căci pentru Tine port eu ocara, și îmi acopere fața rușinea. 8 Am ajuns un străin pentru frații mei, și un necunoscut pentru fiii mamei mele. 9 Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea. 10 Plîng și postesc, și ei mă ocărăsc. ...

 

Psalmii Capitol 73

Psalmii Capitol 73 Psalmii 72 Psalmii Capitol 73 1 (Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată. 2 Totuș, era să mi se îndoaie piciorul, și erau să-mi alunece pașii! 3 Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, cînd vedeam fericirea celor răi. 4 Într`adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, și trupul le este încărcat de grăsime. 5 N`au parte de suferințele omenești, și nu sînt loviți ca ceilalți oameni. 6 Deaceea mîndria le slujește ca salbă, și asuprirea este haina care -i învelește. 7 Li se bulbucă ochii de grăsime, și au mai mult decît le-ar dori inima. 8 Rîd, și vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus, 9 își înalță gura pînă la ceruri, și limba le cutreieră pămîntul. 10 Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin, 11 și zice: ,,Ce ar putea să știe Dumnezeu, și ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?`` 12 Așa sînt cei răi: totdeauna fericiți, și își măresc bogățiile. 13 Degeaba dar mi-am curățit eu inima, și mi-am spălat mînile în nevinovăție: 14 căci în fiecare zi sînt lovit, și ...

 

Psalmii Capitol 96

Psalmii Capitol 96 Psalmii 95 Psalmii Capitol 96 1 Cîntați Domnului o cîntare nouă! Cîntați Domnului, toți locuitorii pămîntului! 2 Cîntați Domnului, binecuvîntați Numele Lui, vestiți din zi în zi mîntuirea Lui! 3 Povestiți printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui! 4 Căci omul este mare și foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decît toți dumnezeii. 5 Căci toți dumnezeii popoarelor sînt niște idoli, dar Domnul a făcut cerurile. 6 Strălucirea și măreția sînt înaintea Feței Lui, slava și podoaba sînt în locașul Lui cel sfînt. 7 Familiile popoarelor, dați Domnului, dați Domnului slavă și cinste! 8 Dați Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Aduceți daruri de mîncare, și intrați în curțile Lui! 9 Închinați-vă înaintea Domnului îmbrăcați cu podoabe sfinte, tremurați înaintea Lui, toți locuitorii pămîntului! 10 Spuneți printre neamuri: ,,Domnul împărățește! Deaceea lumea este tare, și nu se clatină.`` Domnul judecă popoarele cu dreptate. 11 Să se bucure cerurile, și să se veselească pămîntul; să mugească marea cu tot ce cuprinde ea! 12 Să tresalte cîmpia, cu tot ce e pe ea, toți copacii pădurii să strige de bucurie 13 înaintea Domnului! Căci El vine, vine să judece pămîntul. El ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOVESTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruPOVESTI.

POVESTIT

... POVESTÍT s . n . ( Rar ) Povestire . - V. povesti

 

POVESTIRE

... POVESTÍRE , povestiri , s . f . Acțiunea de a povesti și rezultatul ei ; povestit . V. povesti

 

POVESTITOR

... oare s . m . și f . Persoană care povestește ( 1 ) , care știe să povestească frumos , să spună povești ; scriitor , autor de povești ( 1 ) ; narator , povestaș , povestar . - Povesti

 

REPOVESTI

... REPOVESTÍ , repovestesc , vb . IV . Tranz . A povesti încă o dată , a mai spune o dată ceva ce a fost povestit . - Re ^1 - + povesti

 

NEPOVESTIT

NEPOVESTÍT , - Ă , nepovestiți , - te , adj . 1. Care nu a fost ( încă ) povestit . 2. ( Pop . ) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte ; nespus . - Ne - +

 

REPOVESTIT

REPOVESTÍT , - Ă , repovestiți , - te , adj . Povestit din nou , povestit încă o dată . - V.

 

ÎNȘIRA

... face șirag . 3. Refl . Fig . A se succeda , a se perinda . 4. Tranz . Fig . A expune , a povesti urmând un anumit șir de idei , de fapte etc . ; a enumera . 5. Tranz . A trece , rând pe rând , prin diferite locuri ...

 

CÂNTA

... în cinstea cuiva sau a ceva , a elogia ( în versuri ) pe cineva sau ceva ; a descrie , a povesti

 

CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că

 

DIN

DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce un complement de relație ) În ce privește , în privința . Din glume îi întrece pe toți . - De ^4 +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...