Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PRĂSILĂ: PRĂȘILĂ, PRAȘILA, PRĂȘILA, PRAȘILĂ.

 

PRĂSILĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRĂSÍLĂ, prăsile, s.f. 1. Reproducție (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ** Descendenții, produșii unui animal de rasă; p. ext. animal din rasă ameliorată. 3. (Rar) Rasă, neam, soi. [Pl. și: prăsili] - Prăsi + suf. -ilă.

Sursa : DEX '98

 

PRĂSÍLĂ s. v. coborâtor, copil, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, ur-maș, viță, vlăstar.

Sursa : sinonime

 

PRĂSÍLĂ s. 1. v. reproducere. 2. v. pui.

Sursa : sinonime

 

prăsílă s. f., g.-d. art. prăsílei; pl. prăsíle

Sursa : ortografic

 

PRĂSÍL//Ă \~e f. 1) Înmulțire dirijată a animalelor domestice de rasă. 2) Pui de animal domestic obținut pe această cale. * De \~ a) de rasă ameliorată; b) destinat reproducției. [G.-D. prăsilei] /a (se) prăsi + suf. \~ilă

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRĂSILĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruPRĂSILĂ.

Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite

... la fapt — faptul va vorbi de sine. Iată. Un negustor econom de vite a mers la Cocioc să cumpere un taur de prăsilă de rasa elvețiană. Și-a ales unul tinerel de vreo trei ani, foarte frumușel. — Câte parale? întrebă negustorul. — Un franc kilogramul ... i se răspunse. Negustorul, om fără educație sistematică, crescut pe alte vremuri și locuri, zice: — Apoi, nu vreau să-l tai... îl iau de prăsilă. — Nu face nimica; dacă-l iei, poți face ce poftești cu el; noi ți-l dăm pe cântar. — Foarte bine. Îl trag pe ...

 

Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce

... Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și ...

 

Constantin Stamati - Scăldătoarea unei cucoane românce

... Constantin Stamati - Scăldătoarea unei cucoane românce Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și ...

 

Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea

Ion Luca Caragiale - Pohod la şosea Pohod la șosea de Ion Luca Caragiale Publicată în Claponul, foaie hazlie și populară (1877), Nr. 2 pag. 22-28 și în Almanahul Claponului pe anul de la Mahomet 1295, de la Christos 1878. De mult se vorbea, Se tot auzea Că are să fie Mare bătălie Și că-n București, Au de gând să vie Oștile rusești, Căci de-aici se poate Laolaltă toate Lesne să pășească În țara turcească. Vreme a trecut, Și nu s-a văzut Un muscal măcar; Toți îi așteptau Însă în zadar: Rușii nu soseau. Trecu ce trecu Și cam începu A se arăta Pe ici pe colea, Câte-un ofițer Singur și stingher — Când se pomeni Lumea într-o zi (Mai alaltăieri) Că sosesc aci Mii de ofițeri: Să calci unde vrei Te-mpiedici de ei. Tot muscali de soi Gata de război, Care toți firește Vorbesc muscălește, Și care au vestit Cum că negreșit Peste prea puțin Toți muscalii vin. Vestea zboară iute, În zece minute S-a dat sfoară-n țară, Că va să sosească La șosea afară Oastea muscălească... Și iată-n sfârșit ...

 

Mihai Eminescu - Ghazel

... Să devastez frumsețea ta cea dulce, făr- de milă ­ Și totuși corpul tău e plin de-o coaptă tinereță, Tu, al amorului duios demonică prăsilă! Eu am plecat purtând în piept durerea-mi toată scrisă, Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă; Dar noaptea când am adormit, atunci ...

 

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

Ioan Slavici - Păcală în satul lui Păcală în satul lui de Ioan Slavici I se urâse și lui Păcală să tot umble răzleț prin lume, așa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora și să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă și el om așezat, ca toți oamenii de treabă, să-și întemeieze casa lui, să-și agonisească o moșioară, — vorbă scurtă, — să se astâmpere odată. Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți oamenii care n-au nimic, adică făcu ce făcu de-și agonisi o vițelușă și o trimise la pășune în izlazul satului. Căci așa se facea averea. Păscând, vițelușa se face vițea, vițeaua se face juncă, junca se face vacă, vaca fată, iar vaca cu vițelul o vinzi ca din prețul ei să cumperi șapte vițelușe și să le trimiți și pe ele la pășune în izlazul satului. De ce e oare izlazul izlaz, dacă nu pentru ca să-l pască vițelușele oamenilor? Păștea dar vițelușa lui Păcală, păștea, și cu cât mai mult păștea, cu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

... dacă scapă sub căciulă fac calpacă. Și de veneau Floriile, Paștele, cu hainele noi, St. Ilie, cu pepenii de Pantilimon, Moș Ajunul cu colindețele, această prăsilă voinică și vioaie umplea mahalaua de veselie și de năzdrăvănii. La Ignat, când zăpada cădea de două palme, porcii înjunghiați asmuțeau câinii, guițând de se ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... fragedă, fie pe frunzele plăpânde. Slabit de aceștia, pomul prinde mușchÄ­, care îl sleiesc și eÄ­, și devine în cele din urmă teren favorabil pentru prăsilă de burețÄ­ și pentru viermiÄ­, care-i rod rădăcinele. Și tĂ³te aceste se urmĂ©ză cu necesitate organică, și în acelașÄ­ fel se petrec ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

... striga din fundul bojocilor că „să vie diseară orcine poftește în grădina împărătească, s-auză acolo fără plată cum cântă un vestit măgar de prăsilă, sosit de curând de la-nvățătură, pe care împăratul, ținând la el foarte mult, l-a fost trimis cu cheltuială în străinătăți, să ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Susana Susana de Barbu Ștefănescu-Delavrancea În via părăginită, iarbă grasă acoperă răzoarele cu o pânză smălțuită cu flori. Parc-ar fi scuturat cineva bidinele muiate în roșu, galben și albastru pe deasupra câmpiei dintre "casele pustii" și gropile de nisip. Soarele e zăpușitor. Lumina te orbește. Aerul joacă, fierbe, și nici un pic de adiere nu potolește arsura. În mijlocul viei, doi castani bătrâni și stufoși stau neclintiți, rupând albastrul cerului și întinzând pe verdeață umbrele lor împreunate, ca două poloage rotocolite. La rădăcina lor se odihnesc grânarii la Sân-Petru și Sânt-Ilie. De la amiezi, rogojinile și velințele sunt așternute. Perne de paie se pun căpătâie. Botele cu apă proaspătă, clondirele cu vin scufundate în doniți, puișoarele noi cu miros de brad, câteva castroane cu fiertură, lingurile de lemn și ștergarele vărgate la căpătâie sunt rânduite cu îngrijire și înconjurate cu foi de pelin ca să le dea un miros sănătos și răcoritor. S-au așezat pe mâncare și veselie. Toți sunt rudă, rudenie, rubedenie, cuscri, fini, nași, că pe nume curat nu-și zic. E o familie întinsă. Mănâncă din același castron, sorb cu aceeași lingură, rup din aceeași azimă, din aceeași ...

 

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

... Stamati La hotarele Moldovei către Țara Muntenească, A Vrancei munți se înalță, cu-a lor codri nepătrunși, Ce adăpostesc păstorii de prăsilă românească, Necorciți cu alte nații și cu legi bune deprinși. La fire simpli, buni la fapte, cu deprinderi țărănești, Feriți de-a Europei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...