Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARTRITISM, SCHIZOIDIE, DIATEZĂ, GUST, HEMOFILIE, MORBIDITATE, PORNIRE, PREDISPUNERE, PREFORMAȚIE, RECEPTIVITATE ... Mai multe din DEX...

PREDISPOZIȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PREDISPOZÍȚIE, predispoziții, s.f. 1. Înclinare, dispoziție înnăscută pentru ceva, constituind premisa favorabilă pentru dezvoltarea talentului; înclinație, aplecare. 2. Sensibilitate crescută sau receptivitate a organismului față de anumite boli. - Din fr. prédisposition.

Sursa : DEX '98

 

PREDISPOZÍȚIE s. 1. v. aptitudine. 2. (MED.) (înv.) predispunere. (\~ la diabet.)

Sursa : sinonime

 

predispozíție s. f. ? dispoziție

Sursa : ortografic

 

PREDISPOZÍȚI//E \~i f. 1) Dispoziție naturală; atracție înnăscută spre o anumită activitate; înclinație; vocație. 2) Stare de sensibilitate a organismului care permite contracteze anumite boli. /prédisposition

Sursa : NODEX

 

PREDISPOZÍȚIE s.f. Dispoziție naturală, înclinare spre ceva. ** Receptivitate la anumite boli. [Gen. -iei, var. predispoziţiune s.f. / cf. fr. prédisposition].

Sursa : neologisme

 

PREDISPOZÍȚIE s. f. 1. dispoziție naturală, înclinație spre ceva. 2. receptivitate, sensibilitate la anumite boli. (< fr. prédisposition)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PREDISPOZIȚIE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PREDISPOZIȚIE.

Dimitrie Anghel - Clopotele

Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... a face, cu intenție, cu bună-știință, pe semenii lui să râdă. Humorul, în vorbirea noastră practică, este, prin urmare, un dar natural, o predispoziție specială, o aptitudine înnăscută. El nu e numai o stare de suflet, pentru că atunci orice om vesel ar avea humor; el nu e nici ...

 

Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"

... Descendența omului și selecțiunea sexuală, I, 1). Va să zică plăcerea noastră pentru amețeala artificială, produsă prin plante și preparatele lor, este întemeiată pe o predispoziție strămoșească, comună nouă cu celelalte rudenii de aproape, cu maimuțele de exemplu, din al căror neam ne coborâm. Nu ne vom mira dar de lățirea ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREDISPOZIȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PREDISPOZIȚIE.

ARTRITISM

... ARTRITÍSM s . n . Predispoziție la unele boli articulare și de nutriție ; p . ext . boală articulară sau de nutriție provocată de această predispoziție

 

SCHIZOIDIE

... SCHIZOIDÍE s . f . ( Med . ) Predispoziție a unor personalități , a unor constituții psihice pentru schizofrenie ; tip de personalitate care manifestă această predispoziție

 

DIATEZĂ

DIATÉZĂ^2 , diateze , s . f . Predispoziția unei persoane de a contracta anumite boli . [ Pr . : di - a - ] DIATÉZĂ^1 , diateze , s . f . Categorie gramaticală verbală care exprimă raportul dintre subiect și acțiunea verbului . [ Pr . : di -

 

GUST

... provoca această senzație . II. Fig . 1. Capacitatea de a înțelege sau de a aprecia frumosul ( în natură , în artă ) . 2. Înclinație , predispoziție

 

HEMOFILIE

... HEMOFILÍE , hemofilii , s . f . Boală ereditară , transmisă de mamă numai băieților , care constă într - o predispoziție

 

MORBIDITATE

... MORBIDITÁTE s . f . 1. Faptul de a fi bolnav . 2. Caracterul a ceea ce este morbid ; predispoziție

 

PORNIRE

... porniri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) porni și rezultatul ei ; plecare . 2. Impuls , îndemn , imbold ; p . ext . avânt , elan . 3. Înclinare , predispoziție

 

PREDISPUNERE

... PREDISPÚNERE , predispuneri , s . f . ( Rar ) Faptul de a fi predispus la ceva ; p . ext . predispoziție

 

PREFORMAȚIE

... PREFORMÁȚIE , preformații , s . f . ( Înv . ) Conformație moștenită ; predispoziție

 

RECEPTIVITATE

... RECEPTIVITÁTE , s . f . Însușirea de a fi receptiv ; predispoziție

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...