Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRIETENESC, ÎMPRIETENI, NEPOTISM, PRIETENEȘTE, ȘUETĂ, AMIC, APROPIA, CAMARAD, CEAI, CONFIDENT ... Mai multe din DEX...

PRIETEN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRIÉTEN, -Ă, prieteni, -e, s.m. și f. Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic. ** Amant, iubit. [Pr.: pri-e-. - Var.: (reg.) priétin, -ă s.m. și f.] - Din sl. prijatel?.

Sursa : DEX '98

 

Prietenadversar, dușman, inamic, potrivnic, vrăjmaș, neprieten

Sursa : antonime

 

PRIÉTEN s. 1. amic, (pop.) fârtat, (reg.) ortac, (înv.) libovnic, prietnic, soț, soție. (S-a întâlnit cu \~ii.) 2. v. amant.

Sursa : sinonime

 

PRIÉTEN s. v. asociat, părtaș, tovarăș.

Sursa : sinonime

 

priéten s. m. (sil. pri-e-), pl. priéteni

Sursa : ortografic

 

PRIÉTEN \~ă (\~i, \~e) m. și f. (folosit și ca termen de adresare) Fiecare dintre persoanele (sau colectivitățile) legate printr-un sentiment de simpatie, stimă și atașament reciproc; amic. \~ vechi. [Sil. pri-e-] /prijateni

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRIETEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 381 pentruPRIETEN.

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor Prietenii românilor de Vasile Alecsandri Când mintea își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul acestui neam român, odinioară atât de mare și puternic, ea rămâne înspăimântată ca și când s-ar găsi la poarta care duce la lăcașul veșnicelor chinuri, și nu poate să înțeleagă cum acest neam a răbdat cu bărbăție atâtea furtuni grozave și cum se mai află încă astăzi pe picioare! Năvăliri de limbi străine, războaie crâncene și necurmate, împilări de tot soiul, înrâuriri fatale de corupție, prigoniri sistematice, focuri, secete, epidemii crude și, mai presus decât toate, dezbinări chiar între frați de același sânge și nume, nimic nu i-a lipsit, nici una dintre aceste grozave rele nu a înconjurat pământul locuit de români, încât două mari adevăruri se înfățișează minții omenești la priveliștea acestui negru tablou de calamități: cea întâi, că mult greșiți au fost romanii în ochii dumnezeirii, dacă, după atâtea veacuri, strănepoții lor sunt încă astfel pedepsiți; cel al doilea, că dumnezeirea pregătește un mare viitor acestui neam strecurat prin atâtea chinuri, ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui prieten însurat

... Cincinat Pavelescu - Unui prieten însurat Unui prieten însurat de Cincinat Pavelescu care, pentru a mă ironiza, mi-a dat într-o seară rimele: nefasta, nevasta și chel; i ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni

Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni Prieteni de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Și miezul nopții negre era de caraulă,     Și dealurile sure în zare fumegau,     Și greu dormea pământul, ira luna, somnambulă,     Da umbrelor viață și umbrele mișcau,     Iar dealurile sure în zare fumegau.     Grădina, sub ferestre, dormea în nemișcare;     Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise,     Părând că cere-n somnu-i o dulce sărutare,     Iubita, ostenită, pe brațe-mi adormise,     Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise.     Mă îmbătau miresme, suflarea-mi tremura;     Strângând la sân comoara de scumpă fericire,     Cu ochii-nchiși spre ceruri, simțeam cum mă fura     Un vis frumos. În zare zburam la nemurire,     Strângând la sân comoara de scumpă fericire!     Dar fericirea-i scurtă și visul schimbător!     Din raze, din lumină, din viață fericită,     Zăceam întins pe-o masă de-un negru-ngrozitor,     Cu buzele-nghețate, cu mâna-nțepenită,     Din raze, din lumină, din viață fericită!     La creștetu-mi iubita plângea îngenunchiată,     Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea,     Se repezea nebună la fruntea-mi înghețată,     Sub mutele icoane plângând îngenunchia,     Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea.     Venind spre mine-atuncea o ceată rea de umbre,     Cu fețele ascunse sub măști ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui prieten

... Cincinat Pavelescu - Unui prieten Unui prieten de Cincinat Pavelescu care, într-o cronică, mă făcuse spițer Mă faci spițer, dar nu m-apasă Sarcasmul tău cel culinar: M-aș face chiar ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Doi prieteni

Ştefan Octavian Iosif - Doi prieteni Doi prieteni de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție S-a stins pe uliți cel din urmă zvon. Arar un pas răsună monoton Pe trotuarul luciu și pustiu... La colț, în umbră, micul vizitiu Așteaptă un tramvai întîrziat : El și căluțul lui, doi bieți fîrtați, Bătuți de vînt și ploi, Ce bine se-nțeleg ei amîndoi ! Pe după gît el i-a trecut un braț, Și fruntea și-a-ngropat-o-n coama Tovarășului credincios și blînd... Iar calul, nemișcat și el de teama Să nu-i alunge visul prea curînd, Ciulește doar urechea, cînd și cînd, În liniștea tîrzie ascultînd... Și ninge peste ei, și nu-și dau

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

... întîmpla, de ce nu ți-aș scrie aceste rînduri și de ce nu le-ai citi tu cu înduioșare cînd îti vin de la un prieten

 

Ion Luca Caragiale - Cam târziu...

Ion Luca Caragiale - Cam târziu... Cam târziu... de Ion Luca Caragiale Târziu de tot în noapte, trei vechi prieteni stau de vorbă într-o berărie — despre ce?... Ei! despre ce pot sta de vorbă trei români așa de târziu?... despre politică, fără-ndoială. În toiul discuțiunii, vorbind despre noul impozit asupra țuicii, printr-o asociațiune de idei inexplicabilă altfel decât numai prin telepatie, unul dintre ei, ca și cum s-ar întoarce cu gândul de foarte de departe, zice tam-nisam: — Frate, ce s-o fi făcut Costică?... Costică Panaite... știi... — Costică Panaite?... zice altul. Curios lucru! Cum ți-a venit?... Tocma la el mă gândeam și eu, la Costică Panaite. — Domnule, zice al treilea; asta este ceva care să o spui ori la cine, nu te poate crede. La cine credeți că m-am gândit eu acuma, când ai întrebat dumneata întâi: „Frate, ce s-o fi făcut Costică?" — ?... — La Costică, domnule... la Costică Panaite!... Comèdie!... Așa e... Ce s-o fi făcut bietul Costică? — E în provincie... la o moșie, mi se pare... S-a apucat de comerț... Nu l-am văzut, poate, de ...

 

Grigore Alexandrescu - Ursul și lupul

... boală, Vine să-și ceară tronul ce-avea.    Locuitorii se îngroziră; Veste se duse pîn’ la palat; Lupii îndată la lei fugiră; P-al lor prieten toți l-au lăsat.    Taurii numai, ce niciodată A-i fi prieteni nu s-au jurat, Peste cinci sute veniră-ndată, Pe crai ...

 

Emil Gârleanu - Tată

Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la țară. Am rămas eu cu nevasta. După ce spuse acestea, căzu pe gânduri. M-am uitat din nou în ochii mari, adânci, umeziți de stropul lacrimii sfărâmat în repedele clipit al genei. N-am mai spus nici o vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor, întreaga noastră viață răvășită, viață cu zilele spulberate de către furtuna dorințelor și plăcerilor neizbutite. Mă uitam cum a doua lacrimă răsărea iarăși ca un bob de mărgăritar, în scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între ...

 

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeţ Ochiul lui Turculeț de Emil Gârleanu Prietenul mă dojeni: — Pentru ce stai de o bucată de vreme atât de posomorât? Nu mă simțeam tocmai bine; i-am răspuns: — Sunt cam bolnav. — Mofturi! Ți-a intrat în cap, ca la babe, că ești bolnav, și-o ții morțiș. Privește frumusețea dimprejurul tău și-o să vezi cum te însănătoșezi. Ești doar poet! Intram cu trăsura printre lanuri de rapiță; un vânt ușor legăna floarea galbenă, aurită în revărsarea celor dintâi raze ale soarelui. Pe margini, în zări, pădurile rămâneau în urmă, albăstrii, păreau că lunecă una după alta, pe fața cerului, ca niște nori. Câte un ciocârlan se ridica deodată, din fața calului, și zbura pe o parte, ciripind ascuțit. Priveliștea îmi întări puțin sufletul. — Ei, și ce ai? mă întrebă batjocoritor prietenul. — Mă cam doare capul. Prietenul ridică puțin sprâncenele, zâmbi în colțul buzelor și suspină prelung. — Ei, dragul meu, zise dânsul, ce păcat că nu se poate înlocui și capul, ca ochiul lui Gavrilă Turculeț! Îi cunoșteam de mult meșteșugul de povestitor. Întâmplarea cu ochiul lui Turculeț trebuie să aibă hazul ei, mi-am zis, ...

 

Emil Gârleanu - Oratorul

Emil Gârleanu - Oratorul Oratorul de Emil Gârleanu Tocmai isprăvise de mâncat friptura, când Ghiță Năstrate, agentul, îi aduse o scrisoare. Conul Tase Filoreanu desfăcu, domol, plicul și citi: Iubite Tase, În împrejurări grele, la cine să alergăm? Firește, la tine. Afaceri grabnice mă silesc să plec numaidecât. Și astă-seară, la 8 ceasuri, cred că știi: sunt cele două întruniri, în despărțirile III și IV, la care trebuia să vorbesc. Bizuit pe marele tău talent, plec mai mulțumit și împăcat în mine însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece trenul. Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. De multe ori îi scrisese șeful; dar niciodată nu-i așternuse rânduri mai călduroase ca aceste. Conul Tase era încântat. Înghiți o bucată de plăcintă în pripă, sorbi de două-trei ori din cafea și porunci să-i aducă o trăsură. Erau 7 ceasuri. Își îmbrăcă redingota, își îmbucă tabachera cu tutun, iar coana Tica Filoreanu îi puse în portofel vreo două scobitori, căci se putea, după întrunire, soțul dumneaei să guste câte ceva, cu prietenii. Peste câteva ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPRIETEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentruPRIETEN.

Proverbele Capitol 19

Proverbele Capitol 19 Proverbele 18 Proverbele Capitol 19 1 Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate și nebun. - 2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte, o nimerește rău. - 3 Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cîrtește împotriva Domnului cu inima lui. - 4 Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. - 5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. - 6 Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. - 7 Toți frații săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. - 8 Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. - 9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și celce spune minciuni va pieri, - 10 Unui nebun nu -i șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi. - 11 Înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile. - 12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, și ...

 

Proverbele Capitol 27

... mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - 5 Mai bine o mustrare pe față de cît o prietenie ascunsă. - 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. - 7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci ... ei, așa este omul plecat din locul său. 9 Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - 10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un ...

 

Luca Capitol 11

... nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.`` 5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni, 6 căci a venit la mine de ... nu pot să mă scol să-ți dau pîni`, - 8 vă spun: chiar dacă nu s`ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuș, măcar pentru stăruința lui supărătoare, tot se va scula și -i va da tot ce -i trebuie. 9 Deaceea și Eu vă spun: Cereți ...

 

2 Samuel Capitol 16

2 Samuel Capitol 16 2 Samuel 15 2 Samuel Capitol 16 1 Cînd trecuse David puțin de vîrf, iată că Țiba, slujitorul lui Mefiboșet, a venit înaintea lui cu doi măgari înșălați, pe cari erau două sute de pîni, o sută de turte de stafide, o sută de roade de vară, și un burduf cu vin. 2 Împăratul a zis lui Țiba: ,,Ce vrei să faci cu acestea?`` Și Țiba a răspuns: ,,Măgarii sînt pentru casa împăratului, pentru călărie, pînile și roadele de vară sînt pentru hrana tinerilor, și vinul pentru potolirea setei celor ce vor fi obosiți în pustie. 3 Împăratul a zis: ,Unde este fiul stăpînului tău?` Și Țiba a răspuns împăratului: ,Iată, a rămas la Ierusalim, căci a zis: ,Astăzi casa lui Israel îmi va da înapoi împărăția tatălui meu.`` 4 Împăratul a zis lui Țiba: ,,Tot ce este al lui Mefiboșet este al tău.`` Și Țiba a zis: ,,Mă închin cu plecăciune! Să capăt trecere înaintea ta, împărate, domnul meu!`` 5 David ajunsese pînă la Bahurim. Și de acolo a ieșit un om din familia ...

 

Iov Capitol 42

Iov Capitol 42 Iov 41 Iov Capitol 42 1 Iov a răspuns Domnului, și a zis: 2 ,,Știu că Tu poți totul, și că nimic nu poate sta împotriva gîndurilor Tale``. - 3 ,,Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?`` -,,Da, am vorbit, fără să le înțeleg, de minuni, cari sînt mai pe sus de mine și pe cari nu le pricep.`` - 4 ,,Ascultă-Mă, și voi vorbi; te voi întreba, și Mă vei învăța.`` - 5 ,,Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te -a văzut. 6 De aceea mi -e scîrbă de mine și mă pocăiesc în țărînă și cenușă.`` 7 Dupăce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui Elifaz din Teman: ,,Mînia Mea S`a aprins împotriva ta și împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentrucă n`ați vorbit așa de drept de Mine, cum a vorbit robul Meu Iov. 8 Luați acum șapte viței și șapte berbeci, duceți-vă la robul Meu Iov, și aduceți o ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage pentru voi, și numai în vederea ...

 

Ioan Capitol 15

Ioan Capitol 15 Ioan 14 Ioan Capitol 15 1 Eu sînt adevărata viță, și Tatăl Meu este vierul. 2 Pe orice mlădiță, care este în Mine și n`aduce roadă, El o taie; și pe orice mlădiță care aduce roadă, o curățește, ca să aducă și mai multă roadă. 3 Acum voi sînteți curați, din pricina cuvîntului, pe care vi l-am spus. 4 Rămîneți în Mine, și Eu voi rămînea în voi. Dupăcum mlădița nu poate aduce roadă dela sine, dacă nu rămîne în viță, tot așa nici voi nu puteți aduceți roadă, dacă nu rămîneți în Mine. 5 Eu sînt Vița, voi sînteți mlădițele. Cine rămîne în Mine, și în cine rămîn Eu, aduce multă roadă; căci despărțiți de Mine, nu puteți face nimic. 6 Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sînt strînse, aruncate în foc, și ard. 7 Dacă rămîneți în Mine, și dacă rămîn în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea, și vi se va da. 8 Dacă aduceți multă roadă, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit; și voi veți fi astfel ucenicii Mei. 9 Cum M`a iubit ...

 

Genesa Capitol 38

Genesa Capitol 38 Genesa 37 Genesa Capitol 38 1 În vremea aceea, Iuda a părăsit pe frații săi, și a tras la un om din Adulam, numit Hira. 2 Acolo, Iuda a văzut pe fata unui Cananit, numit Șua; a luat -o de nevastă, și s`a culcat cu ea. 3 Ea a rămas însărcinată, și a născut un fiu, pe care l -a numit Er. 4 A rămas iarăș însărcinată, și a mai născut un fiu, căruia i -a pus numele Onan. 5 A mai născut iarăș un fiu, căruia i -a pus numele Șela; Iuda era la Czib, cînd a născut ea. 6 Iuda a luat întîiului său născut Er, o nevastă numită Tamar. 7 Er, întîiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului; și Domnul l -a omorît. 8 Atunci Iuda a zis lui Onan: ,,Du-te la nevasta fratelui tău, ia -o de nevastă, ca cumnat, și ridică sămînță fratelui tău.`` 9 Onan, știind că sămînța aceasta n`are să ...

 

Estera Capitol 5

Estera Capitol 5 Estera 4 Estera Capitol 5 1 A treia zi, Estera s`a îmbrăcat cu hainele împărătești și a venit în curtea dinlăuntru a casei împăratului, înaintea casei împăratului. Împăratul ședea pe scaunul lui împărătesc, în casa împărătească, în fața ușii casei. 2 Cînd a văzut împăratul pe împărăteasa Estera în picioare în curte, ea a căpătat trecere înaintea lui. Și împăratul a întins Esterei toiagul împărătesc, pe care -l ținea în mînă. Estera s`a apropiat, și a atins vîrful toiagului. 3 Împăratul i -a zis: ,,Ce ai tu, împărăteasă Estero, și ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăție, îți voi da.`` 4 Estera a răspuns: ,,Dacă împăratul găsește cu cale, să vină împăratul astăzi cu Haman la ospățul pe care i l-am pregătit.`` 5 Și împăratul a zis: ,,Duceți-vă îndată și aduceți pe Haman, cum dorește Estera.`` Împăratul s`a dus cu Haman la ospățul pe care -l pregătise Estera. 6 Și pe cînd beau vin, împăratul a zis Esterei: ,,Care este cererea ...

 

Iov Capitol 6

Iov Capitol 6 Iov 5 Iov Capitol 6 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea, și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4 Căci săgețile Celui Atotputernic m`au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 ...

 

Iov Capitol 16

Iov Capitol 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi aș vorbi eu, de ați fi în locul meu? V`aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5 v`aș mîngîia cu gura, și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6 Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7 Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa! 8 M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică și mă învinuie în față. 9 Mă sfîșie și mă urmărește în mînia Lui, scrîșnește din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se învierșunează cu toții după mine. 11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mînile celor răi. ...

 

Iov Capitol 19

Iov Capitol 19 Iov 18 Iov Capitol 19 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Pînă cînd îmi veți întrista sufletul, și mă veți zdrobi cu cuvîntările voastre? 3 Iată că de zece ori m`ați batjocorit; nu vă este rușine să vă purtați așa? 4 Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta. 5 Credeți că mă puteți lua de sus? Credeți că mi-ați dovedit că sînt vinovat? 6 Atunci să știți că Dumnezeu mă urmărește, și mă învelește cu lațul Lui. 7 Iată, țip de silnicie, și nimeni nu răspunde; cer dreptate, și dreptate nu este! 8 Mi -a tăiat orice ieșire, și nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele. 9 M`a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap, 10 m`a zdrobit din toate părțile, și pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac. 11 S`a aprins de mînie împotriva mea, S`a purtat cu mine ca și cu un vrăjmaș. 12 Oștile Lui au pornit deodată înainte, și-au croit ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPRIETEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruPRIETEN.

PRIETENESC

... PRIETENÉSC , - EÁSCĂ , prietenești , adj . Care ține de prieteni , privitor la prieteni , specific prietenilor ; amical , prietenos . [ Pr . : pri - et - . - Var . : ( reg . ) prietinésc , - eáscă adj . ] - Prieten

 

ÎMPRIETENI

... ÎMPRIETENÍ , împrietenesc , vb . IV . Refl . și tranz . A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten . [ Pr . : - pri - e - . - Var . : ( reg . ) împrietiní vb . IV ] - În + prieten

 

NEPOTISM

NEPOTÍSM s . n . Faptul de a uza de autoritatea sau de influența personală în favoarea rudelor sau a prietenilor ; promovare prin protecția rudelor și a prietenilor

 

PRIETENEȘTE

... PRIETENÉȘTE adv . Ca un prieten , cu prietenie ; cu bunăvoință ; amical . [ Pr . : pri - e - ] - Prieten

 

ȘUETĂ

ȘUÉTĂ , șuete , s . f . Conversație ușoară , spirituală și distractivă între prieteni . [ Pr . : șu - e - ] - Et . nec . Cf . fr . %

 

AMIC

... AMÍC , - Ă , amici , - ce , s . m . și f . Prieten

 

APROPIA

... Se apropie noaptea . III. Fig . 1. Refl . A avea însușiri sau trăsături asemănătoare , comune . 2. Tranz . și refl . A - și face prieten

 

CAMARAD

... CAMARÁD , - Ă , camarazi , - de , s . m . și f . Tovarăș de arme , de clasă , de studii ; coleg ; p . ext . prieten

 

CEAI

CEAI , ( 1 ) s . m . , ( 2 , 3 , 4 ) ceaiuri , s . n . 1. S . m . Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care , uscate , sunt folosite pentru prepararea unei băuturi cu efect excitant ( Thea sinensis ) ; p . rest . frunzele ( uscate ale ) acestui arbust . 2. S . n . ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Băutură obținută prin macerația , infuzia sau decocția frunzelor de ceai ( 1 ) sau a unor plante medicinale . 3. S . m . Timpul , masa ( de dimineață ) la care se bea ceaiul ( 2 ) . 4. S . n . Reuniune între prieteni , în cursul după - amiezii , la care se servește ceai ( 2 ) sau diferite gustări și se

 

CONFIDENT

... CONFIDÉNT , - Ă , confidenți , - te , s . m . și f . Persoană căreia i se fac confidențe ; p . ext . prieten

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...