Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:APUCĂTURĂ, ARCACI, ARCAN, ATAC, BATCĂ, CĂLUGĂRIȚĂ, CAIA, CANDELIȚĂ, CANGE, CAPCANĂ ... Mai multe din DEX...

PRINDERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRÍNDERE, prinderi, s.f. Acțiunea de a (se) prinde și rezultatul ei; prins^1. - V. prinde.

Sursa : DEX '98

 

PRÍNDERE s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.

Sursa : sinonime

 

PRÍNDERE s. I. 1. apucare, luare, prins. (\~ vasului cu mâna.) 2. v. înhățare. 3. v. fixare. 4. v. agățare. 5. v. îmbinare. 6. v. lipire. 7. v. înhămare. 8. v. în-jugare. 9. v. arestare. 10. v. capturare. 11. v. vânat. 12. v. pescuit. II. 1. v. cârpire. 2. coagulare, închegare. (\~ laptelui.) 3. v. anchiloză. III. v. re-cepţionare.

Sursa : sinonime

 

príndere s. f., g.-d. art. prínderii; pl. prínderi

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRINDERE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruPRINDERE.

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ...

 

Alecu Donici - Tunsul

Alecu Donici - Tunsul Tunsul de A. Veltman Traducere de Alecu Donici Întâmplare adevărată din Valahia de A.Veltman Fost-ați Dvoastră la București? Nu! Îmi pare foarte rău. Nici n-aveți gând să mergeți? Încă și mai mult îmi pare rău. Ce oraș, ce case, ce mai femei sunt în București! Acolo veți găsi ochi de Italia, profile de Grecia și sălbatică frumusețe de egipteană. De veți intra în târg despre Colentina sau Herestrău, pe ulița Podu-Mogușoaei, seara pe la opt sau nouă ceasuri, o să vă umple de mirare șirul caleștelor de Viena, hamurile strălucinde, caii de Magdeburg, arnăuții în îmbrăcăminte ce bat la ochi, boierii în bogate costumuri asiatice și cucoanele împopoțonate după jurnalul de Paris. Fugânda vedere vi s-a împrăștia în o așa pestrețire, și veți socoti că Bucureștii serbează vreo mare întâmplare. Dar nu e nimică, aceasta e zilnica îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie prin tot târgul; și ce nu veți ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Omul enigmatic de Constantin Stamati-Ciurea Baladă în proză Trecuse ora a opta de seară sau, mai bine zis, de noapte, căci, fiind iarna, înserase de mult. Pe străzile orașului spulbera visco­lul o ceață compactă de omăt, prin care când și când sclipeau luminile fanarelor înșirate pe marginea trotuarelor. Crivățul su­fla urlând cu turbare pe străzile pustii, iară în odaia unde mă aflam se zbuciumau cu un vaiet jalnic obloanele ferestrelor din afară. Totul era cufundat în tăcere, căci unde predomină vocea de urgie a elementelor tulburate, vocea creațiunii tace cu supunere, cunoscând în ele puterea supremă neîndurată! Ce chin, ce supliciu, ce apăsare dureroasă produce un astfel de timp asupra organismului unui biet om, dacă tot aceeași tul­burare se săvârșește în sufletul său. Au nu este dar omul un cos­mos mic cu zilele sale senine de primăvară, cu razele luminoase ale speranțelor juneții, cu al lui cântec de privighetoare ce este vocea inimii, spunându-și iluziile fericirii. Cu sufletul său zboară atuncea în eternul nemărginit, legănându-se în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții ...

 

Rezultate dinBiblie pentruPRINDERE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruPRINDERE.

Proverbele Capitol 1

Proverbele Capitol 1 Psalmii 150 Proverbele Capitol 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință- 6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tîlc. 7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău, și nu lepăda îndrumările mamei tale! 9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, și un lanț de aur la gîtul tău. 10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! 11 Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; 12 haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; 13 vom găsi tot felul de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPRINDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentruPRINDERE.

APUCĂTURĂ

... APUCĂTÚRĂ , apucături , s . f . 1. Prindere

 

ARCACI

ARCÁCI , arcaciuri , s . n . 1. Îngrăditură sau despărțitură pentru separat oile . 2. Îngrăditură făcută de pescari în apă pentru prinderea și păstrarea peștului în bălți iarna . - Et .

 

ARCAN

ARCÁN^2 , arcane , s . n . ( Livr . ; mai ales la pl . ) Taină , secret . ARCÁN^1 , arcane , s . n . 1. Laț pentru prinderea sau priponirea animalelor , în special a vitelor . 2. ( Art . ) Dans popular românesc , asemănător cu sârba ; melodie după care se execută acest

 

ATAC

ATÁC , atacuri , s . n . 1. Ofensivă a unor forțe armate care urmărește nimicirea sau prinderea inamicului și distrugerea unor obiective ale acestuia ; ( în special ) moment culminant al acestei ofensive . 2. Agresiune împotriva unei persoane , unui stat etc . 3. Inițiativă într - un joc sportiv . 4. Acțiune violentă și susținută ( prin manifestații , prin scris etc . ) împotriva unei situații , unei teorii etc . sau împotriva celor care le susțin . 5. Apariție bruscă și puternică a unei boli . 6. ( Fon . ) Mișcare articulatorie a coardelor vocale , care marchează începutul pronunțării unei

 

BATCĂ

BÁTCĂ^3 , batce , s . f . 1. Pește mic , asemănător cu plătica , verde - albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen ( Blicca bj�rkna ) . 2. ( Reg . ) Pelican , babiță . BÁTCĂ^2 , batce , s . f . ( Reg . ) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici . - Et . nec . BÁTCĂ^1 , batce , s . f . ( Reg . ) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa , bătând - o cu ciocanul . - Et .

 

CĂLUGĂRIȚĂ

CĂLÚGĂRIȚĂ , călugărițe , s . f . I. Femeie care a făcut legământ să ducă o viață religios - ascetică și care trăiește într - o comunitate mănăstirească ; monahie ^2 . II. Insectă carnivoră mare , de culoare verde - cafenie , cu picioarele din față în formă de cange , care - i servesc la prinderea prăzii ( Mantis religiosa ) . - Călugăr + suf . -

 

CAIA

CAIÁ , caiele , s . f . Cui de oțel moale folosit pentru prinderea potcoavelor la animale . [ Pr . : - ca -

 

CANDELIȚĂ

CANDELÍȚĂ , candelițe , s . f . ( Mar . ) Nod care servește la prinderea unui obiect . - Candelă + suf . -

 

CANGE

CÁNGE , căngi , s . f . Prăjină lungă de lemn , cu cârlig de fier în vârf , utilizată la acostarea sau la îndepărtarea de mal a navelor mici , la împingerea sau la prinderea de departe a unui

 

CAPCANĂ

CAPCÁNĂ , capcane , s . f . ( Adesea fig . ) Dispozitiv pentru prinderea unor animale ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...