Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și formele bază: PROBĂ,PROB

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PROBA: PROBĂ, PROBĂ.

 

PROBA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROBÁ, probez, vb. I. Tranz. 1. (Folosit și absol.) A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare, pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop, unor cerințe etc.; a încerca un obiect de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc. 2. A dovedi, a demonstra (cu probe), a pune în evidență. - Din lat. probare.

Sursa : DEX '98

 

PROBÁ vb. v. învăța, memora, memoriza, repeta.

Sursa : sinonime

 

PROBÁ vb. 1. v. verifica. 2. v. experimenta. 3. a în-cerca, a verifica, (înv.) a ispiti. (A \~ sentimentele cuiva.) 4. v. confirma. 5. v. demonstra. 6. a argumenta, a demonstra, a dovedi, a întări, a susține. (Și-a \~ temeinic ideile.)

Sursa : sinonime

 

probá vb., ind. prez. 1 sg. probéz, 3 sg. și pl. probeáză

Sursa : ortografic

 

A PROB//Á \~éz tranz. 1) (persoane, obiecte) A supune unei probe (pentru a stabili, dacă corespunde anumitor cerințe); a încerca. \~ un actor. \~ un palton. 2) A adeveri prin raționamente sau prin fapte concrete; a dovedi; a demonstra; a arăta; a atesta. Experimentele \~ează presupunerile teoretice. /<lat. probare

Sursa : NODEX

 

PROBÁ vb. I. tr. 1. A dovedi, a demonstra (cu probe). 2. A pune la probă; a încerca. [< lat. probare].

Sursa : neologisme

 

PROBÁ vb. tr. 1. a dovedi, a demonstra (cu probe). 2. a pune la probă; a încerca. (< lat. probare)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.