Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INTEGRARE, SOCIALIZA, ANTIARTĂ, COLECTIVIZA, CONCENTRARE, CONSUM, FLUX, INDUSTRIE, MICROPRODUCȚIE, MUNCITOR, ORÂNDUIRE ... Mai multe din DEX...

PRODUCȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRODÚCȚIE, producții, s.f. 1. Procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul căruia oamenii transformă sau modifică obiectele din natură potrivit trebuințelor lor. * Producție de mărfuri = formă de organizare a economiei sociale în care produsele muncii sunt create de diferiți producători independenți, autonomi, fiecare dintre ei specializându-se în confecționarea unui produs oarecare, astfel încât pentru satisfacerea nevoilor sociale este necesară vânzarea-cumpărarea de produse pe piață. Producție marfă = producție (2) în expresie bănească a întreprinderilor sau a ramurilor economiei naționale într-o anumită perioadă de timp, livrată sau destinată desfacerii. Producție netă = valoarea producției marfă minus cheltuielile de producție. 2. Totalitatea produselor (1) obținute în procesul muncii, într-o perioadă de timp determinată, într-un anumit sector al activității sociale etc. 3. Lucrare, operă literară, științifică sau artistică. 4. Manifestare artistică organizată la sfârșitul unui an școlar în institutele de artă teatrală și cinematografică, în școlile de muzică, de coregrafie etc. [Var.: (înv.) producțiúne s.f.] - Din fr. production.

Sursa : DEX '98

 

PRODÚCȚIE s. v. producere.

Sursa : sinonime

 

PRODÚCȚIE s. 1. fabricare, fabricație. (Procesul de \~.) 2. câmpul muncii. (A intrat în \~.) 3. v. operă.

Sursa : sinonime

 

prodúcție s. f. (sil. -ți-e), art. prodúcția (sil. -ți-a), g.-d. art. prodúcției; pl. prodúcții, art. prodúcțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

PRODÚCȚI//E \~i f. 1) A PRODUCE. 2) Proces de creare a bunurilor materiale necesare existenței și dezvoltării societății. \~ de mărfuri. * \~ globală volumul total, în expresie bănească, al producției fabricate de anumite ramuri ale economiei sau de o întreprindere într-o perioadă de timp (lună, an etc.). Unelte de \~ mijloace de muncă folosite în procesul de creare a bunurilor materiale. 3) Totalitate a celor obținute în procesul de muncă (fizică sau intelectuală). \~ științifică. \~a industriei ușoare. [G.-D. producției; Sil. -ți-e] /production

Sursa : NODEX

 

PRODÚCȚIE s.f. 1. Activitatea socială în care oamenii, reciproc legați prin raporturi economice, produc bunuri materiale necesare pentru existența societății. 2. Totalitatea produselor obținute în procesul muncii într-o perioadă de timp și într-un anumit sector. 3. Lucrare, creație, operă (literară, de artă sau de știință). 4. Manifestare artistică organizată la sfârșitul unui an școlar. [Gen. -iei, var. producțiune s.f. / cf. fr. production, it. produzione].

Sursa : neologisme

 

PRODÚCȚIE s. f. 1. activitate socială în care oamenii, reciproc legați prin raporturi economice, produc bunuri materiale. * compartiment într-o întreprindere care se ocupă de aspectele organizatorice, economice și administrative ale producției (1). 2. rezultatul producției (1); totalitatea produselor obținute în procesul muncii într-o perioadă de timp și într-un anumit sector. 3. lucrare, creație, operă. * creare a unui film; realizarea lui materială; filmul însuși. 4. manifestare artistică organizată la sfârșitul unui an școlar. (< fr. production)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRODUCȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentruPRODUCȚIE.

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

... a întreprins cu totul alte expediții decît migrațiunea popoarelor și cruciadele. Burghezia nu poate să existe fără a revoluționa nețincetat uneltele de producție, deci relațiile de producție și prin urmare toate relațiile sociale. Pentru toate clasele industriale anterioare, dimpotrivă, prima condiție de existență era menținerea neschimbată a vechiului mod de ... semibarbare de cele civilizate, popoarele de țărani de popoarele de burghezi, Orientul de Occident. Burghezia suprimă din ce în ce mai mult fărîmițarea mijloacelor de producție, a proprietății și a populației. Ea a aglomerat populația, a centralizat mijloacele de producție și a concentrat proprietatea în mîini puține. Urmarea inevitabilă a acestor schimbări a fost centralizarea politică. Provincii independente, aproape ... a creat, în cursul dominației ei de clasă, care datează abia de o sută de ani, mult mai multe și mai uriașe forțe de producție decît toate generațiile trecute laolaltă. Subjugarea forțelor naturii, mașinismul, aplicarea chimiei în industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor întregi ... populații întregi ieșite ca din pămînt - care dintre secolele trecute ar fi putut să bănuiască că în sînul muncii sociale dormitau astfel de forțe de ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... de fundamental deosebite prin modul de transmitere al concepțiunii, se poate oare deduce că Teatrul este Poezie și că o piesă de teatru este o producție de gen literar? Dar o împrejurare asemenea cu aceasta ni-o prezintă și comunitatea altor materiale și mijloace de manifestare între alte arte foarte deosebite ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare şi munca-exerciţiu Munca creatoare și munca-exercițiu de Constantin Dobrogeanu-Gherea I Cunoscutul scriitor italian Guglielmo Ferrero, într-un studiu frumos asupra muncii intelectuale, ajunge la concluzia că munca intelectuală e penibilă și fiecare om stăruiește s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și munca creatoare. Cea întâi, după Ferrero, nu numai că nu e penibilă, dar chiar e plăcută și trebuitoare organismului omenesc. ,,Fiecare organ care împlinește o funcție — zice cu drept cuvânt Ferrero — are nevoie de exerciții. Neactivitatea prelungită se face dureroasă și sfârșește prin a determina boala și chiar degenerarea organului." De aceea copiii lăsați în voia lor aleargă și se ostenesc, un om ce nu muncește se simte rău și se lecuiește prin plimbare și gimnastică: are nevoie organismul de exercițiu ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Teatrul cel Mare – "Urâta satului" de Ion Luca Caragiale vodevil în 2 acte, prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A. Flechtenmacher Joia trecută, 22 decembre, pe scena Societății dramatice naționale s-a jucat cu succes Urâta satului, piesă cu muzică în două acte. Subiectul acestei piese este tras din un roman de George Sand, Petite Fadette dramatizat în franțuzește de un fabricant vodevilist cu un nume puțin cunoscut și localizat pe românește, încă de mult, de d. Carada, același d. Carada (fost redactor al Românului, fost deputat, fost consilier municipal al capitalii, fost general de brigadă în garda națională, fost poet dramatic și liric național român) care acum, dupe retragerea din viața politică și literară, ține negustorie de spirtoase și face pe samsarul la Paris. Nu-i vorba, omul de treabă, fie ce-o fi, tot om de treabă rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand — Mr. Chose— D. Carada: se deslușește prea ușor cum subiectul acestei piese este foarte frumos, planul sec și ordinar, iar stilul, sau, cum am zice, redacția... este— este d. Carada. Urâta satului s-a mai jucat ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...

 

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă

... absolut agricolă; cîteva începuturi de industrie, protejate într'un mod scandalos de către Stat, și chiar începuturile de exploatare a petroleului, stau, ca producție de avuție națională, într'o proporție infimă, aproape neglijabilă față cu producția agricolă. Pămîntul țării este stăpînit: de propietarii mari; între aceștia, cel mai mare ...

 

Ion Luca Caragiale - Notițe risipite

... poate smulge. Aplauzele nemeritate în conștiința noastră mi s-au părut totdeuna cea mai detestabilă și mai revoltătoare minciună. Mărturisesc însă că la fiece nouă producție pe care mi-o arăta dama aceea, cerându-mi părerea „sinceră", se petrecea în mine o ciudată mișcare. Producțiile ei erau prea rele ca ... îi place ce face. Și e natural să fie așa. Amarorul nu cere să-și exprime în opera lui toată gândirea și simțirea: în orice producție, el își vede covârșită intenția. El vede că a exprimat mai mult decât a voit, a reușit, prin urmare ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...

 

George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui

... irritabile — s-ar apăra cu pumnii împotriva unei astfel de injurii. Eminescu însă, despre care se știe cât era de scrupulos cu propria-i producție, nu se mai poate apăra. Și această injurie i se aduce tocmai acum, când se împlinesc 25 de ani de la moartea lui — ca ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPRODUCȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 116 pentruPRODUCȚIE.

INTEGRARE

... de a ( se ) integra și rezultatul ei ; integrație . 2. ( În sintagma ) Integrarea producției = reunirea în același loc , în cadrul uneia și aceleiași unități de producție , a activităților de producție succesive , începând cu obținerea materiei prime și până la fabricarea produsului finit . 3. ( Mat . ) Calculul unei integrale ; obținerea integralei unei ecuații diferențiale sau cu derivate ...

 

SOCIALIZA

... SOCIALIZÁ , socializez , vb . I . Tranz . A trece în proprietatea întregului popor principalele mijloace de producție sau alte bunuri aflate în proprietate privată . 2. Refl . ( Despre muncă , producție ) A dobândi un caracter social datorită dezvoltării forțelor de producție

 

ANTIARTĂ

... ANTIÁRTĂ s . f . 1. Producție care nu respectă principiile artei ( academice ) . 2. Producție

 

COLECTIVIZA

... COLECTIVIZÁ , colectivizez , vb . I . Tranz . ( Ieșit din uz ) . 1. A trece mijloacele de producție în proprietate colectivă , prin naționalizare , expropriere etc . 2. A uni principalele mijloace de producție

 

CONCENTRARE

CONCENTRÁRE , concentrări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) concentra și rezultatul ei . 2. Însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect , a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele . 3. Operație de separare a mineralelor utile de cele sterile , utilizând metoda flotației , gravimetriei , magnetică etc . 4. ( Chim . ) Operație de mărire a concentrației unui component dintr - un amestec sau dintr - o soluție . 5. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Concentrarea producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari . Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare . 6. ( În sintagma ) Lagăr de concentrare = loc izolat în care sunt închise anumite persoane pentru activitatea politică considerată indezirabilă sau din motive

 

CONSUM

... CONSÚM , consumuri , s . n . 1. Folosire a unor bunuri rezultate din producție pentru satisfacerea nevoilor producției și ale oamenilor . 2. Cantitate de materiale , materii prime , combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic ...

 

FLUX

... particule . 3. ( În sintagmele ) Flux tehnologic = circulația continuă a materiei prime , a semifabricatelor etc . în succesiunea operațiilor dintr - un proces tehnologic . Producție în flux = formă de organizare superioară a producției , în cadrul căreia produsele se obțin în condiții de adâncă divizare a procesului ...

 

INDUSTRIE

... largă , activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora , precum și a altora , în mijloace de producție

 

MICROPRODUCȚIE

... MICROPRODÚCȚIE , microproducții , s . f . Producție de serie mică , uneori experiementală . - Micro ^1 + producție

 

MUNCITOR

... și f . 1. Adj . Care muncește . ( În concepția marxistă ) Clasa muncitoare = ( în capitalism ) proletariat ; ( în socialism ) clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție , folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne , și care constituie forța conducătoare a societății . 2. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care ia parte nemijlocit ...

 

ORÂNDUIRE

... Adesea cu determinările " socială " și " social - economică " ) Treaptă a dezvoltării istorice a societății , caracterizată printr - un nivel determinat al forțelor de producție , prin relațiile de producție

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...