Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRONOMINAL, CARE, REFLEXIV, ÎNDE, ÎNS, DEMONSTRATIV, PERSOANĂ, PERSONAL, ÎNĂLȚIME, ÎNCHIPUI ... Mai multe din DEX...

PRONUME - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRONÚME, pronume, s.n. 1. (Gram.) Parte de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv. 2. (Prin confuzie) Prenume. - Din lat. pronomen, fr. pronom (după nume).

Sursa : DEX '98

 

PRONÚME s. v. nume de botez, nume mic, prenume.

Sursa : sinonime

 

pronúme s. n., pl. pronúme

Sursa : ortografic

 

PRONÚME \~ n. 1) gram. Parte de vorbire care cuprinde cuvinte ce țin locul unor nume. 2) înv. reg. v. PRENUME. /<lat. pronomen, fr. pronom

Sursa : NODEX

 

PRONÚME^1 s.n. v. prenume.

Sursa : neologisme

 

PRONÚME^2 s.n. (Gram.) Parte de vorbire care substituie un substantiv sau alt nume. [Cf. lat. pronomen, fr. pronom].

Sursa : neologisme

 

PRONÚME s. n. parte de vorbire flexibilă care substituie un substantiv. (< lat. pronomen, după fr. pronom)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRONUME

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruPRONUME.

Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire

... vreun folos: Avem un dialect bun, ușor și mlădios; În el fiece cuvânt nu e ca la voi legat, Cu un articol semeț, cu un pronume ciudat; Pronume,-articole lungi care sufletul ți-l scot, Și seamănă când pâșesc suita unui despot. Dar ce mai mult să vorbesc? Câte am avut de zis ...

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

... înviară prezumtive și oblice Și-un dubitativ pro - contra ortografico - propice. Propoziții și-apoziții ce ne-arată rupt anume Locul timpului și cauza modului unui pronume Prefixat dintr-un adverbiu feminin cu derivate Prin triftongii declinării verbelor neregulate. Ce-ați făcut, o, voi ai țării prearăzboinici voievozi, Pentru înaintarea noastră? V ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... Același nu este identic cu acela sau acesta , ci cuprinde o accentuare specială, o constatare a identității, care nu se află în simplul pronume demostrativ. Când zic: "În acea scrisoare îi descriam călătoria și în aceeași scrisoare i-am cerut etc." cuvântul aceeași accentuează identitatea între scrisoarea cu descrierea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici literare

Ion Luca Caragiale - Cronici literare Cronici literare de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Voiți cronică literară?... 2 Cronică literară [Desigur, știți ce va să zică...] 3 Cronică literară [jurasem că nu voi mai lua...] 4 Cronica [își pune gazeta sub teasc...] 5 Cronică?... 6 Note Voiți cronică literară?... Ați cunoscut, mă rog, pe celebrul Christorian, acel geniu rătăcitor, flagelator în versuri al vițiurilor, ce, din nenorocirea umanității, au bântuit și vor bântui etern societățile? L-ați cunoscut?... Da?... Așa este că era nostim cu verva lui detractoare? Ce geniu! Ce monstru de geniu! Uite, vă asigur că peste câteva sute de ani, când cine știe ce va mai fi prin aceste locuri, unde astăzi se rădică mândra noastră cetate, micul Paris al Orientului, când se va omeni de Pasagiul Român și de admirabila lui arhirectură, cum se pomenește azi de Grădinile Suspinse ale Semiramidei [1] , poate că amintirea se va datori în mare parte celebrității lui Christorian și atâtor alții de specia sa. Da, doamnelor și domnilor; Bucureștii — dacă nu mă-nșel — este fericita lui patrie. - Cum se poate, — vor striga depărtatele generațiuni cârcotașe și neîncrezătoare - Bucureștii era patria acestui Homer al satyrei? - Da, amabili descendinți ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPRONUME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentruPRONUME.

PRONOMINAL

... PRONOMINÁL , - Ă , pronominali , - e , adj . 1. Care ține de pronume , privitor la pronume ; care are valoare de pronume . 2. ( Despre propoziții sau despre părți de vorbire ) Introdus sau însoțit de un pronume ( 1 ) , construit cu un pronume

 

CARE

... CÁRE pron . interog . - rel . I. ( Pronume relativ ; are rol de conjuncție , ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată ) . 1. ( Introduce ... pe care trebuia să ți - o aduc am pierdut - o . 2. ( Cu valoare de pronume demonstrativ ) Cel ce , cine ; acela . . . , ce . . . 3. ( Cu valoare de pronume nehotărât ) a ) Fiecare . Le porunci să meargă care pe unde va putea . II. ( Pronume interogativ , folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru ...

 

REFLEXIV

... REFLEXÍV , - Ă , reflexivi , - e , adj . 1. ( În sintagmele ) Pronume reflexiv = pronume care ține locul numelui unui obiect asupra căruia se exercită , direct sau indirect , acțiunea verbului și care e identic cu subiectul verbului . Verb reflexiv = verb ...

 

ÎNDE

... ÎNDE prep . ( Înv . și reg . ) 1. ( Înaintea unui pronume la pl . sau între două pronume

 

ÎNS

... ÎNS , ÎNSĂ , înși , înse , pron . 1. ( Pronume personal , azi art . , precedat de prep . " întru " , " printru " ) El , ea , dânsul , dânsa . 2. ( Pronume

 

DEMONSTRATIV

... demonstrează sau servește la o demonstrație ; ilustrativ . 2. ( Despre gesturi , manifestări etc . ) Care exprimă , în mod ostentativ , un sentiment , o părere etc . 3. ( În sintagmele ) Pronume demonstrativ = pronume

 

PERSOANĂ

... de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit de vorbitor și de interlocutor ; fiecare dintre formele flexionare ale ...

 

PERSONAL

... 2. ( În sintagmele ) Tren personal ( și substantivat , n . ) = tren de persoane , care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile . ( Gram . ) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane ( 1 ) și care se declină schimbându - și forma după persoană , număr și caz . ( Gram . ) Mod personal = mod ale cărui forme se ...

 

ÎNĂLȚIME

... la pl . ) cer . 3. Numărul de vibrații pe secundă ale unui sunet . 4. Fig . Stare de superioritate intelectuală , morală etc . 5. ( Înv . ; urmat de un pronume

 

ÎNCHIPUI

ÎNCHIPUÍ , închípui , vb . IV . Tranz . 1. ( Cu pronumele în dativ ) A - și face o părere sau o imagine despre cineva sau ceva ; a - și imagina . 2. A plăsmui cu mintea , cu fantezia ; a imagina . 3. A reprezenta , a simboliza ; a forma . 4. ( Pop . ) A face , a întocmi , a înjgheba . - În + chip + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...