Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRĂBUȘIRE, PRĂVĂLI, ALUNECA, CAPOTA, DĂRÂMAT, LAVINĂ, NĂRUI, NĂRUIT, POVÂRNI, PRĂBUȘEALĂ ... Mai multe din DEX...

PRĂBUȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRĂBUȘÍ, prăbușesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A cădea sau a face cadă brusc și cu zgomot (de la înălțime); a (se) prăvăli, a (se) nărui, a (se) surpa, a (se) dărâma. ** Refl. Fig. A decădea. ** (Despre ape) A cădea de la înălțime, a curge repede pe un loc abrupt. 2. Fig. A lua sau a face ia sfârșit, dispară (brusc). - Din scr. probušiti.

Sursa : DEX '98

 

PRĂBUȘÍ vb. v. arunca, azvârli, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.

Sursa : sinonime

 

PRĂBUȘÍ vb. 1. v. dărâma. 2. a cădea, a se dărâma, a se nărui, a pica, a se prăvăli, a se surpa, (reg.) a se îmburda. (S-a \~ casa pe el.) 3. a se surpa, (pop.) a se ponorî. (S-a \~ un mal.) 4. v. cădea. 5. a (se) prăvăli, a (se) rostogoli, (înv.) a (se) ponorî. (S-a \~ în prăpastie.) 6. v. doborî. 7. a cădea, a se prăvăli. (Apa se \~ de la înălțime, formând o cascadă.)

Sursa : sinonime

 

prăbușí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăbușésc, imperf. 3 sg. prăbușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. prăbușeáscă

Sursa : ortografic

 

A PRĂBUȘ//Í \~ésc tranz. A face se prăbușească. /probusa(se)

Sursa : NODEX

 

A SE PRĂBUȘ//Í \~ésc intranz. 1) (despre obiecte masive) A cădea brusc (și cu zgomot) de la înălțime sfărâmându-se. 2) (despre guverne sau regimuri reacționare) A cădea de la putere (fiind depășit de evenimente). 3) (despre ființe) A cădea sau a se lăsa cu toată greutatea corpului; a se trânti. 4) (despre ape) A curge cu repeziciune de pe un loc abrupt (formând o cascadă); a se prăvăli. 5) fig. (despre planuri, speranțe, vise etc.) A se risipi până la dispariția completă; a înceta mai existe; a se spulbera. 6) fig. A cădea într-o stare inferioară celei precedente; a regresa; a decădea. /probusa(se)

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRĂBUȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru PRĂBUȘI.

Ștefan Octavian Iosif - Glontele

... spadei Îmi va-nflori și ea..." Atunci din margine de codru un glonte șuierînd ieși: Cîntarea-i amuți pe buze și, brusc, un trup se prăbuși, Simții că sîngele-mi îngheață, fiori de groază m-au pătruns. Și l-am strigat ușor pe nume, dar, vai ! n-am căpătat răspuns ! L ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Legendă

... Și brazii-n flăcări or vorbi:    Și-atunci, cu fulgerul tovarăș, Ieși-va mortul împărat, Și-n Iadul lor, de unde au plecat S-or prăbuși

 

Ștefan Octavian Iosif - Zădărnicia

Ştefan Octavian Iosif - Zădărnicia Zădărnicia de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Zădărnicia-i rege peste regi, Palatul ei e largul lumii-ntregi, Cutreieră palatu-n lung și-n lat, Nimic nu lasă ea necercetat. Și unde merge... toate se desfac, Se prăbușesc și pier... în juru-i zac Coroane sparte, tronuri sfărîmate, Flori veștejite, inimi sfîșiate. Poezii alese,

 

Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial

Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial Rondelul dezastrului mondial de Alexandru Macedonski Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. Urlă groaznic un ciclon, Sena din adânc oftează. Bubuiri ce nu-ncetează Sunt un tunet unison. Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. State noi se-nființează, Prăbușit e câte-un tron... -- Moartea-și plimbă monoton Coasa ei ce vieți retează. -- Nori se bat la

 

Alexandru Vlahuță - 1907

Alexandru Vlahuţă - 1907 1907 de Alexandru Vlahuță Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă. O, sunt atâtea de făcut, vezi bine, De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine.    Ce țară fericită, maiestate!... Se lăfăiește gureșa Minciună. Că numai Dumnezeu te-a pus cunună De-nțelepciune și de bunătate Păstor acestui neam ce sta să piară, Ce nici nu s-ar mai ști c-a fost, sărmanul, De nu-și afla sub schiptrul tău limanul, De nu-ți sta-n mână bulgăre de ceară. Că tu sălbatici ai găsit aice, Sălbatici, și mișei, și proști de-a rândul, Ș-o sărăcie cum nu-ți dai cu gândul... Dar faci un semn, și-ncep să se ridice Oștiri, cetăți, palate lume nouă, Izvoarele vieții se desfundă; De pretutindeni bogății inundă; Și tu le-mparți cu mâinile-amândouă. Azi la cuprinsul tău râvnește-o lume. E-o veselie ș-un belșug în țară, Că vin și guri flămânde de pe-afară. Tot crugul ...

 

Alexandru Vlahuță - Supt legea tunului

Alexandru Vlahuţă - Supt legea tunului Supt legea tunului de Alexandru Vlahuță I Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri funerare torții Se-nalță limbi de flăcări infernale, Ce spun că toate-s șubrede pe lume, Că vremea-și sparge formele ei goale, Dând celui tare dreptul să se scoale Asupra celui slab și să-l zugrume. Se prăbușesc cetăți, credinți și pravili, Ce ni le-nchipuiam nestrămutate: Un vânt turbat asupra lumii bate, Pieire e, și rupte-s orice stavili... II Ce tristă și amară-nvățătură Din viforul acesta se ridică! Iar vei trăi, sărmane om, în frică, Iar te-a supus întunecata ură. Popoarele-nvrăjbite între ele Vor sta de-acum, ca fiarele, la pândă, Sub veșnica-narmărilor osândă, Cătând unul pe altul să se-nșele. Căci răni adânci, în veci nevindecate, Vor sângera-n tăcerea așteptării; Copii crescuți în setea răzbunării Vor duce-n luptă proaspete armate, Și iarăși vor acoperi pământul Mormanele de morți și de ruine, Și toat-a lumii trudă spre mai bine Ca pulberea va risipi-o vântul... III Lanț ruginit, verigă cu verigă, Iubirea dintre oameni se desface: Când fiara ...

 

Constantin Stamati - Mincinosul

Constantin Stamati - Mincinosul Mincinosul de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Întorcându-se din călătorie Un boiernaș odată, sau poate și boier mare, Au ieșit cu un amic sara la câmp spre primblare Și au început a spune cu fală și cu mândrie Multe minciuni mari și mici, de cele ce-ar fi văzut. Dar, în sfârșit, au strigat: „Lucru ce am văzut eu nu poate fi de crezut Că voi mai vedea în viață, Mai ales în țara voastră, unde este când prea cald, Iar alteori lângă sobă de frig nasul îți îngheață; Alteori soarele piere, alteori arde și frige. Iar acolo unde am fost eu, Îi mai frumos decât în rai. Oh, fraților, ce trai! Oh, cât sufletul meu plânge Și cât îmi pare de rău Că am venit pe aice! În sfârșit, n-am ce mai zice, Decât îți spun că nici știi acolo când este noapte, Și anul întreg petreci frumos ca luna lui mai, Iar să sameni sau să ari nici trebuință nu ai, Căci toate cresc de la sine, gata de mâncat și coapte, Precum, de pildă, la Roma am văzut un castravete Într-o grădină sub un perete, ...

 

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel) Tata de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 759, 28 ian. 1911, p. 1. Ca un miraj nălucitor te-a chemat pe tine strălucirea aurului, și tu cel dezbrăcat de toate patimele ai alergat după el pînă ce ai căzut. Negrul neant la tine a fost mărginit de un zid de aur și zidul s-a prăbușit peste tine, îngropîndu-te sub el. Ce urmăreai tu, de ce te-ai zbuciumat, de ce flacăra vie a minții tale a ars fără preget, ca vîlvătăile de foc ce le aprindeau și le hrăneau necurmat întîii oameni în vremuri obscure, ca să se apere de dușmănia fiarelor ? După perdeaua de foc a minții tale, ai stat tu ascuns toată viața, apărîndu-te. Vie, puternică, fantastică, se consuma inteligența ta. Mari, flăcările jucau zvîrlind scîntei orbitoare. Vînturile întîmplărilor o înălțau și o coborau și ghearele lacome așteptau cu răbdare să te sfîșie ; sclipitorii ochi pîndeau din umbră stingerea marelui incendiu, ca să poată prin drumul de cenușă să ajungă pînă la tine. Ce te împingea pe tine, căci din înfrîngeri și dureri, ca la mulți ...

 

Emil Gârleanu - Căprioara

Emil Gârleanu - Căprioara Căprioara de Emil Gârleanu Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri ...

 

Gelu Vlașin - Împlinire

Gelu Vlaşin - Împlinire Împlinire de Gelu Vlașin când mintea nu mai știe să-și caute zborul când lumina se prăbușește din ochiul pustiu și când visul îți părăsește somnul atunci moartea e

 

Gelu Vlașin - 23:50

Gelu Vlaşin - 23:50 â†�â†� 23:40 23:50 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 00:00 →→ fumuri care plâng furia revederii rock prăbușit peste țeasta mea buzele mimând echilibrul cuvintelor pantoful stâng urmărindu-ți evoluția la bârnă și paralele impresiile cu baionete fracturiste pe limba mea jurământul și-a instalat boem depresiile absurde poemele s-au așternut cu înghețul lor infantil poate că n-ai nimic (poate că numai așa inima va bate din

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRĂBUȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PRĂBUȘI.

PRĂBUȘIRE

... PRĂBUȘÍRE , prăbușiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) prăbuși și rezultatul ei ; prăbușeală . V. prăbuși

 

PRĂVĂLI

... a ( se ) rostogoli ; a cădea sau a face să cadă , a ( se ) arunca în adâncime , a ( se ) prăbuși , a ( se ) trânti . 2. Refl . ( Despre vânt , furtună , ploaie etc . ) A se dezlănțui cu putere , a se porni cu ...

 

ALUNECA

... alúnec , vb . I . Intranz . 1. A - și pierde echilibrul , călcând pe o suprafață lucioasă ( și a cădea , a se prăbuși ) . 2. A se mișca lin , fără a întâmpina vreo rezistență ; ( despre două corpuri aflate în contact ) a se deplasa ...

 

CAPOTA

... vb . I . Intranz . ( Despre autovehicule ) A se răsturna , dându - se peste cap prin ridicarea părții din spate ; ( despre avioane ) a se prăbuși

 

DĂRÂMAT

DĂRÂMÁT , - Ă , dărâmați , - te , adj . 1. Prăbușit , surpat ; ruinat ; fig . nimicit , distrus . 2. ( Despre copaci ) Cu ramurile , cu frunzele rupte . [ Var . : ( reg . ) dărmát , - ă

 

LAVINĂ

LAVÍNĂ , lavine , s . f . Masă mare de zăpadă care se desprinde din munți și se prăbușește la vale ;

 

NĂRUI

... NĂRUÍ , n ? rui , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) dărâma , a ( se ) surpa , a ( se ) prăbuși

 

NĂRUIT

NĂRUÍT , - Ă , năruiți , - te , adj . Dărâmat , surpat , prăbușit ; spec . ( despre construcții ) ruinat . - V.

 

POVÂRNI

... POVÂRNÍ , povârnesc , vb . IV . 1. Refl . A se înclina , a se apleca . 2. Refl . și tranz . A ( se ) prăbuși

 

PRĂBUȘEALĂ

... PRĂBUȘEÁLĂ , prăbușeli , s . f . Prăbușire . - Prăbuși

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...