Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ORB, PUȚAR, ASECA, CHIBLĂ, COLIVIE, CORDAJ, CRIVAC, CUVELAJ, EXTRACȚIE, FEREASTRĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PUȚ: PUT, PUT.

 

PUȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PUȚ, puțuri, s.n. 1. Groapă cilindrică sau pătrată, adesea cu pereții pietruiți sau cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care serveşte la alimentarea cu apă potabilă; fântână. * Puț absorbant = groapă făcută în locuri necanalizate, pentru a permite scurgerea apelor uzate până la un strat permeabil care le absoarbă. Puț colector = puț în care se adună apele captate prin mai multe puțuri sau drenuri. 2. Săpătură într-o mină care leagă zăcământul cu suprafața sau cu o galerie principală și care serveşte la extracție, la aeraj sau la pătrunderea personalului în mină. ** Gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului. - Lat. puteus.

Sursa : DEX '98

 

PUȚ s. 1. v. fântână. 2. v. sondă. 3. (reg.) șaht. (\~ de mină.)

Sursa : sinonime

 

puț s. n., pl. púțuri

Sursa : ortografic

 

PUȚ \~uri n. 1) Groapă adâncă (cu pereții pietruiți sau betonați), săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă, pentru alimentarea cu apă potabilă; fântână. 2) Săpătură într-o mină care serveşte drept cale de transport pentru mineri și materiale și ca mijloc de aerisire. 3) Gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului. /<lat. puteus

Sursa : NODEX

 

puț! interj. (reg.) strigăt cu care se asmut câinii asupra cuiva.

Sursa : arhaisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PUȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru PUȚ.

Gheorghe Asachi - Vulpea și țapul

... Se dusesă la varatic Ca să facă-o vânătoare. Țapu-i tont, dar fumuratic, Soțul său e viclean practic. Însetați ambi de căldură, Într-un puț s-au coborât; După ce prin beutură Pofta lor au răcorit, Zis-au vulpea: En, cumătre, Nu-i destul a s-adăpa; Dintr ... afară. Atunci țapul au strigat: Bravo, ce plan minunat! La aceste câtu-i Prutul Nu m-agiungea priceputul! Însă vulpea nu se-ncurcă, Ce din puț pre țap se urcă Și agiungând sus pre pământ Face țapului cuvânt Prin îndemn cătră răbdare, Ce-i virtute foarte mare, Zicând: Dacă maica fire ... fire, Apoi în puț mai nainte De-a intra tu ai gândi De-acolo cum ai ieși. Deci en vezi acuma, țape, Din puț cine să te scape, Ș-apoi ie mai bine samă! Iartă dacă eu m-am tras, Dar un interes mă cheamă, Care nu pot ca ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... ei întoarce, ți-oi da poame coapte să mănânci. Se apucă fata de lucru numaidecât și cum isprăvi, îndată plecă. Mai încolo dete peste un puț, care îi strigă: - Fată mare, fată mare! vino de mă sleiește, că ți-oi da apă rece, să te răcorești când t-ei întoarce. Data ... Fata unchiașului își luă ziua bună, plecă cu cutia la supțioară și, întorcându-se pe la cuptor, căpătă o azimă caldă, și trecând pe la puț, bău apă rece de se răcori; iară când ajuse la grădină, mâncă poame coapte. Fata ajunse acasă și găsi pe tată-său zdrobit la inimă ... o curețe; dar ea răspunse: - Da' ce! nebună sunt eu să-mi zgârii mâinile prin tine? O lăsă și porni mai departe, sosi până la puț, și daca o chemă puțul, ea îi răspunse și lui: - Da' ce! am mâncat laur ca să mă ostenesc eu cu tine până să te ... Când se întoarse pe la cuptor, văzu azime calde, se cercă să ia și nu putu; ea nu mai putea răbda de foame. Pe la puț trecu cu jind, că nu-i dete măcar o picătură de apă, ca să se răcorească; iară când trecu pe la grădină, îi lăsa gura ...

 

Ioan Slavici - Spaima zmeilor

... cu apa. — Dar tu, măi, ce faci aici? întrebă zmeul. — Uite, răspunse omul râcâind înainte. Ce să mai pierd vremea scoțând apă din puț, ca s-o bag în burduf și apoi iar s-o scot după ce voi fi sosit cu ea acasă? Am să iau puțul așa ...

 

Vasile Alecsandri - Balaurul

Vasile Alecsandri - Balaurul La mijlocul drumului, La puțul porumbului Văzui floarea câmpului, Dar nu-i floarea câmpului, Și-i chiar ochiul șarpelui, Șarpe lung cu solzii verzi, Nici să-l vezi, nici să-l visezi. Cel balaur din păcate Înghițise jumătate Trup cu arme ferecate, Trupușor de voinicel Ce striga mereu din el: ,,Sai, bădiță ortomane, Că m-ajunge la ciolane! Sai, bădiță, de mă scoate, Că m-apuc' fiori de moarte!" Iată-n lungul drumului La puțul porumbului Că venea, mări, venea Pe balaur de-ntâlnea Un viteaz de ortoman Pe-un cal negru dobrogean. ,,Măi balaur! striga el, Lasă trupul tinerel, Că te curm pe jumătate Să-mi răscumpăr din păcate." Șarpele se zvârcolea Și cu șapte limbi grăia: ,,Ortomane, Hoțomane! Bate-ți negrul Pe de-a-ntregul Și te du, și fugi de mine Că nu-i bine nici de tine." ,,Șerpuliță, Dinți de criță, Am un paloș de oțel, Lasă trupul tinerel." ,,Taie-mă, nu mă tăia, Nu mă las de prada mea, Ist copil chiar din pruncie Maica sa mi l-a dat mie, Că ades îl blestema Și-i zicea când îl culca: ,,Culcă-te, alină-te Șarpele sugă- ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

... flăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alții se zbenguiau cu fetele, și râmnea la dânșii. În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu în ciutură un ghigorț. Bucuria ... o să aibă în ziua aceea legumă mai deosebită. Când, ce să vezi d-ta? peștele începu să-i vorbească: - Flăcăule, aruncă-mă iară în puț, și nu-ți face păcat cu mine, că mult bine ți-oi prinde și eu vrodată. Băiatul se minună de asta; cum de să vorbească ... pe la curtea împărătească, ia așa, numai ca să treacă. El își uitase de pește. Acum își aduse aminte de dânsul, și ducându-se la puț într­o zi, se uită înăuntru și zise: - Pește, peștișor, ghigorțule dragă, mi-ai zis că ai să-mi prinzi bine odată, odată; rogu-te ...

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

... am o afacere... — Aici la noi? — Da, la dv. ... o afacere... Pesemne că acum s-a dus s-o scoată din puț... — Cum s-o scoată din puț? — Apa... că văz că nu prea are amicul de gând să vie... Aprodul intră. Domnul ia paharul și-l soarbe întreg pe nerăsuflate, apoi ...

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

... d-astăzi înainte că eu când voi strănuta, Toți bătând îndată-n palme să-mi ziceți hair-ola [1] ! Cu-ntâmplare dar odată găleata în puț căzând Și cu ce să scoată apă pentru școală neavând, Hogea porunci îndată ca din toți ai săi școlari Să se lase-n puț s-o scoată vreunul din cei mai mari; Merg școlarii toți în grabă, pe lângă puț se adun, Dar privind ș-adânc văzându-l, n-a vrut să intre nici un. Deci văzând că coraj n-are nici unul ... însul a intra; Ș-așa dezbrăcat de toate, cu capul gol și desculț, Legat cu un ștreang de mijloc, școlarii-l lăsară-n puț; După ce găsi găleata și după ce o legă, Către școlari dete gură și să-l tragă le strigă; Ei pornind cu toți dodată să ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Doi voinici

Ştefan Octavian Iosif - Doi voinici Doi voinici de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Turci, tătari, război și ciumă Bîntuie în țara toată, E o vreme blestemată. Trece un voinic călare, Înnoptat pe drumul mare... Morți de spaimă, arși de sete, Zboară cal și luptător. Puțurile-s otrăvite, Peste țarini pustiite Pasări mari de pradă, cete, Trec și țipă speriete Și s-abat departe-n zbor... Munții se scufundă-n zare, Drumul nu se mai zărește... Calul, pas cu pas, slăbește, Pas cu pas se poticnește       Și tresare. Iar singurătatea crește. Tot mai înspăimîntătoare. Ah, și-n liniștea de moarte Se aude-un glas, pierdut, Parcă vine de departe... Cine ar putea să fie La o vreme-așa tîrzie? Poate i s-o fi părut... Stă, ascultă, vrea să vază... Calul sforăie... o groază Fără margini încleștează       Pe voinic... Nu mai vrea acum să știe Nici de drum, nici de nimic... Aiurit, întoarce calul, Scapără schintei și sar       Sub copite... Peste rîpe și ponoare, Cal și călăreț dispar...       Neagra zare       Îi înghite... Glasul însă crește, rar, Se aude tot mai bine...       Vine... — Aolică, ce păcate ! Turci au dat, tătari au dat, S-au închis crîșmele-n sat; ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Complotul bubei de Bogdan Petriceicu Hasdeu "Descrierea pe care anticii ne-au lăsat-o despre leproși provoacă orare. În 1321 acești nenorociți ajunseră să creadă că, dacă s-ar găsi un mijloc de a transmite întregii lumi oribilul flagel de care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce- ...

 

Cincinat Pavelescu - Pastel rustic

... apasă, Pe când fetele spre casă Duc în ochi tăcerea văii. În al apelor senin Vesel preajma se răsfrânge; Doar o cruce strâmbă plânge Lângă puț pe un creștin. Și-n căldura ce apasă, Din clopotnița-n lumină Sună toaca. Toți se-nchină, Pe când seara blând se lasă. Peste sat ...

 

George Coșbuc - Perirea dacilor

... bem, uitând trecutul Beți, să-i facem începutul. Pe ferești săriră prinții Care și-ncotro văzu! Unu-n goană-și rupse dinții, Altul într-un puț căzu. Cel cu cizme, dând din coate, Se izbea de boi și vaci, Tropăind cele ciuboate, Că-l băgase braga-n draci! Și-au rămas ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru PUȚ.

ORB

... cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț

 

PUȚAR

... PUȚÁR , puțari , s . m . 1. ( Pop . ) Fântânar . 2. Muncitor la sondele de petrol ; cel care sapă puțuri de petrol . - Puț

 

ASECA

ASECÁ , aséc , vb . I . Tranz . ( Rar ) A deseca ; spec . a evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare , din rocile sau substanțele minerale utile

 

CHIBLĂ

... CHÍBLĂ , chible , s . f . 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată , cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr - un puț

 

COLIVIE

COLIVÍE , colivii , s . f . 1. Cușcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn , în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative . 2. Construcție de metal acționată mecanic , care servește la transportarea persoanelor și materialelor în puțurile unei

 

CORDAJ

CORDÁJ , cordaje , s . n . 1. Totalitatea frânghiilor , sforilor și parâmelor unei corăbii . 2. Ansamblu de operații efectuate de o mașină de extracție în timpul unei curse a coliviilor în puțul de

 

CRIVAC

CRIVÁC , crivacuri , s . n . 1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață . 2. Troliu rudimentar de lemn , acționat manual , folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime . 3. Piesă din scheletul unei ambarcații de care se fixează scândurile ce formează învelișul ambarcației . - Et .

 

CUVELAJ

CUVELÁJ s . n . Tip de susținere sau de căptușire etanșă a puțurilor de mină cu secțiune circulară care străbat roci acvifere cu debite mari de

 

EXTRACȚIE

EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,

 

FEREASTRĂ

... amintită ; ansamblu format de această deschizătură , împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele . 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană . 3. Fig . ( Fam . ) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...