Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PÂRÂIAȘ, PÂRÂUȚ, PRĂVAL, RÂU, URLĂTOR, VÂLCEA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PÂRÂU: PARAU, PÂRĂU, PÂRAU.

 

PÂRÂU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PÂR?U, pâraie, s.n. 1. Apă curgătoare mică, râu mic. 2. Fig. (Adesea adverbial) Cantitate mare (dintr-un lichid); șuvoi. [Var.: pâr?u s.n.] - Cf. alb. %përrua%, rom. %râu%.

Sursa : DEX '98

 

PÂRÂU s. 1. (GEOGR.) apă, râuleț, râușor, (reg.) râurel, râuț. (Un \~ șerpuia printre coline.) 2. (GEOGR.) apă. (A sărit cu ușurință \~l.) 3. v. șiroi.

Sursa : sinonime

 

pârâu s. n., art. pârâul; pl. pâráie

Sursa : ortografic

 

PÂR//ÂU \~áie n. 1) Apă curgătoare mică; râu mic. 2) Curs de apă format din precipitații atmosferice. 3) fig. Cantitate mare (dintr-un lichid) care se mișcă într-o direcție. /cf. alb. përrua

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PÂRÂU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru PÂRÂU.

Constantin Stamati - Țăranii și pâraiele

Constantin Stamati - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu cei ...

 

George Coșbuc - La pârâu

... George Coşbuc - La pârâu La pârâu de George Coșbuc Venea pe deal, voios cântând     Flăcăul; Pe-un umărcoasa legănând, Venea fără nici un gând     Flăcăul; Dar iată-n drum îl află ... drum, dar ce-i în drum?     Pârâul; Așa de lat și chiar acum! Dincolo câmp și lan și flori,     Ei, cată! Și doine și secerători; Pârâu-i lat, și să nu mori?     Ei, cată! Și-n grâu, ei, bată-mi-l să-l bată! În grâu, în grâu? Dar ce-i ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Țăranii și pâraiele

Ivan Andreievici Krâlov - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu ...

 

Iacob Negruzzi - La pârâu (Negruzzi)

... Iacob Negruzzi - La pârâu (Negruzzi) La pârâu de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Ce copilă dulce, cufunzi cu a ta privire În limpedele unde a cestui lin ...

 

Vasile Alecsandri - Erculean

... dătător de viață. Temerea ei de a fi sorbită de razele soarelui, și cuibul său de floricele așezat la răcoare, înfățișează imaginea unui pârâu de munte ce curge la umbra pădurilor. [2] Cerna este numele pârâului de munte ce curge prin Mihadia și merge de se aruncă în Dunăre ...

 

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi.     Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi. — II Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s-o poleiască Casa ta ce-adăpostise anii tăi surâzători. Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă ...

 

Dimitrie Bolintineanu - O noapte la morminte

Dimitrie Bolintineanu - O noapte la morminte O noapte la morminte de Dimitrie Bolintineanu Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire; Iar fantasme lunatice Râdeau p-o monastire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mâinile Scheletele hidoase. Pe munți, regina nopților Păruse gălbenindă, Așa cum fruntea morților Se vede suferindă. Atunci trecură ielele De mâini în horă prinse; Ș-un abur toate stelele Îndată le cuprinse. Țipa în sânul norilor Vulturi cu grele pene. Și vuietul prigorilor Se auzea alene. Un fulger!... Norul fumegă; Iar tunetul răspunde, Și ploaia cade, spumegă În turburoase unde. Apoi s-aud răsunete De vaiete, suspine; Înspăimântat de tunete, Un mort veni spre mine. În prejmul monastirelor, Umblând, mă rătăcisem; La locul cimitirelor Văzui că mă oprisem. Mortul ,,Deschideți, schelete, aceste mormânturi, Căci ploaia se varsă pâraie din nor, Căci vântul mă bate, și câini mă-nconjor, Și ielele albe duc hora pe vânturi. Aseară, când umbra cădea pe pământ, Ieșii să văz luna jucând pe ruine, Căci două schelete gemeau lângă mine Și-un verde balaur zbura prin mormânt. Dar luna s-ascunde d-odată-n furtună Și astfel ca spicul de vânturi uscat, Vârtejul pe mine în văi m- ...

 

Titu Maiorescu - Câteva aforisme

... reglează valoarea. Prin urmare, fraza iezuiților trebuie întoarsă: mijlocul justifică scopul. * Păzește-te a doua zi după un succes. * Nu cere de la pârâu cuprinderea mării, nici de la deal cuprinderea muntelui. În înțelesul celor mari stă și înțelesul celor mici, dar niciodată dimpotrivă. * Treapta dintâi pe care ne ...

 

Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari

... duse îndată în bucătărie și puse la cale ce să se facă cu mielul, ca să nu mai rămâie nimic din el. Trimise mațele la pârâu, cu o credincioasă d-ale ei, ca să le spele, după ce numără până și cel mai mic mățișor, și-i spuse că va plăti ... întoarse acasă, aduse toate mațele și le dete iarăși la număr. A doua zi ducându-se fosta soție a boierului la pârâu cu cofa să aducă apă, se uită la vale pe râu și văzu acolo pe un dâmb doi copilași, jucându-se cu două mere de ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... aș cuvânta: Să trăiești Măria-ta!... Hai Mușat, să ne-nțelegem Și-mpărat să ni te-alegem, Împărat izvoarelor Și al căprioarelor, Așezat la vrun pârâu, Să scoți fluierul din brâu, Tu să cânți și eu să cânt, Frunza-mi toată s-o frământ, S-o pornesc vuind în vânt Pe ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif) Excelsior! de Henry Wadsworth Longfellow Traducere de Ștefan Octavian Iosif Spre seară, printr-un sătișor Din Alpi, un tânăr călător Trecea purtând prin nea și vânt Un steag cu-acest străin cuvânt: Excelsior! Sub geana-i ochiu-ntunecos Sclipea ca paloșul tăios, Și, ca din corn de-argint, senin, Suna cuvântul cel străin: Excelsior! Lumini de prin bordeie, rar, Băteau în față-i, și, bizar, Ghețarii-n noapte străluceau, Și straniu buzele-i șopteau: Excelsior! — E un prăpăd în munți acum! — Îl sfătuiește-un moș pe drum — Pârâul e șivoi turbat... El murmură ne-nduplecat: Excelsior! — O, vin', o fată i-a șoptit, La pieptul meu, pribeag trudit! În ochi-albaștri-nlăcrimați Privește-oftând, înalț-un braț: Excelsior! — O, nu intra-n brădetul des, Lavinele în drum îți ies! Îi strigă-n vale un păstor. El pasă drept, nepăsător: Excelsior! Și-n zori, când clopotul din schit, Vibrând sonor și lămurit, Pe frați la rugă i-a chemat, Din stele-un glas a răsunat: Excelsior! Și câinele-a descoperit Un pelerin întroienit. Pe pieptul său un steag — drept scut — ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PÂRÂU

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PÂRÂU.

PÂRÂIAȘ

... PÂRÂIÁȘ , pârâiașe , s . n . Diminutiv al lui pârâu ; pârâuț . [ Pr . : - râ - iaș . - Var . : pârăiáș , pârăuáș , pârâuáș s . n . ] - Pârâu

 

PÂRÂUȚ

... PÂRÂÚȚ , pârâuțe , s . n . Pârâiaș . [ Var . : pârăúț s . n . ] - Pârâu

 

PRĂVAL

... între bălți sau între acestea și râuri ; spec . gârlă din regiunea inundabilă a Dunării . 2. ( Reg . ) Porțiune pe cursul unui râu , al unui pârâu

 

RÂU

RÂU , râuri , s . n . 1. Apă curgătoare ( permanentă ) formată din unirea mai multor pâraie și care se varsă într - un fluviu , în alt râu , într - un lac etc . 2. P . anal . Cantitate mare de lichid care curge ; torent , val . 3. ( La pl . ) Cusătură în linii șerpuitoare , care împodobește mânecile , de la altiță la manșetă , și piepții cămășilor de la costumul

 

URLĂTOR

... URLĂTÓR , - OÁRE , urlători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care urlă sau care vuiește . 2. S . f . Pârâu

 

VÂLCEA

... VÂLCEÁ , vâlcele , s . f . 1. Vale îngustă și puțin adâncă , cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară ; vâlcică . 2. Pârâu