Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OCHI, PĂSĂREA, PĂSERUICĂ ... Mai multe din DEX...

PĂSĂRUICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PĂSĂRÚICĂ, păsăruici, s.f. Păsărea. [Var.: păserúică s.f.] - Pasăre + suf. -uică.

Sursa : DEX '98

 

PĂSĂRÚICĂ s. v. păsărică.

Sursa : sinonime

 

păsărúică s. f., g.-d. art. păsărúicii; pl. păsărúici

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PĂSĂRUICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru PĂSĂRUICĂ.

Vasile Alecsandri - Copila murind

Vasile Alecsandri - Copila murind Cântă pasărea pe-o floare Pentru-o fată care moare, Cântă păsăruica-n spin, Copila scoate venin. Cântă păsăruica-n salce, Copila de moarte zace. Cântă păsăruica-n poartă, Copilița dulce-i moartă! Ah! amar sufletul meu, Tu plângeai de dor mereu Și pe floare, și pe spin, Și pe poarta lui Marin. Ah! amar sufletul meu! Ieși curând să mor și eu, Să mă duc la cel mormânt, Să mă prefac în

 

Alecu Donici - Măgarul și privighetoarea

... o vorbă de la mulți, Că tu întru cântări ești meșteriță mare, Și iată, acum vreu De iscusința ta să judec singur eu. Iar buna păsăruică, pornită spre cântare, Când liniștit, abia În sine ciripea, Când tare șuiera, Când glasu-i tremura, Apoi, prin dulcea ei strigare, Întru a dragostei ...

 

Alecu Donici - Vulpea duioasă

... Alecu Donici - Vulpea duioasă Vulpea duioasă* de Alecu Donici În timpul primăverii un tânăr vânător Ucise-o păsăruică; și prin a lui urmare Făcu un rău mai mare, Căci puii ei rămase sărmani în cuibușor! Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare

... caș Ș-alde popă, ș-alde naș, Ca să fie bine pace: Fără sfadă, fără price, Rămâne zis ce-și va zice. Se numi privighetoare , Păsăruică cântăreață, Unde cântă pe răcoare, Știi, colea, de dimineață. Și zbura de bucurie Biata cioară când gândea Că cioroii or s-o ție De poet ...

 

Alecu Donici - Țiganii

... mângâia cu dezmierdare, Mărturisind a sa plecare. Dar el în sine tot purta O mâhniciune tăinuită, În inimă pecetluită; Și-adeseori nevrând ofta: Păsăruică mică, Tu nu știi de rău, Nimenea nu-ți strică Cuibușorul tău. Pe crenguță crești, Soarele răsare, Și tu cu cântare Lumea veselești. Primăvara trece ...

 

Alexandr Pușkin - Țiganii

... mângâia cu dezmierdare, Mărturisind a sa plecare. Dar el în sine tot purta O mâhniciune tăinuită, În inimă pecetluită; Și-adeseori nevrând ofta: Păsăruică mică, Tu nu știi de rău, Nimenea nu-ți strică Cuibușorul tău. Pe crenguță crești, Soarele răsare, Și tu cu cântare Lumea veselești. Primăvara trece ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

Mihai Eminescu - Antropomorfism Antropomorfism de Mihai Eminescu În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiat S-urmărească insolenter inocenta ei junie. Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă ­ O găină virtuoasă, o găină prea de treabă, Cu evlavie ea cată fire de-orz și coji de jimblă. Dară cine să admire a ei nuri și tinereță? Boul chior, ce vede numai jumeta din a lui paie? Ah! în inima-i fecioară simte-o tainică văpaie Pentru cucurigul dulce din cântări de dimineață. Pierde gustul de mâncare, scormolește, de ți-i milă, În pământ ca să găsească chipul cel dorit într-una, Sau se primblă visătoare, noaptea căutând în lună A lui umbră luminoasă ­ melancolica copilă! O găină-mbătrânită, venerabilă matroană, Ce demult e schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce demult era iertată, Ce demult se dizvățase de plăcerile d-iubire, Ea ...

 

Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei

... darnic, ea împărțea la toți câte ceva din grațiile sale, numai inima ei nu lua parte la acest joc nebunatic al tinerețelor sale. Eleonora, această păsăruică, cântând și cochetând, ajunse în scurt timp a fi copila de modă a Iașului. Ea părăsi lucrul de la modistă și ...

 

Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii

Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu Capitolul I - Confetăria lui Felix Barla Toate orașele care au ambiție de a se numi capitalia unei țări mari sau mici, fie imperiu, regat sau chiar principat, au câte o primblare favorită; aceasta este locul plăcut unde se adună gloata de bogați sau de acei care vroiesc a fi crezuți de bogați, de târâie-brâu, de curiozi, de alegători după havadișuri (puriștii limbii noastre binevoiască a-mi ierta această expresie barbară), de femei a la mode , de lorete, de oameni de lume, de tineri anglomani, dandis și gentlemeni, riders , de lei și paralei, și în sfârșit acea gloată care prin o generală convenție (iertați-mi că nu zic convenciune ) se numește obicinuit societate aleasă , când de multe ori ea este foarte amestecată. Așa Parisul are Câmpii Elisei și Redul de Bolonia, Viena are Praterul, Berlinul Tier-Garten, Madritul El-Prado și Atocia. Prin urmare și Iașii, ca o capitalie, trebuie și ea să aibă o primblare pentru societatea aleasă a sa. Această primblare este Copoul , care se deosebește de toate primblările din lume. În adevăr, Câmpii Elisei merită de ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂSĂRUICĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PĂSĂRUICĂ.

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PĂSĂREA

... PĂSĂREÁ , - ÍCĂ , păsărele , s . f . Diminutiv al lui pasăre ; păsăruică

 

PĂSERUICĂ

... PĂSERÚICĂ s . f . v . păsăruică