Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul RÂNDUNICA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: RÂNDUNICĂ

  Vezi și:RÂNDUNICĂ, VOLBURĂ, CIOVICĂ, DREPNEA, LĂSTUN, POALĂ, RÂNDUNEA, RÂNDUNEL ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RÂNDUNICA: RÂNDUNICĂ.

 

RÂNDUNICA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RÂNDUNÍCĂ, rândunici, s.f. 1. Pasăre călătoare insectivoră cu coada adânc bifurcată, cu pene albe-gălbui pe burtă și negre-albăstrui pe spate (Hirundo rustica). 2. Compus: rândunică-de-mare = pește marin care înoată pe fundul apei cu ajutorul înotătoarelor pectorale (Trigla lucerna). 3. Ultima dintre cele cinci pânze ale unui catarg, așezată în vârful acestuia. - Rândun[ea] + suf. -ică.

Sursa : DEX '98

 

RÂNDUNÍCĂ s. v. lăstun, maia, străgălie.

Sursa : sinonime

 

RÂNDUNÍCĂ s. (ORNIT.; Hirundo rustica) rândunea, (reg.) rânduniță, (înv.) rândunelă.

Sursa : sinonime

 

rândunícă s. f., g.-d. art. rândunícii; pl. rânduníci

Sursa : ortografic

 

RÂNDUNÍ// \~ci f. 1) Pasăre migratoare insectivoră, de talie mică, cu cioc scurt, cu aripi lungi și cu coadă bifurcată, având penajul negru-albastru pe spate și alb pe pântece. * \~ de mare a) pasăre din ordinul pescărușilor, care trăiește pe malul mării și se hrănește cu pești mici; b) pește marin, de talie medie, care se mișcă pe fundul apei cu ajutorul unor aripi pectorale. 2) Ultima (a cincea) pânză din vârful unui catarg. [G.-D. rândunicii] / <lat. hirundinella

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRÂNDUNICA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentruRÂNDUNICA.

Alecu Donici - Cheltuitorul și rândunica

... iarnă; Iar cine nu-i de mic cu frigul învățat În blană foarte crede. Dar într-o zi mergând după împrumutat, Din întâmplare el o rândunică vede. Găsește-ndată negustori Și ia pe blană bănișori. Căci rândunelele, cum zic din însemnare: A primăverii dulci sunt bine-vestitoare. El însă ... se încălzește. Iar tânărul meu, trist, flămând și friguros, Pornește în surtuc de-acasă Să capete vro masă. Dar cum la uliț-au ieșit, Pe rândunică el o vede înghețată Și, tremurând de frig, îi zice: "Blestemată! Pe faptă-ți ai pierit! Așa ți se cuvine; Căci fără blană eu sunt ...

 

Constantin Negruzzi - Potârnichea și rândunica

... mai bine Decât oricine. La fereastră îmi fac cuibul, nime nu-mi zice nimica, Și încă când mă vede îmi zice: — Ia vezi, biata rândunică! De nime altul n-am frică Decât de motanul casei, pe care când îl zăresc Tremur și frigure a patra pe loc mă ...

 

Vasile Alecsandri - Rândunica

Vasile Alecsandri - Rândunica Rândunea cu albă creastă, Nu mai bate la fereastră, Că nu-s fată, ci-s nevastă. Când eram la mama fată, Orice vream făceam îndată, Iar dacă m-am măritat Bărbățelul m-a mustrat. Cui e voia sa iubească Vie-n poartă să-mi grăiască; Nu trimită pe altul, Că altul umple satul. Vie singur furișat Și-i dau dulce sărutat, Și-i dau guriță tăcută, Să facem dragoste

 

George Coșbuc - Legenda rândunelei

... mă da! Și-n ciuda bietei fete, Ea, vitrega, o dete Străinilor de-acolo, Veniți de undeva. Cad fulgi pe câmpul gol Și plânge-o rândunică Pierdută dintr-un stol Pe-un larg adânc al mării Spre-adâncul larg al zării Se duc corăbii multe Cu fata de-mpărat. De-amar ...

 

Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină

... sus, căutând poate un loc de scăpare ca și dânsa. Dar nici n-apucă bine să se uite la ea, când, ca o săgeată, o rândunică se repezi din cuibul de sub streașină și prinse din zbor tovarășa de suferință. Peste o clipă se auziră țipătele de bucurie ale puișorilor cărora ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi

... Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi Legenda rândunicăi de Vasile Alecsandri dedicată dnei Nyka Grădișteanu Rândunică, rândunea, Ce bați la fereastra mea? Du-te-ți pune rochița, Că te arde arșița, Te suflă vântoaiele Și te udă ploaiele. Mergi în câmpul ... o calcă turmele Și o pasc oițele. (Cântec poporal) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Când se născu pe lume voioasa Rândunică, Ea nu avea făptură ș-aripi de păsărică, Fiind al cununiei rod dulce, dezmierdat, Copilă drăgălașă de mare împărat. Dar fost-a o ... o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă; Dar grabnic se aude un freamăt de aripă, Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând, Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând! Atunci ș-a ei rochiță, nălțându-se în vânt, Topitu-s-a în ploaie de raze ...

 

Emil Gârleanu - După asemănarea lor!

Emil Gârleanu - După asemănarea lor! După asemănarea lor! de Emil Gârleanu Făcuse Dumnezeu aproape toate lighioanele pământului. Îi rămăsese de înviețuit numai câteva. Pe acestea se hotărî să le plăsmuiască după sfatul celorlalte. Astfel putea să cunoască și inima și mintea acelor cărora le dăduse suflet mai dinainte. Așa, după povața leului, care vroia să știrbească din măreția tigrului, făcu mâța; după gustul raței, zuliară pe lebădă, făptui gâsca; după placul elefantului, ironist, născu șoarecele. Ascultă chiar pe măgar, care-l rugase că, decât ar mai face un dobitoc pe lume, mai bine i-ar lungi lui urechile, doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. Dumnezeu știa că fiecare din vietățile aceste își vor avea pe pământ menirea lor; că, cu cât vor fi mai multe, cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta; că nici urechea măgarului n-o să prindă nota privighetoarei, după cum nici mărimea elefantului n-o să poată batjocori micimea șoarecelui. De aceea Atotputernicul se plimba pe pământ, întrebând și ascultând în dreapta și în stânga. Într-un rând, odihnindu-se pe o piatră, se gândea cum să mai dea o viețuitoare aerului. Și cum căta cu ochii primprejur, iată ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntec (Iosif, 3)

... Cîntec de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Stă copila-n poartă Cu mîinile-n poală, Tristă ochii-și poartă Pe ulița goală. — Rândunică dragă, Ce vești ai de-acasă ? Dar tu zbori pribeagă Și sara se lasă. Zbori în lumea mare, Și nu ești de vină Că nu ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 1)

Ştefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 1) Elegie de Ștefan Octavian Iosif De ce așa de trist rămâi Și trist înăbuși un suspin, Când rândunici în țară vin Din țări cu rodii și lămâi Și vezi cocorii cei dintâi Rotindu-se sub cer senin? De ce așa de trist revii Și trist rămâi, suspini stingher, Când negurile iernii pier Și roua scânteie-n câmpii Și mii de ciocârlii zglobii S-avântă ciripind la cer? De ce așa de trist suspini Și trist rămâi și-atuncea când Vezi florile-nflorind pe rând (Și chiar măceșii plini de spini) Și vezi pe-alee, prin grădini, Perechi de-ndrăgostiți trecând? — Cum n-ai fi trist, cum n-ai ofta Când numai dragoste respiri În tot cuprinsul mândrei firi, Când toate râd în preajma ta Și plânge-n tine inima Însângerată de-

 

Ștefan Octavian Iosif - Liniște (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Linişte (Iosif) Liniște de Ștefan Octavian Iosif Fantastic joacă rândunici zglobii În cerul plin de umbră și lumină, Și-i liniște adâncă în grădină, Sub piersicii cu flori trandafirii... Cu brațele sub cap, ce bine mi-i Cum stau așa, în liniștea divină: Pământu-i cald și cheamă la hodină, Întocmai ca o mamă pe copii... Pământ, bătrână gazdă primitoare A tuturor trudiților din lume, Ce bun ești tu în zilele cu soare! Tu-i hodinești, i-adormi, îi legeni lin La sânul tău, și nu-i întrebi de nume, Nici unde merg, și nici de unde

 

Cincinat Pavelescu - Cântec de primăvară (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Cântec de primăvară (Pavelescu) Cântec de primăvară de Cincinat Pavelescu Visând la ochii dulci ai dragii mele, Am aruncat, spre casa ei trecând, Într-un mănunchi, albastre viorele Și dorul meu turburător de gând. Un stol de rândunici gălăgioase L-au prins din zbor și-acum, în adevăr, Îți bat în geamuri, vesele, să-ți lase Amoru-n gând și florile în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRÂNDUNICA

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruRÂNDUNICA.

RÂNDUNICĂ

... s . f . 1. Pasăre călătoare insectivoră cu coada adânc bifurcată , cu pene albe - gălbui pe burtă și negre - albăstrui pe spate ( Hirundo rustica ) . 2. Compus : rândunică - de - mare = pește marin care înoată pe fundul apei cu ajutorul înotătoarelor pectorale ( Trigla lucerna ) . 3. Ultima dintre cele cinci pânze ale unui catarg , așezată ...

 

VOLBURĂ

VÓLBURĂ , volburi , s . f . I. 1. Vânt puternic cu vârtejuri ; vârtej ; p . ext . furtună . 2. Vârtej de apă ; vâltoare , bulboană . II. Plantă erbacee cu tulpina subțire , târâtoare sau agățătoare , cu flori albe sau roz , având corola în formă de pâlnie ; rochița - rândunicii , poala - rândunicii , poala - Maicii - Domnului , adormițele ( Convolvulus arvensis ) . [ Var . : hólbură , bólbură . s .

 

CIOVICĂ

... CIOVÍCĂ , ciovici , s . f . 1. Pasăre cu pene măslinii , albe sau gălbui pe gușă cu coada ca de rândunică

 

DREPNEA

DREPNEÁ , drepnele , s . f . Pasăre asemănătoare cu rândunica , cu penele de culoare cafenie închisă și cu gâtul alb ( Cypselus apus ) - Probabil din drepănea , idem ( < lat . drepanella , diminutiv al lui

 

LĂSTUN

LĂSTÚN , lăstuni , s . m . Pasăre migratoare mică , asemănătoare cu rândunica ( Delichon

 

POALĂ

POÁLĂ , poale , s . f . I. 1. Partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte ( încheiate în față ) ; tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte ; partea de la talie în jos , mai larga , a unor veșminte ; ( pop . ) fustă . 2. Partea corpului cuprinsă între brâu și genunchi , împreună cu partea de îmbrăcăminte corespunzătoare , la o persoană care șade ; partea de jos și din față a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu , formând o adâncitură în care se pot aduna ori dure anumite lucruri . 3. Spec . ( La pl . ) Bucată de pânză frumos lucrată cu care se împodobește o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a unei păduri situată de obicei mai în vale . 2. Parte a cerului mărginită de linia orizontului ; zare . 3. ( La pl . ) Zonă mai larga de la baza unei forme de relief înalte ( munte , deal , pisc etc . ) . III. Compuse : ( Bot . ) poala - rândunicii sau poala - Maicii - Domnului = ...

 

RÂNDUNEA

... RÂNDUNEÁ , rândunele , s . f . Rândunică

 

RÂNDUNEL

RÂNDUNÉL , rândunei , s . m . Bărbătușul rândunicii . - Rândun [ ea ] + suf . -