Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: RĂSĂRI

  Vezi și:EST, RĂSĂRITOR, ORIENT, RĂSĂRIRE, RĂSĂRITEAN, ZORI, ÎNCOLȚI, ÎNCOLȚIT, CANICULĂ, COPILEȚ ... Mai multe din DEX...

RĂSĂRIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RĂSĂRÍT^1, răsărituri, s.n. 1. Faptul de a răsări. ** Trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont; spec. moment al zilei când răsare Soarele. ** Fig. Începutul unei ere sau al unei vieți noi. 2. Punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est. 3. Țară, ținut așezat în direcția răsăritului (2) față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară. * Expr. Răsăritul și Apusul = lumea întreagă. - V. răsări.

Sursa : DEX '98

 

RĂSĂRÍT^2, -Ă, răsăriți, -te, adj. 1. (Despre plante) Care a ieșit din pământ; încolțit^2. ** (Despre copii) Care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii. 2. Care depășește măsura comună, obișnuită; fig. mai deosebit, mai de seamă; valoros. - V. răsări.

Sursa : DEX '98

 

Răsăritamurg, apus, asfințit, vest

Sursa : antonime

 

RĂSĂRÍT adj. v. crescut, dezvoltat, măricel, mărișor.

Sursa : sinonime

 

RĂSĂRÍT s. 1. răsărire. (\~ul lunii.) 2. v. est. 3. v. germinație.

Sursa : sinonime

 

RĂSĂRÍT adj. (BOT.) germinat, încolțit. (Plantă \~.)

Sursa : sinonime

 

răsărít s. n., pl. răsăríturi

Sursa : ortografic

 

RĂSĂRÍT^2 \~uri n. 1) Parte a orizontului de unde răsare Soarele; est. 2) Punct cardinal care corespunde acestei părți a orizontului; est. 3) Spațiu geografic aflat în direcția acestui punct cardinal; orient; est. 4) Moment când răsare Soarele. /v. a răsări

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRĂSĂRIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 651 pentruRĂSĂRIT.

George Topîrceanu - Mi-a răsărit în suflet dorul...

George Topîrceanu - Mi-a răsărit în suflet dorul... Mi-a răsărit în suflet dorul... de George Topîrceanu Mi-a răsărit în suflet dorul Ca o plăpândă floare-albastră, Și-ntr-un amurg de seară dulce A înflorit iubirea noastră, — Dar tu te-ai îngrijit, iubito, Mai mult de floare, ca de glastră... În taina nopților tăcute, Când clipele se pierd mai greu, Eu am hrănit cu lacrimi floarea Ce-ntinerind creștea mereu, Dar azi chemând uitarea sfântă Smulg floarea sufletului

 

Gheorghe Asachi - Meditație

Gheorghe Asachi - Meditaţie Meditație de Gheorghe Asachi Dacă soarele acufundă în ochean a sa făclie, Pe munte m-așez, la umbra învechitului stejar, Și duioasa a me privală o preumbl pe-astă câmpie Din a căria felurime mii de zugrăveli răsar. Râul dincoace răsună cu spumoase unde înalbite, Ce-ntre maluri înfloriți șărpind fuge împregiur, Lacul dincolo întinde a sale ape adormite Sau al sării ste răsare din a ceriului azur. De păduri posomorâte acea culm-încununată S-aurează încă de raze ce lucesc din a lor tron, Ș-amu carul cel de abur din umră întunecată Să ridică ș-înalbează geana a lui horizon. De-altă parte acea tăcere și văzduhul să dispică De sunet melanholiii călăuz lui călător, Ș-amorțitul clopot iarăș din zidire acea gotică Sara al său conțert adauge spre uietul muritor. Dar acestor zugrăvele în inima me împietrită Toate haruri și plăcere au încheiet a mele sorți. Privesc lume ce o asamăn cu o umbră rătăcită, Căci a viețuirei soare nu încălzește pe-acei morți. În zădar din munte în munte eu preumbl a ...

 

Gheorghe Asachi - Sirena lacului

Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina a stătut Și, uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt Și a zis acest cuvînt : „Voi, ce-n ist palat undos Locuiți, o, surioare, Bocetul meu cel duios Ascultați ș-a mea plînsoare ! Cel ce-amorul mi-a giurat, Aleu, azi m-a îngînat. Pe al nostru domnișor Am iubit cu duioșie, Trainic mi-a giurat amor, Că m-a lua de soție ; Dar credința a calcat. De soț ala ș-a luat. Fie deci el fericit C-o mai nobilă soție, Ce ambiți-a sortit, Dar la mine să nu vie, Să derîdă-acum și ea Plînsul și durerea mea ! Pentru-o fată ce-a perdut Fericirea-n ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ...

 

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei şi ursitorile Povestea Dochiei și ursitorile de Mihai Eminescu Crește iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât de naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i rariște de brazi Și un ochi voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor tei Mi s-arată un bordei, Frunza cade de pe ei Scuturată, resfirată, Pe cărare aruncată. Iar pe prispă, singurea, Văduvioară tinerea, C-un picior îmi legăna Copilaș înfășățel, Ce îi râde frumușel. Și cum codrul se frământă, Ea își cântă, ea-și descântă, Legănând dintr-un picior Îi zicea încetișor: ­ Nani, nani, puișor, Nani, nani, copilaș, O poveste spune-ț-aș, O poveste drăgălașă, Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea, Cu mii ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

Vasile Alecsandri - Sentinela română Sentinela română de Vasile Alecsandri Poem istoric Românul nu piere. I Din vârful Carpaților, Din desimea brazilor, Repezit-am ochii mei Ca doi vulturi sprintenei Pe cea vale adâncită Și cu flori acoperită, Ce se-ntinde ca o ceață Pân în Dunărea măreață Și de-acolo-n depărtare Pân în Nistru, pân în Mare. Iar pe cel amar pustiu Cu văzutul ce-ntâlnii? Întâlnii viteaz oștean, Purtând semne de roman, Falnic, tare ca un leu Și cu chip frumos de zeu. Brațu-i stâng era-ncordat Sub un scut de fier săpat Ce ca soarele sorea Și pe care se zărea O lupoaică argintie Ce părea a fi chiar vie, Și sub fiară doi copii Ce păreau a fi chiar vii. Mâna-i dreaptă ținea pală; Iar pe cap purta cu fală Coif de aur lucitor, Ca un zeu nemuritor. Cel viteaz era călare Pe-un cal alb în nemișcare, Și, ca dânsul, neclintit Sta, privind spre răsărit. Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga, Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie, Unde, ca prin vis trecând S-auzea din când în când Vuiet surd, grozave șoapte Ce veneau din miazănoapte, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La arme

Ştefan Octavian Iosif - La arme La arme de Ștefan Octavian Iosif Veniți, viteji apărători ai țării! Veniți, căci sfânta zi a răsărit: E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit! Veniți din toate unghiurile zării, Să cucerim ce-avem de cucerit! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Ce credeți voi, noroade nesătule, Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus! N-am înfruntat noi năvăliri destule Din miazănoapte, răsărit și-apus! Adună-ți, rege, oștile și du-le La biruință-așa cum le-ai mai dus! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume În cartea gloriosului trecut: Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume, Dar până când mai stau Carpații scut Acel ce ne va șterge de pe lume Să știe toți că ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Mandolinate

Ştefan Octavian Iosif - Mandolinate Mandolinate de Ștefan Octavian Iosif I Când l-a zărit, Venea în sus Din răsărit, Ea — din apus. De nu mă-nșel, Era-n april: Copil și el, Și ea copil! Cum s-au văzut, Dragi și-au căzut. Cum și-au zâmbit, Și s-au iubit. Și-au hoinărit În jos și-n sus, Spre răsărit Și spre apus... Dar ceasul cel Fatal veni — Ea râse, el Îngălbeni: S-au despărțit; Și ea s-a dus Spre răsărit, El — spre apus... II Te prind Fiori Privind La flori Vai, când Mai treci Pe vechi Poteci Și vezi Trecând Perechi La braț, Și cum Te-abați Din drum, Oftezi Și-ți chemi În gând Un blând Profil, Și gemi Plângând Nebun, Ca un Copil! III Eu știu cât sânt De efemer — Un fulg în vânt — Dar până pier, Vreau să te cânt! Un cântec sfânt Cum n-a sunat Mai minunat Nici pe pământ Și nici în cer... Și-atâta-ți cer În schimb, ca preț: Doar să zâmbești Când trist, pe drum, Îl întâlnești Pe cântăreț — Tu numai cum Știi să

 

George Coșbuc - Cântece (Coșbuc)

George Coşbuc - Cântece (Coşbuc) Cântece de George Coșbuc Cuprins 1 XXXI 2 XXXIV 3 XXXVII 4 XLII 5 XLIV 6 XLV XXXI Mama zice din Scriptură: Dacă doi prieteni ai, Vrând să dai a ta avere Unuia, cărui s-o dai? Unul tace, altul cere; Cest din urmă-i prefăcut Dă-o dar cui n-a cerut! Eu explic cuvântul mamei: Mamă, eu te-am priceput! Tu-mi ești dragă, tu și-o fată! Tu-mi tot ceri să te sărut, Ea nu-mi cere niciodată. Și, după scriptura ta, Ghici, pe cine-aș săruta? XXXIV Era în noaptea Învierii, Îngenuncheatului popor I se cânta legenda sfântă A marelui Mântuitor. Nepăsător eu stam de-alături Privind modernii cărturari O copiliță-ngenuncheată Mă tot privea cu ochii mari. Văzând că singur în picioare Așa nepăsător rămân, Mi-a zis naiv și cu mustrare: Da ce? matale ești păgân? A fost un fulger mititica Și în genunchi eu am căzut Ca un fricos în fața morții; Și-n clipa asta am crezut! XXXVII Când vii, la pălărie port Și eu o floare; Când îmi zâmbești, în pieptu-mi mort Răsare soare; ...

 

George Coșbuc - Dorobanțul

George Coşbuc - Dorobanţul Dorobanțul de George Coșbuc Publicată în Albina , 1900, nr. 1 (1 oct.) Strecurați prin plumbi și săbii, dorobanții drum deschid. Inimoși s-azvârl prin șanțuri și de-a valma sar pe zid. Și era prin șanț pierire și văzduhul tremura, Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era. Tropot de picioare multe, fum și abur ca-ntr-un iad, Vuiet cum îl fac prin baltă cei ce-alunecă și cad. Dar roiau mereu flăcăii răsăriți ca din pământ, Valuri ce-necau reduta, scufundându-se-n mormânt. Unul singur în roirea de viteji, un dorobanț, Zăbovea trudit pe-o scară, răsărit și el din șanț. Cei sosiți, cu scări, în juru-i își făceau în grabă rost Și treceau, urmându-i alții, iar el tot pe unde-a fost. Apucase strâns cu dreapta parapetul, ca-n asalt, Dar era prea slab, pesemne, zidul lunecos și nalt. Iat-un căpitan, din urmă, aducând în foc pe-ai lui, Dă de el. Cu sârg, băiete! Ce-ntârzii de nu te sui? El abia-și întoarce capul. N-am putere să mă urc. Mă trudesc cu stânga numai! Bată-l Dumnezeu de turc! Ții la ...

 

George Coșbuc - Prahova

George Coşbuc - Prahova Prahova de George Coșbuc Publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr. 23 Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii s-aprind. În pământ cât e de rece Și-n pământ nu vezi nimic Nu te mai întoarce-acasă! Eu pe drum te voi petrece Cu povești și cu povețe, Voi cânta a ta frumsețe! Lasă lumea ta, o lasă, Tu frumoasă, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubită! Adă mâna, să nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericită Și-mbătată de viață; Soarele-ți răsare-n față Haid-acum fugind la vale Printre șoptitorii brazi. Ce frumos se-mbracă dealul Cu flori roșii pe-unde treci! Îți întâmpină sosirea Munții ce despart Ardealul, Codrii vechi și plini de noapte, Luncile cu mii de șoapte. Râzi cu hohot la privirea Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, să fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruRĂSĂRIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentruRĂSĂRIT.

Ezechiel Capitol 48

Ezechiel Capitol 48 Ezechiel 47 Ezechiel Capitol 48 1 Iată numele semințiilor. La marginea de miază noapte, dealungul drumului dela Hetlon, cum mergi spre Hamat și Harțar-Enon, la hotarul Damascului dela miază noapte spre Hamat, dela răsărit pînă spre apus: partea lui Dan. 2 Lîngă hotarul lui Dan, dela răsărit pînă la apus, partea lui Așer. 3 Lîngă hotarul lui Așer, dela răsărit pînă la apus partea lui Neftali. 4 Lîngă hotarul lui Neftali, dela răsărit pînă la apus, partea lui Manase. 5 Lîngă hotarul lui Manase, dela răsărit pînă la apus, partea lui Efraim. 6 Lîngă hotarul lui Efraim, dela răsărit pînă la apus, partea lui Ruben. 7 Lîngă hotarul lui Ruben, dela răsărit pînă la apus, partea lui Iuda. 8 Lîngă hotarul lui Iuda, dela răsărit pînă la apus, va fi partea sfîntă pe care o veți despărți, lată de douăzeci și cinci de mii de coți și lungă cît una din părțile dela răsărit pînă la apus; în mijlocul ei va fi sfîntul Locaș. 9 Partea pe care o veți despărți pentru Domnul, va avea douăzeci și cinci de mii de coți lungime în lungime și zece mii în lățime. 10 Această parte sfîntă va ...

 

Ezechiel Capitol 47

Ezechiel Capitol 47 Ezechiel 46 Ezechiel Capitol 47 1 M`a adus înapoi la ușa casei. Și iată că ieșea apă de supt pragul casei, dinspre răsărit; căci fața casei era spre răsărit. Apa se pogora de supt partea dreaptă a casei în spre partea de miază-zi a altarului. 2 M`a scos pe poarta de miază noapte, și m`a făcut să ocolesc pe din afară pînă la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. 3 Cînd a înaintat omul acela spre răsărit, cu măsura în mînă, a măsurat o mie de coți, și m -a trecut prin apă; apa îmi venea pînă la glesne. 4 A mai măsurat iarăș o mie de coți, și m`a pus să trec prin apă, și apa îmi venea pînă la genunchi. A măsurat iarăși o mie de coți, și m`a trecut prin ea, și apa îmi venea pînă la șolduri. 5 A măsurat iarăși o mie de coți, și atunci era un rîu pe care nu -l puteam ...

 

Numeri Capitol 34

Numeri Capitol 34 Numeri 33 Numeri Capitol 34 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Dă porunca aceasta copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara Canaanului, țara aceasta va fi moștenirea voastră, țara Canaanului, ale cărei hotare iată-le: 3 Hotarul din partea de miazăzi va începe din pustia Țin, lîngă Edom. Astfel, hotarul vostru de miază zi va începe dela marginea mării Sărate, spre răsărit; 4 se va întoarce la miază zi de înălțimea Acrabim, va trece prin Țin, și se va întinde pînă la miazăzi de Cades-Barnea; va urma mai departe prin Hațar-Adar, și va trece spre Ațmon: 5 dela Ațmon, se va întoarce pînă la pîrîul Egiptului, și va ieși la mare. 6 Hotarul vostru dinspre apus va fi Marea cea Mare (Mediterana): aceasta va fi hotarul vostru la apus. 7 Iată care va fi hotarul vostru spre miază-noapte: începînd dela Marea cea Mare să trageți hotarul pînă la muntele Hor; 8 dela muntele Hor, să -l trageți prin Hamat, și să ajungă pînă la Țedad; 9 să urmeze mai departe prin Zifron, ca să ajungă la Hațar-Enan: acesta să vă ...

 

Ezechiel Capitol 42

Ezechiel Capitol 42 Ezechiel 41 Ezechiel Capitol 42 1 Apoi m`a scos și m`a dus în curtea deafară din spre miază noapte, și m`a dus în odăile din fața locului gol și din fața clădirii la miază noapte. 2 Fața unde se afla ușa de miază noapte, avea o lungime de o sută de coți; și lățimea era de cincizeci de coți. 3 În dreptul celor douăzeci de coți ai curții dinlăuntru, și în dreptul caldarîmului curții de afară, se aflau pridvoare lîngă pridvoare în catul al treilea. 4 Pe dinaintea odăilor, era un loc de trecere lat de zece coți, și un drum de un cot; ușile lor erau spre miază noapte. 5 Odăile de sus erau mai strîmte decît cele de jos și decît cele dela mijlocul clădirii, pentrucă le mai luau din loc și pridvoarele. 6 Erau trei caturi, dar n`aveau stîlpi ca stîlpii curților; de aceea, începînd de jos, odăile de sus erau mai strîmte decît cele de jos și cele dela mijloc. 7 Zidul de afară, care mergea alături cu odăile, dinspre curtea de afară, în fața odăilor, avea o lungime de cincizeci de ...

 

Ezechiel Capitol 40

Ezechiel Capitol 40 Ezechiel 39 Ezechiel Capitol 40 1 În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, și m`a strămutat în țara lui Israel. 2 M`a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m`a așezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3 M`am dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca înfățișarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, și o prăjină de măsurat, și stătea la poartă, 4 Omul acela mi -a zis: ,,Fiul omului, privește cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, și ia aminte la toate lucrurile, pe cari ți le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ți le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.`` 5 Un zid înconjura Templul pe din afară de jur împrejur. În mîna omului aceluia era ...

 

Iosua Capitol 16

Iosua Capitol 16 Iosua 15 Iosua Capitol 16 1 Partea căzută la sorți fiilor lui Iosif se întindea dela Iordan, lîngă Ierihon, spre apele Ierihonului, la răsărit. Hotarul urma pustia care se ridică dela Ierihon la Betel prin munte. 2 Mergea mai departe dela Betel la Luz, și trecea spre hotarul Archiților prin Atarot. 3 Apoi se pogora la apus spre hotarul Iafletiților, pînă la hotarul Bet-Horonului de jos și pînă la Ghezer, ieșind la mare. 4 Acolo și-au primit moștenirea fiii lui Iosif: Manase și Efraim. 5 Iată hotarele fiilor lui Efraim, după familiile lor. Hotarul moștenirii lor era, la răsărit, Atarot-Adar pînă la Bet-Horonul de sus. 6 Ieșea spre mare la Micmetat în partea de miazănoapte, se întorcea la răsărit pînă la Taanat-Silo, și trecea în spre răsărit prin Ianoah. 7 Din Ianoah pogora la Atarot și la Naarata, atingea Ierihonul, și mergea pînă la Iordan. 8 Din Tapuah mergea spre apus pînă la pîrîul Cana, și ieșea la mare. Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Efraim, după familiile lor. 9 Fiii lui Efraim aveau și cetăți deosebite în mijlocul moștenirii fiilor lui Manase, toate cu satele lor. 10 ...

 

Iosua Capitol 19

Iosua Capitol 19 Iosua 18 Iosua Capitol 19 1 A doua parte a căzut prin sorți lui Simeon, seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moștenirea lor era în mijlocul moștenirii fiilor lui Iuda. 2 Ei au avut în moștenirea lor: Beer-Șeba, Șeba, Molada, 3 Hațar-Șual, Bala, Ațem, 4 Eltolad, Betul, Horma, 5 Țiclag, Bet-Marcabot, Hațar-Susa, 6 Bet-Lebaot, și Șaruhen, treisprezece cetăți și satele lor; 7 Ain, Rimon, Eter, și Așan, patru cetăți, și satele lor; 8 și toate satele din împrejurimile acestor cetăți, pînă la Baalat-Beer, care este Ramatul de miazăzi, Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. 9 Moștenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moștenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, și de aceea fiii lui Simeon și-au primit pe a lor în mijlocul moștenirii lor. 10 A treia parte a căzut prin sorți fiilor lui Zabulon după familiile lor. 11 Hotarul moștenirii lor se întindea pînă la Sarid. La apus se suia spre Mareala, și atingea Dabeșet, ...

 

Ezechiel Capitol 43

Ezechiel Capitol 43 Ezechiel 42 Ezechiel Capitol 43 1 M`a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit. 2 Și iată că slava Domnezeului lui Israel venea dela răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari, și pămîntul strălucea de slava Sa. 3 Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem cînd venisem să nimicesc cetatea; și vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem, lîngă rîul Chebar. Și am căzut cu fața la pămînt. 4 Slava Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit. 5 Atunci, Duhul m`a răpit și m`a dus în curtea dinlăuntru. Și Casa era plină de slava Domnului! 6 Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă, și un om stătea lîngă mine. 7 El mi -a zis: ,,Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui vecinic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel și împărații lor nu-Mi vor mai pîngări Numele Meu cel sfînt, prin curviile lor și prin trupurile moarte ale împăraților lor la moartea lor, 8 ca atunci cînd își puneau pragul ...

 

Genesa Capitol 41

Genesa Capitol 41 Genesa 40 Genesa Capitol 41 1 După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil). 2 Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s`au suit din rîu, și au început să pască prin mlaștini. 3 După ele s`au mai suit din rîu alte șapte vaci urîte la vedere și slabe la trup, și s`au așezat lîngă ele pe marginea rîului. 4 Vacile urîte la vedere și slabe la trup au mîncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s`a trezit. 5 A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe acelaș pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s`a trezit. Iată visul. 8 Dimineața, Faraon s`a turburat, și a trimes să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții ...

 

Iosua Capitol 12

Iosua Capitol 12 Iosua 11 Iosua Capitol 12 1 Iată împărații pe cari i-au bătut copiii lui Israel, și a căror țară au luat -o în stăpînire de cealaltă parte a Iordanului, spre răsăritul soarelui, dela pîrîul Arnon pînă la muntele Hermonului, cu toată cîmpia de la răsărit: 2 Pe Sihon, împăratul Amoriților, care locuia la Hesbon. Stăpînirea lui se întindea dela Aroer, care este pe malul pîrîului Arnon, și, dela mijlocul pîrîului, peste jumătate din Galaad, pînă la pîrîul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon; 3 dela cîmpie pînă la marea Chineret la răsărit, și pînă la marea cîmpiei, care este marea Sărată, la răsărit, spre Bet-Ieșimot; și dela miazăzi, subt poalele muntelui Pisga. 4 Pe Og, împăratul Basanului, singura rămășiță a Refaimiților, cari locuiau la Aștarot și la Edrei. 5 Stăpînirea lui se întindea peste muntele Hermonului, peste Salca, peste tot Basanul, pînă la hotarul Gheșuriților și Maacatiților, și peste jumătate din Galaad, hotarul lui Sihon, împăratul Hesbonului. 6 Moise, robul Domnului, și copiii lui Israel, i-au bătut; și Moise, robul Domnului, le -a dat țara lor în stăpînirea Rubeniților, Gadiților, și la jumătate din seminția lui ...

 

Iosua Capitol 13

Iosua Capitol 13 Iosua 12 Iosua Capitol 13 1 Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă. Domnul i -a zis atunci: ,,Tu ai îmbătrînit, ai înaintat în vîrstă, și țara care-ți mai rămîne de supus este foarte mare. 2 Iată țara care mai rămîne: toate ținuturile Filistenilor și tot ținutul Gheșuriților, 3 dela Șihor, care curge înaintea Egiptului, pînă la hotarul Ecronului la miazănoapte, ținut care trebuie socotit drept cananit, și care este stăpînit de cei cinci domnitori ai Filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat și cel din Ecron, și de Aviți; 4 începînd dela miazăzi, toată țara Cananiților, și Meara, care este a Sidoniților, pînă la Afec, pînă la hotarul Amoriților; 5 țara Ghibliților și tot Libanul spre răsăritul soarelui, dela Baal-Gad, la poalele muntelui Hermon, pînă la intrarea Hamatului; 6 toți locuitorii de pe munte, dela Liban pînă la Misrefot-Maim, toți Sidoniții. Eu îi voi izgoni dinaintea copiilor lui Israel. Dă numai țara aceasta de moștenire prin sorți lui Israel, cum ți-am poruncit; 7 și împarte acum țara aceasta ca moștenire între cele nouă seminții și între jumătate din seminția lui Manase``. 8 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRĂSĂRIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruRĂSĂRIT.

EST

EST s . n . Unul dintre cele patru puncte cardinale , aflat în partea unde răsare soarele , opus vestului ; loc pe orizont unde răsare soarele ; p . ext . regiune situată în locul unde răsare soarele ; răsărit ^1 ,

 

RĂSĂRITOR

... RĂSĂRITÓR , - OÁRE , răsăritori , - oare , adj . ( Rar ; despre aștri ) Care răsare , care este în curs de a răsări . - Răsări

 

ORIENT

ORIÉNT s . n . Unul dintre cele patru puncte cardinale , situat în direcția în care răsare soarele ; răsărit , est ; p . ext . spațiul geografic situat la est față de un punct de referință ( îndeosebi Asia și estul Africii ) ; nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu . [ Pr . : - ri -

 

RĂSĂRIRE

... RĂSĂRÍRE , răsăriri , s . f . Acțiunea de a răsări și rezultatul ei . - V. răsări

 

RĂSĂRITEAN

RĂSĂRITEÁN , - Ă , răsăriteni , - e , adj . De la răsărit ^1 , situat la răsărit ^

 

ZORI

... a constrânge ( pe cineva ) să facă ( ceva ) . ZORI ^1 s . m . pl . 1. Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele ; timp al zilei când răsare Soarele ; faptul zilei , auroră . 2. ( Art . ) Numele unui dans popular care se joacă la nuntă ; melodie după care se ...

 

ÎNCOLȚI

... ÎNCOLȚÍ , încolțesc , vb . IV . I. Intranz . ( Despre plante ; la pers . 3 ) A da colț , a răsări

 

ÎNCOLȚIT

ÎNCOLȚÍT^2 , - Ă , încolțiți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Răsărit ^2 , germinat . 2. Mușcat , prins cu colții . ÎNCOLȚÍT^1 s . n . Faptul de a încolți ; încolțire . - V.

 

CANICULĂ

CANÍCULĂ , canicule , s . f . 1. Perioadă în care steaua Sirius răsare și apune o dată cu soarele ( 22 iulie - 23 august ) . 2. Căldură dogoritoare specifică zilelor calde de vară ; arșiță , zăpușeală ,

 

COPILEȚ

COPILEȚ , copileți , s . n . Vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului ; p . ext . copil ^2 ( 1 ) . - Copil ^2 + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...