Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RĂSUFLARE, RĂSUFLAT, BLEȘTI, FUMAT, HÂCÂI, NERĂSUFLAT, RĂSUFLĂTOR, RĂSUFLĂTURĂ, RESPIRA, TREZI, TREZIT ... Mai multe din DEX...

RĂSUFLA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RĂSUFLÁ, răsúflu, vb. I. 1. Intranz. și tranz. (Pop.) A respira. 2. Intranz. A-și reveni după o emoție, după o grijă, o apăsare, după un efort fizic, a simți o ușurare după o stare de încordare. ** A face popas, a sta se odihnească. ** A avea liniște, a nu se (mai) simți în primejdie, a se simți la adăpost. 3. Intranz. (Despre vase, recipiente, locuri închise) A comunica cu exteriorul, a străbate spre exterior, a lăsa se scurgă încet fluidul pe care îl conține, printr-o gaură mică sau printr-o crăpătură; (despre conținutul unui vas) a țâșni, a se scurge prin crăpături. ** Refl. (Despre unele alimente sau băuturi) A-și pierde tăria, gustul datorită păstrării într-un vas prost închis sau în condiții proaste. 4. Intranz., tranz. și refl. (Pop.) A(-și) destăinui gândurile și sentimentele ascunse, apăsătoare, pentru a se liniști. ** Intranz. și tranz. (Despre gânduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nu ar fi trebuit afle; a (se) difuza. - Răs- + sufla.

Sursa : DEX '98

 

RĂSUFLÁ vb. v. afla, auzi, gâfâi, pufăi, sufla.

Sursa : sinonime

 

RĂSUFLÁ vb. 1. v. respira. 2. a se trezi. (Vinul s-a \~.)

Sursa : sinonime

 

răsuflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. răsúflu, 3 sg. și pl. răsúflă

Sursa : ortografic

 

A RĂSUFLÁ răsúflu 1. intranz. 1) A trage aer în plămâni și a-l elimina în afară; a respira. \~ greu. 2) A se odihni puțin după un efort; a-și reveni după o stare de încordare. 3) (despre recipiente) A lăsa iasă câte puțin conținutul (printr-un orificiu neobservat). 2. tranz. 1) (informații, date secrete etc.) A face devină cunoscut; a da în vileag. 2) (aer, aburi, gaze etc.) A trage înăuntru și a da afară. /răs- + a sufla

Sursa : NODEX

 

A SE RĂSUFLÁ răsúflu intranz. 1) (despre unele alimente, în special băuturi) A-și pierde tăria și gustul (din cauza contac-tului cu aerul). 2) A-și mărturisi gândurile ascunse. 3) pop. A se epuiza din punct de vedere intelectual. /răs- + a sufla

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRĂSUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 193 pentruRĂSUFLA.

Constantin Negruzzi - Noapte

Constantin Negruzzi - Noapte Noapte de Constantin Negruzzi Noapte tăcută, cu ce farmăc vii să mă prinzi la poalele aceștii stânci îmbrăcate cu mușchi! Am văzut încă pe Febus, în menunt ce să perdĂ© în dosul treptilor munților acestora. El au aruncat o de pe urmă zâmbiri printre pâcla ce ușoară, cari, asămine unii gaze de aur, era întinsă piste vii, piste livezi, și piste câmpii. Toată fire, înflăcărată de dulce oglindire a purpurului ce strălucĂ© pe brâile nourilor, sărba purcedire sa. Păsările îl făcĂ© să asculte cântare lor ce de pe urmă și căuta cu tovarășii lor siguranțâia cuiburilor sale. Păstoriul, întovărășit de umbra sa ce se prelunge, cânta, întorcându-să la coliba sa, cânticul său cel de sară, în buciumul său, când eu, tras de-o parte, am adormit cu dulceață. Tu ești, filomeli, cari prin duioasile tali axenturi m-ai dișteptat? Oare ești un fon ce pândești? Sau îi o nimfă fricoasă, cari mergi prin rădiurile acești tufoasă? O! Cum toate celi ce mă împregiură sunt frumoasă! Cum acești lăcuinți dormitează în liniște! Ce dulce îmbătare să împrăștii în inima me ce săltătoare! C-un aer sfânt ochii mei privesc lunca ce posomorâtă și să ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

Ion Luca Caragiale - La Moşi La Moși de Ion Luca Caragiale 1900 Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire. Precum este greu să se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister și cu tanti Lucsița, moașa diplomată, de și-au dat rendez-vous: la trei ceasuri fix în pavilionul central la berărie - cine vine întâi așteaptă pe ceilalți. În interiorul unui vagon închis al tramvaiului vechi, stau înghesuite, pe banchete și-n picioare, treizeci și patru de persoane suferind foarte ...

 

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

Alecu Russo - Studii naţionale (1840) Studii naționale de Alecu Russo 1840 Toate națiile în decădere sau în stare încă necultă au avut și au hoți, pe care poeții și romancierii îi idealizează. Spania, Sicilia, Italia, Calabria sunt chiar astăzi cutreierate de bande înarmate, ce se țin la drumuri, viețuiesc în codri și sunt groaza călătorilor. Grecia a avut clefții săi, care sub pretext de a se răzbuna asupra turcilor, trăiau mai mult din jacurile făcute asupra creștinilor, și însă numele de cleft este sinonim cu numele de brav! De unde vine această influență magnetică, pe care o simțim când se pomenește de acei oameni ieșiți din calea drepată? Pentru ce suntem dispuși a da simpatiile noastre acelor prigoniți de asprimea legilor? Ne place oare traiul lor zvânturat? Am vrea, ca dânșii, să dormim prin păduri cu capul rezemat de rădăcina unui stejar, cu mâna pe oțelele pistoalelor? Am vrea să stăm de pândă pe vârful unei stânci, să ne expunem zilele necontenit la trude, la pericole, la lupte? Ne încântă ideea unui om ce are curajul de a se revolta în contra societății întregi și a combate cu singurele ...

 

Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului

... mai răsuflat, Dar de frica mea cea mare pân în ziu-am tremurat." Pluton atuncea să scoală, să-nchinâ la adunări, Pe lângă el să răsufla un duh, o de moarte boare. "Părinte a omenirii ș-a dumnezeilor toți, Zice, tu, ce-a tuturora sorți ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

Ion Luca Caragiale - Ion... Ion... de Ion Luca Caragiale Pe un zăduf de nămiez, la un han, cum erau în vremuri hanurile, a poposit un flăcău, drumeț sărac, ostenit și prăfuit. Cum a sosit, răsuflând greu de oboseală, a dat bună vremea la toată lumea și s-a așezat cuviincios pe o laviță, la un colț de masă subt umbrar, unde ospătau călători mulți, care treceau unii la deal și alții la vale; și a cerut hangiului să-i dea și lui un sfert de pâine, brânză și o bărdacă de vin mai ieftior. Stând așa la un loc cu atâția inși, l-au întrebat unul și altul: cum îl cheamă, dincotro vine, încotro se duce, cu ce rost și daraveri, dacă are părinți și rude; în sfârșit, cum fac toți drumeții când se întâlnesc care de pe unde. El le-a răspuns bucuros... că pe el îl cheamă Ion; că mai are o soră gemenă, cu care de mititel nu s-a putut împăca; iar părinții, văzându-i că necontenit se ceartă, și, cu cât cresc, din ce în ce mai rău se ocărăsc ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Artiști

Ştefan Octavian Iosif - Artişti Artiști de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trei vagabonzi la poartă-mi vin ; Artiști — o mică trupă : Copiii după ei se țin, Și cîinii dau să-i rupă... Sunt doi micuți, e mama lor ; Ea, cu flașneta-n spate. E-o zi de toamnă, pic de nor, Dar cât de triste-s toate ! Cu ochii duși, ca în extaz, Ea cîntă, și ei joacă. Îi cade părul pe obraz Și praful o îneacă. Ei joacă, sar și se-nvîrtesc, Împiedicați în zdrențe ; Răsuflă greu cînd se opresc Și fac la reverențe. Întinde piciul istovit O pălărie spartă : Comèdia s-a isprăvit, De-acu — la altă poartă... Pe urma celor ce s-au dus Vîrtej de frunze-aleargă... Că mulți mai poartă Cel-de-sus Pe lumea asta

 

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"

... seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada ...

 

Alecu Russo - Stânca Corbului

Alecu Russo - Stânca Corbului Stânca Corbului de Alecu Russo Legendă culeasă de la Bicaz Vizitând valea Bicazului, care dă în valea Bistriței, caii noștri se înșirau pe cărări înguste și pietroase, conduși fiind de un călăuz muntean. Acesta era tipul românului din Carpați, tânăr, vesel, sprinten, dibaci, lipsit de învățătură, însă înzestrat cu bunul simț al strămoșilor noștri. El își purta calul în joc și ne povestea în graiul său poetic viața lui de copil al munților, vânătorile sale la urși și chiar îndrăgirile inimii lui, spunându-ne totodată numele piscurilor și admirând ca noi mărețele așezături stâncoase, care ne înconjurau ca un amfiteatru uriaș. Strâmtoarea în care curge pârâul Bicazului este una din cele mai frumoase din Carpați; natura pare că a voit a aduna la un loc tot ce a putut crea mai grațios, mai pitoresc și mai grozav. Tablou magic și demn de penelul lui Salvator Rosa . Soarele asfințind într-un ocean de lumină înfocată; câțiva plăieși trecând printre copaci; câțiva vulturi, zburând roată împrejurul vârfului Ceahlăului, și jos, lângă o naltă stâncă, caii noștri adăpându-se în apa limpede a Bicazului! — Priviți — ne zice călăuzul ...

 

Alexandru Macedonski - Imn la Satan

Alexandru Macedonski - Imn la Satan Imn la Satan de Alexandru Macedonski Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate, În iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate; Te-ador, Satan, fiindcă tu ești zâmbet, rază și coloare, Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cântare, floare, -- Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale, -- Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale... O! singur zeu, fiindcă rău — iar răul singur este forță -- Al tău e-ntregul Univers, plecat sub sabie și torță... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința, Tot mai activ din an în an; Semeț cum este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos... Jos, jos fățărnicia... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... În ochi adânci când scânteiezi, pe buze roșii când răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci furtuni când sufli; Înnebunești pe prea cuminți, ce stau tâmpiți de-nțelepciune Și schimbi deodată în focar ce- ...

 

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ...

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruRĂSUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruRĂSUFLA.

Genesa Capitol 7

... făptură care se mișca pe pămînt, atît păsările cît și vitele și fiarele, tot ce se tîra pe pămînt, și toți oamenii. 22 Tot ce răsufla, tot ce avea suflare de duh de viață în nări, tot ce era pe pămîntul uscat, a murit. 23 Toate făpturile cari erau ...

 

Exodul Capitol 8

Exodul Capitol 8 Exodul 7 Exodul Capitol 8 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, și spune -i: ,Așa vorbește Domnul: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 2 Dacă nu vrei să -l lași să plece, am să aduc broaște pe toată întinderea țării tale. 3 Rîul va mișuna de broaște; ele se vor sui, și vor intra în casa ta, în odaia ta de dormit și în patul tău, în casa slujitorilor tăi și în casele poporului tău, în cuptoarele și în postăvile de frămîntat pînea. 4 Ba încă broaștele se vor sui și pe tine, pe poporul tău, și pe toți slujitorii tăi.`` 5 Domnul a zis lui Moise: ,,Spune lui Aaron: ,Întinde-ți mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie și peste iazuri, și scoate broaște din ele peste țara Egiptului!`` 6 Aaron și -a întins mîna peste apele Egiptului; și au ieșit broaștele și au acoperit țara Egiptului. 7 Dar și vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos și ei broaște peste toată țara Egiptului. 8 Faraon a chemat pe Moise, și pe Aaron, și ...

 

Exodul Capitol 23

Exodul Capitol 23 Exodul 22 Exodul Capitol 23 1 Să nu răspîndești zvonuri neadevărate. Să nu te unești cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. 2 Să nu te iei după mulțime ca să faci rău; și la judecată să nu mărturisești trecînd de partea celor mulți, ca să abați dreptatea. 3 Să nu părtinești pe sărac la judecată. 4 Dacă întîlnești boul vrăjmașului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă. 5 Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuți să ia povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschiși, și sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i strîngi rodul. 11 Dar în al șaptelea, să -i dai răgaz, și ...

 

Exodul Capitol 31

Exodul Capitol 31 Exodul 30 Exodul Capitol 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Să știi că am ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. 3 Lam umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înțelepciune, pricepere, și știință pentru tot felul de lucrări, 4 i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meșteșugite, să lucreze în aur, în argint și în aramă, 5 să sape în pietre și să le lege, să lucreze în lemn, și să facă tot felul de lucrări. 6 Și iată că i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan. Am dat pricepere în mintea tuturor celor ce sînt iscusiți, ca să facă tot ce ți-am poruncit: 7 cortul întîlnirii, chivotul mărturiei, capacul ispășirii care va fi deasupra lui, și toate uneltele cortului; 8 masa cu uneltele ei, sfeșnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămîierii; 9 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui; 10 veșmintele pentru slujbă, veșmintele sfinte ale preotului Aaron, veșmintele fiilor lui pentru slujbele preoțești; 11 untdelemnul ...

 

1 Samuel Capitol 16

... a căpătat trecere înaintea mea.`` 23 Și cînd duhul trimes de Dumnezeu venea peste Saul, David lua arfa și cînta cu mîna lui; Saul răsufla

 

Iov Capitol 9

Iov Capitol 9 Iov 8 Iov Capitol 9 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n`ar putea să răspundă la unul singur. 4 A Lui este înțelepciunea, și atotputernicia: cine I s`ar putea împotrivi fără să fie pedepsit? 5 El mută deodată munții, și -i răstoarnă în mînia Sa. 6 Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele supt pecetea Lui. 8 Numai El întinde cerurile, și umblă pe înălțimile mării. 9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele, și stelele din ținuturile de miazăzi. 10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11 Iată, El trece pe lîngă mine, și nu -L văd, se duce și nu -L zăresc. 12 Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?`` 13 Dumnezeu nu-Și întoarce mînia; supt El se pleacă toți sprijinitorii mîndriei. 14 ...

 

Iov Capitol 10

Iov Capitol 10 Iov 9 Iov Capitol 10 1 M`am desgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu. 2 Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerți cu mine! 3 Îți place să chinuiești, să disprețuiești făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ți strălucească bunăvoința peste sfatul celor răi? 4 Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om? 5 Zilele Tale sînt ca zilele omului, și anii Tăi ca anii lui, 6 ca să cercetezi fărădelegea mea și să cauți păcatul meu, 7 cînd știi bine că nu sînt vinovat, și că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta? 8 Mînile Tale m`au făcut și m`au zidit, ele m`au întocmit în întregime... Și Tu să mă nimicești! 9 Adu-Ți aminte că Tu m`ai lucrat ca lutul; și vrei din nou să mă prefaci în țărînă? 10 Nu m`ai muls ca laptele? 11 M`ai îmbrăcat cu piele și carne, m`ai țesut cu oase și vine; 12 mi-ai dat bunăvoința Ta și viața, m`ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile și paza Ta. ...

 

Iov Capitol 32

Iov Capitol 32 Iov 31 Iov Capitol 32 1 Acești trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentrucă el se socotea fără vină. 2 Atunci s`a aprins de mînie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s`a aprins de mînie împotriva lui Iov, pentrucă zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu. 3 Și s`a aprins de mînie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns și totuș osîndeau pe Iov. 4 Fiindcă ei erau mai în vîrstă decît el, Elihu așteptase pînă în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov. 5 Dar, văzînd că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s`a aprins de mînie. 6 Și Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvîntul, și a zis: ,,Eu sînt tînăr, și voi sînteți bătrîni: de aceea m`am temut, și m`am ferit să vă arăt gîndul meu. 7 Eu îmi ziceam: ,Să vorbească bătrîneța, marele număr de ani să învețe pe alții înțelepciunea.` 8 Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă ...

 

Psalmii Capitol 39

Psalmii Capitol 39 Psalmii 38 Psalmii Capitol 39 1 (Către mai marele cîntăreților: Către Iedutun. Un psalm al lui David.) Ziceam: ,,Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frîu gurii, cît va sta cel rău înaintea mea.`` 2 Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit; și totuș durerea mea nu era mai puțin mare. 3 Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia; și atunci mi -a venit cuvîntul pe limbă, și am zis: 4 ,,Doamne, spune-mi care este sfîrșitul vieții mele, care este măsura zilelor mele, ca să știu cît de trecător sînt.`` 5 Iată că zilele mele sînt cît un lat de mînă, și viața mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricît de bine s`ar ținea. - 6 Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, strînge la comori, și nu știe cine le va lua. 7 Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea 8 Izbăvește-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun! 9 Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi. ...

 

Isaia Capitol 42

... tăcut multă vreme-,zice Domnul, -am tăcut, și M`am ținut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii, voi gîfăi și voi răsufla. 15 Voi pustii munți și dealuri, le voi usca toată verdeața; voi preface rîurile în ostroave, și iazurile le voi usca. 16 Voi duce pe ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRĂSUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruRĂSUFLA.

RĂSUFLARE

... RĂSUFLÁRE , răsuflări , s . f . Acțiunea de a ( se ) răsufla și rezultatul ei ; respirație , răsuflet , răsuflu . V. răsufla

 

RĂSUFLAT

... RĂSUFLÁT , - Ă , răsuflați , - te , adj . ( Despre băuturi ) Care și - a pierdut tăria , gustul datorită pătrunderii aerului sau păstrării în condiții proaste . V. răsufla

 

BLEȘTI

... BLEȘTÍ , bleștesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) 1. A răsufla ( greu ) , a - și trage ( cu greu ) răsuflarea . 2. A îngăima , a vorbi ( greu ) . 3. A vorbi mult ...

 

FUMAT

FUMÁT^2 , - Ă , fumați , - te , adj . ( Fam . ; despre informații , știri ) Răsuflat , știut ; perimat . - V. fuma . FUMÁT^1 s . n . Faptul de a fuma . V.

 

HÂCÂI

... HÂCÂÍ , h ? câi , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A răsufla

 

NERĂSUFLAT

NERĂSUFLÁT s . n . Pe nerăsuflate ( În loc . adv . ) = dintr - o răsuflare ; foarte repede , fără oprire . - Ne - +

 

RĂSUFLĂTOR

... în forme , servind la verificarea umplerii formei . 4. S . n . Tub de evacuare a gazelor de ardere dintr - un motor cu ardere internă . - Răsufla

 

RĂSUFLĂTURĂ

... RĂSUFLĂTÚRĂ , răsuflături , s . f . ( Rar ) Fiecare respirație . - Răsufla

 

RESPIRA

... și a da afară , prin expirație , bioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderile care au loc în organism ; a răsufla

 

TREZI

... la cineva sau într - o situație neprevăzută . 5. Refl . ( Despre mâncăruri , băuturi , mirosuri ) A - și pierde tăria , gustul , aroma ; a se răsufla

 

TREZIT

TREZÍT , - Ă , treziți , - te , adj . ( Despre mâncăruri , băuturi etc . ) Care și - a pierdut tăria , gustul , aroma etc . ; răsuflat . V.