Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INDICAȚIE, INDICARE, LECȚIE, PROTEJA, RECOMANDAȚIE ... Mai multe din DEX...

RECOMANDARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RECOMANDÁRE, recomandări, s.f. Acțiunea de a (se) recomanda și rezultatul ei. - V. recomanda.

Sursa : DEX '98

 

RECOMANDÁRE s. 1. v. preconizare. 2. directivă, indicație, instrucțiune, îndrumare, normativ, normă, (înv.) regulativ. (A respectat toate \~ările primite.) 3. indicare, prescriere. (\~ unui tratament.) 4. v. aviz. 5. povață, precept, recomandație, sfat. (Diverse \~ări de igienă.) 6. v. propunere. 7. v. pre-zentare.

Sursa : sinonime

 

recomandáre s. f., g.-d. art. recomandării; pl. recomandări

Sursa : ortografic

 

RECOMANDÁRE s.f. Acțiunea de a (se) recomanda și rezultatul ei; prezentare, recomandație. [< recomanda].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRECOMANDARE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruRECOMANDARE.

Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l

... de Dumnezeu păzită și cinstită a preastrălucirii voastre pentru nenumăratele voastre binefaceri și daruri cătră mine cel mai mic, spre asemenea apărare și recomandare a cărții. Pe care cerere și recunoaștere priimind-o voi redați-mi bunăvoința și ajutorul prevăzător, încurajându-ne la lucruri bune și de ...

 

Ion Luca Caragiale - Broaște... destule

Ion Luca Caragiale - Broaşte... destule Broaște... destule de Ion Luca Caragiale Nuvelă pesimistă Leonică era pe atunci șeful registraturii într-un minister. El era un băiat a cărui vârstă nu se putea ghici ușor: o mutră, căreia uneori i-ai fi putut da vreo patruzeci de ani trecuți; alteori nu ți-ar fi venit să crezi că merge pe al treizecelea — aceasta mai ales când ieșea fresco din frizăria unde, de când intrase în slujbă, era abonat: trei sfanți la început, apoi, de la introducerea sistemului nou monetar, patru franci pe lună, pentru: tuns la o lună o dată, frizat la zile mari și ras de două ori pe săptămână, miercurea și sâmbăta. Părul lui nu era nici negru, nici galben, nici castaniu; fața nici oacheșe, nici bălană, nici smeadă; ochii nici negri, nici verzi, nici căprii. Nu era nici cârn, nici năsos și urechile le-avea potrivite. Nu era nici mare, nici mic, nici gras, nici slab, nici-nalt, nici bondoc, nici subțire, nici gros. Afară de astea, nu era nici bun, nici rău, nici moale, nici iute, nici deștept, nici prost. Cu un cuvânt o ființă nici prea-prea, nici foarte-foarte. Gusturile lui ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRECOMANDARE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruRECOMANDARE.

INDICAȚIE

... INDICÁȚIE , indicații , s . f . Îndrumare , lămurire , recomandare

 

INDICARE

... INDICÁRE , indicări , s . f . Acțiunea de a indica și rezultatul ei ; arătare , semnalare ; recomandare

 

LECȚIE

LÉCȚIE , lecții , s . f . 1. Formă de bază a organizării activității instructiv - educative din școală , desfășurată cu o clasă de elevi , într - un timp determinat , sub conducerea unui învățător sau a unui profesor în conformitate cu programa de învățământ ; oră școlară consacrată unui obiect de studiu . 2. Ceea ce este obligat să învețe și să scrie un școlar ( acasă ) la recomandarea învățătorului sau a profesorului . 3. ( În forma lecțiune ) Forma sub care se prezintă un text , în diferitele lui manuscrise sau ediții , datorită modului în care a fost citit și interpretat de un copist sau de un editor ; citire comparativă a unui text în scopul de a - i stabili versiunea autentică . 4. Sfat , povață , regulă de conduită care se recomandă cuiva pe un ton dojenitor ; p . ext . mustrare , dojană . 5. Învățătură folositoare trasă de cineva în urma unei întâmplări neplăcute . [ Var . : lecțiúne s .

 

PROTEJA

PROTEJÁ , protejez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) apăra de acțiuni dăunătoare , de un pericol ; a ( se ) păzi , a ( se ) feri . 2. Tranz . A ocroti , a sprijini , a ajuta pe cineva , înlesnindu - i reușita prin recomandări , sprijin material sau moral

 

RECOMANDAȚIE

... RECOMANDÁȚIE , recomandații , s . f . Faptul de a ( se ) recomanda ; sfat , îndemn , povață . recomandare