Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: REFORMA

  Vezi și:REFORMA, REFORMAT, REFORMARE, ETIMOLOGISM, PROTESTANT, REFORMATOR, SOCIAL-DEMOCRAȚIE, UNITARIANISM ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului REFORMĂ: REFORMA.

 

REFORMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REFÓRMĂ, reforme, s.f. 1. Transformare politică, economică, socială, culturală, cu caracter limitat sau de structură, a unei stări de lucruri, pentru a obține o ameliorare sau un progres; schimbare în sânul unei societăți (care nu modifică structura generală a acelei societăți). * Reformă monetară (sau bănească) = operație financiară prin care se înlocuiește moneda unei țări cu o monedă nouă (ca urmare a perturbărilor din sistemul economic național), având un curs diferit față de prima. Reformă financiară = reformă prin care se aduc modificări importante sistemului de formare și de cheltuire a veniturilor statului. 2. (Art.) Mișcare social-politică și religioasă cu caracter anticatolic și antifeudal, apărută în Europa apuseană în sec. XV-XVI, care a susținut principiul mântuirii prin credință, secularizarea averilor clerului, simplificarea ierarhiei și cultului catolic și introducerea limbilor naționale în serviciile de cult; reformare. 3. Scoaterea din uz a unui material, a unei unelte etc. în urma degradării lor; (concr.), Totalitatea materialelor, uneltelor, efectelor, armelor etc., socotite la un moment dat ca inutilizabile (prin degradare); p. ext. depozit în care se păstrează un asemenea material. 4. Scoaterea din cadrele armatei a unui militar (pentru motive de incapacitate fizică). - Din fr. réforme, germ. Reform.

Sursa : DEX '98

 

REFÓRMĂ s. 1. (înv.) reformație. (\~ învățămân-tului.) 2. (FIN., EC.) reformă monetară = stabilizare bănească, stabilizare monetară.

Sursa : sinonime

 

refórmă s. f., pl. refórme

Sursa : ortografic

 

REFÓRM//Ă \~e f. 1) Transformare (radicală sau parțială) operată în vederea amelio-rării unei stări de lucruri din viața social-politică sau economică. 2) (în Europa din sec. XV- XVI) Mișcare social-politică și religioasă îndreptată împotriva feudalismului și a catoli-cismului, în urma căreia a apărut al treilea curent în creștinism - protestantismul. /réforme, germ. Reform

Sursa : NODEX

 

REFÓRMĂ s.f. 1. Schimbare (de obicei în bine), modificare legală a unei stări de lucruri. 2. Mișcare social-politică și religioasă împotriva feudalismului și a papalității, apărută în Europa apuseană în sec. XVI, care a dus la crearea bisericii reformate sau protestante. 3. Totalitatea materialelor, efectelor, armelor etc. socotite la un moment dat ca inutilizabile. 4. Declarare a cuiva ca inapt pentru serviciul militar; situația unei astfel de persoane. [Cf. fr. réforme, germ. Reform, it. reforma].

Sursa : neologisme

 

refórmă (schimbare) s. f., g.-d. art. refórmei; pl. refórme

Sursa : DOOM 2

 

REFÓRMĂ s. f. 1. transformare, reorganizare în domeniul politic, economic, social, cu caracter limitat sau de structură. 2. mișcare social-politică și religioasă îndreptată împotriva feudalismului și a papalității, apărută în Europa apuseană în sec. XVI, care a dus la crearea bisericii reformate (protestante). 3. scoatere din evidență a unor materiale, efecte, arme etc. socotite la un moment dat ca inutilizabile; totalitatea acestor bunuri. 4. declarare a cuiva ca inapt pentru serviciul militar. (< fr. réforme, germ. Reform)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru REFORMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru REFORMĂ.

Ion Luca Caragiale - Reformă

... începe să urle. În momentul acesta, vodă deschide ușa de la mijloc și întreabă: — Ce-i aiasta, dragă Mihalache?... bați? apoi cum rămâne cu reforma noastră? Țiganul s-a pornit pe râs, a luat un bun bacșiș de la vodă și la moment a gătit ... au plecat foarte voioși să facă inspecție la deosebitele autorități, și pe drum Cuza-vodă a spus amicului său acest mare adevăr: — Reforma

 

Gheorghe Asachi - Limba și portul

... români, cu limbele, științele și costumurile ei. Voiajorii noștri au cutezat a trece dincolo de marginea țărei, ce o socotea non plus ultra! Reforma, înturnând driturile vechi, au agiuns a rechema din exil limba și a-i înălța altare de închinare. Costiumul asiatic cu deprinderile ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ...

 

Alexandru Macedonski - Formele

Alexandru Macedonski - Formele Formele de Alexandru Macedonski Satiră Forma-nghite astăzi fondul, ș-o justiție diformă Trece-n fața lumii dreaptă, dac-a pus dreptatea-n formă! Iar când sufletu-ți c-un altul fără preot s-a legat, Faptul în concubinagiu este-ndată proclamat. Trebuia în fața lumii să târăști acea ființă, Coram populo , iubirea să-i aduci la cunoștință, Și cu fruntea înclinată sub beteală, s-o expui La surâse cu-nțelesuri și la poftele oricui! Trebuia la ofițerul situației civile S-o mai duci, ca să-și înscrie numele pe vreo trei file, Și pe loc, după ce popa Isaiia ți-a cântat, Mulțumit să pleci acasă spre a fi felicitat, Să chemi lumea să mănânce ciocolată și cofeturi, Să ai prânz de gală seară, ș-alte multe marafeturi, Și la urmă comedia s-o pecetluiești c-un bal, Ca să-ți joace toți mireasa în vârtejul infernal, Iar când, unul câte unul, invitații mi te lasă, Să rămâi cu mama-soacră, sfeșnic neclintit în casă; Și s-o vezi cum la ureche îi șoptește-ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi de-orice fel, Vorbe multe ...

 

Gheorghe Asachi - Asupra corupției secolului

Gheorghe Asachi - Asupra corupţiei secolului Asupra corupției secolului de Gheorghe Asachi Iertat oare celor tineri și bătrânilor să fie Ca să facă-n toate zile scandaloasă nebunie? Iertat fi-va să prăzi oameni prin un nou metod ghibaci, Să te-nsori, să lași copiii, cununia s-o disfaci? Iar pe asemene nelege a tuna ori nu se poate? Să audă farizeii și a vițiilor gloate, Critico nemituită, adevărul cel curat La acii ce vreau s-asculte spune-l astăzi dizghețat. Unde-i legea cea sfințită și dreptatea nevândută, Între noi din vechi aflat-ați o petrecere plăcută, Pre voi bunii și părinții cu respect v-au onorat, Însă-n loc ca strănepoții p-urma lor să fi călcat, Derâzând simplicitatea timpurilor ce-s trecute, Pe fantoame lustruite austera-au schimbat virtute. Vorbe multe sunătoare, dar veninu-i mezul lor, Care pierde azi prezentul p-un nesigur viitor. Unde-s oameni de parolă, amici unde-s cu tărie, Unde giunii care patriei razim, vânta ei să fie? Soții giugul ce-l giurasă nu voiesc a-l mai purta, Pana nu cată alt merit decât cel a defaima; Patrioții între sine un altuia ...

 

Gheorghe Asachi - Desacii

... mult nu s-ar mândri. Ursul care apoi vine Foarte-i mulțămit cu sine I se pare, după modă, Pe elefant a-l reforma, A-l lungi puțin la coadă Și urechea a-i mai scurta. Elefantul, ce se știe Că e plin de-nțelepție ...

 

Gheorghe Asachi - Momița

Gheorghe Asachi - Momiţa Momița de Gheorghe Asachi Pentru-un spirit ce nu doarme Nu-i nimica mai ușor Decât planuri de reforme Ca să deie la popor. De sunt bune, de sunt rele, Destul fie frumușele. Așa odată o momiță, Din filozofilor viță, Care nimica creează, Ce toate le imitează, Prin formal act s-au fost prins Marea toată să o sece Și că-n sec prin ea va trece. Pentru asta au aprins Toți copacii din pădure Și din pietre făcu zgure. Atunci, iacă, cu mirare, Animalii toți strigară: Ce invenție minunată! Iar momița îngâmfată Li făcu acest cuvânt: Multe averi de bun pământ Și ogoare eu voi da Focul apa de-a seca, Iar despoticul guvern Chiar de astăzi voi schimba Și republica-n etern Pentru voi s-a proclama. După ce mai bună parte De moșii mi se va da, Restul n-are să să-mparte, Ce-n comun s-administra. Atunci patriei reformate Dulce soarta va să fie, Comunizmul de frăție, Libertate, Egalitate, De a lua lucruri străine Privilegi e pentru-oricine, Legile și direptate, Ca strigoie răsuflate, Mai veche de piramide, S-aibe ca invalide Și căzute-n ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor

Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor Areopagul bestiilor de Ion Heliade Rădulescu Un lup odată se plângea tare Că, de ce merge, lumea se strică: Bestie mare, Bestie mică Azi e totuna, ori lupi, ori miei... Grele prefaceri! timpi și mai grei! Că pe el, lupul, toți îl înjură Și toți cu totul îl pradă,-l fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu portu-i cilibiu , Căci marea-i pațiență îl bagă-n iad de viu. Făcu, dar, peticiune , Cu foc și rugăciune, P-o limbă reformată, Și trase-n judecată Și el, ca năciunal , Pe vulpe-n tribunal, Compus, ca niciodată, D-un urs cu brânca lată, D-un bucefal-pardos, D-un zripțor și cocoș; Era ș-un 'rangutan, Era și un curcan: Toți judeci ca aceia, înalt areopagiu, De bestii arbitragiu. Petiția pornise pan lupul, sa se plângă, Și-n dreapta-și luă locul, iar vulpea — în a stângă. Procesul era-n forme, avea și avocați, Tot zmei de doctorați ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830

Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830 Sonet la anul 1830 de Ion Heliade Rădulescu Să ne deschiză lan se gătește O viitoare unde intrăm, Și pace, drepturi să-ntâmpinăm Mai dinainte el ne vestește. În fața porții und' așteptăm Nădejdea dulce la toți zâmbește; Epocă nouă ni se zărește, De aci vremea să numărăm. An rău din urmă trecutul fie, Relele toate cu dânsul ție; Răstriștea treacă, s-o numim vis. Unirea, cinstea în români crească, Dreapta reformă în veci trăiască... Cheile sună... tot s-a deschis.

 

Ion Luca Caragiale - Cronica

... CRISTALIZATE Hapurile lui Morizon — Apostroafele lui Iepurescu — Picăturile lui Davila — Reîntoarcerea lui Assachi — Cimitirul lui Belu — Colosseul lui Opper — Reforma lui Luther — Barometrul lui Pache — Poznele lui conul Lascar — Poșta lui Wilner — Hârdăul lui Petrache — Vinul lui Brătianu — Țuica ...

 

Ion Luca Caragiale - Prospătura

... cu sănătate și voie bună, s'a convertit. Știrea aceasta a produs la Bursă o scădere colosală în cursul acțiunilor ziarului Reforma, foaie cotidiană care apare la două săptămâni odată. Mișcările ostirilor rusești. - Mersul Rușilor spre Dunăre se urmează cu mare iuțeală. Astăzi joi la nămiez în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFORMĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru REFORMĂ.

REFORMA

REFORMÁ , reformez , vb . I . 1. Tranz . A schimba ( în bine ) ; a înnoi , a primeni o stare de lucruri , o concepție etc . ; a face o reformă ( 1 ) . 2. Tranz . A scoate din uz o unealtă , o mașină etc . ; a da la reformă ( 3 ) datorită degradării totale sau parțiale . 3. Tranz . A scoate o persoană din evidența sau din serviciul armatei ( ca inapt dinpunct de vedere fizic ) . 4. Refl . ( Înv . ) A se forma din nou , a se

 

REFORMAT

REFORMÁT , - Ă , reformați , - te , adj . 1. ( Despre materiale , mașini , unelte etc . ) Scos din uz , dat la reformă ( 3 ) . 2. ( Despre militari ) Scos din evidența sau din serviciul armatei ( ca inapt din punct de vedere fizic ) . 3. Care ține de cultul religios

 

REFORMARE

... REFORMÁRE , reformări , s . f . Acțiunea de a ( se ) reforma și rezultatul ei . V. reforma

 

ETIMOLOGISM

... ETIMOLOGÍSM s . n . Tendință de a reforma limba literară , apropiind forma actuală a cuvintelor de o formă mai veche a ei , pretinsă a fi mai corectă ...

 

PROTESTANT

PROTESTÁNT , - Ă , protestanți , - te , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Adept al protestantismului ; reformat . 2. Adj . Care ține de protestantism , privitor la

 

REFORMATOR

REFORMATÓR , - OÁRE , reformatori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care reformează , care aduce reforme , care înnoiește ; propagator de

 

SOCIAL-DEMOCRAȚIE

... SOCIÁL - DEMOCRAȚÍE - DEMOCRAȚÍE s . f . Curent politic de stânga care acceptă structura democratică a statului și care postulează reforma

 

UNITARIANISM

UNITARIANÍSM s . n . Doctrină creștină reformată apărută în secolul al XVI - lea în unele țări europene . [ Pr . : - ri -