Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ABANDONA, CEDA, RENUNȚARE, ABDICA, CESIONA, CLINTI, CONFIRMA, CRAMPONA, DECOMANDAT, DESISTA, DEZARMA ... Mai multe din DEX...

RENUNȚA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RENUNȚÁ, renúnț, vb. I. Intranz. A se lăsa de ceva, a întrerupe, a înceta de a mai face ceva; a părăsi de bunăvoie (ceva sau pe cineva). - Din fr. renoncer, lat. renuntiare.

Sursa : DEX '98

 

A renunțaa accepta

Sursa : antonime

 

RENUNȚÁ vb. 1. (JUR.) a desista. (A \~ la o pretenție.) 2. v. abandona. 3. v. ceda. 4. v. dis-pensa. 5. a se priva, a-și refuza. (Nu \~ la nimic.) 6. a se lăsa, (pop.) a se lepăda. (A \~ la fumat.)

Sursa : sinonime

 

renunțá vb., ind. prez. 1 sg. renúnț, 3 sg. și pl. renúnță

Sursa : ortografic

 

A RENUNŢÁ renúnț 1. tranz. A nu mai dori; a înceta în mod voluntar ( mai vrea). A renunțat participe. 2. intranz. 1) A înceta de a mai râvni (la ceva). ~ la anumite privilegii. 2) A se retrage în mod benevol. ~ la putere. 3) A înceta de a practica, de a exercita. ~ la un drept. 4) A înceta de a mai întrebuința. ~ la fumat. /

Sursa : NODEX

 

RENUNȚÁ vb. I. intr. A părăsi (de bună voie ceva), a se lăsa de ceva. [P.i. renúnț. / < lat. renuntiare, cf. fr. renoncer].

Sursa : neologisme

 

RENUNȚA vb. intr. a se lăsa de ceva, a părăsi (de bunăvoie ceva sau pe cineva). (< fr. renoncer, lat. renuntiare)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RENUNȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru RENUNȚA.

Urmuz - Emil Gayk

Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră. În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o pedeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. ...

 

Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune

Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune Ultima emisiune de Ion Luca Caragiale La răspântia unei mahalale mărginașe, strălucește de departe în fel de fel de fețe geamlâcul unei cârciume, razele lămpii din tavan trecând afară prin clondire pline cu deosebite vopseli străvezii. Afară e o vreme câinească; plouă ca prin sită și bate vânt rece. Începe iarna. A-nnoptat bine. Prin dâra de lumină, se vede o umbră înaintând cu pași grăbiți. Umbra urmează calea luminată, ferindu-se de băltoace, se apropie și intră în cârciumă. — Bună seara. — Bună seara, d-le Iancule, răspunde negustorul de la tarabă. — E cineva d-ai noștri p-aci? — Încă n-a venit nimeni. — Nici d. Tomița? — Nu... Pesemne s-a mai abătut pe undeva; dar trebuie să pice acuma. Persoana care a intrat și întreabă de domnul Tomița este domnul Iancu Bucătarul. E un om ca de șaizeci de ani; dar cam prea trecut pentru vârsta lui. A și pătimit multe. De mic, fiind copilul unui rob, bucătar vestit pe vremea lui, a învățat arta culinară de la tată-său, pe care l- ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna îngăduitor cu lumea lui; de aceea, avem și vorba veche foarte înțeleaptă: lumea n-o putem îndrepta cu umărul. Fiecare dintre noi vede lipsurile și cusururile societății noastre; fiecare este dator a căuta să le constate, să acopere lipsurile și să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face să sară lumea din făgaș deodată, și, de unde se zbătea-n mocirlă, să iasă curată și să pornească pe calea cea bună ...

 

Alexandru Macedonski - Strigătul inimii

Alexandru Macedonski - Strigătul inimii Strigătul inimii de Alexandru Macedonski Avântă-te, suflet, prin dulce cântare Și spune la lume, când este trădare,     Ca s-o deșteptăm! Căci dulcea-ne țară trădată greu este; Române, la arme! Poetu-ți dă veste,     Cu toți să luptăm! Învinge-vei oare? Nimic nu reține Torentul ce curge și spre mare vine,     De însuși împins. Zdrobește odată și lanțul sclaviei, Iar după-aceea te dă bucuriei,     Când tu ai învins! Vezi cine-n tăcere, pumnalu-și gătește! Vezi sub aste roze c-aspida-și târăște     Un corp veninat, D-aceea acuma, la arme, române! Nimic decât lupta, alt nu-ți mai rămâne,     Când ești oprimat; Când legea cea sanctă vedea-vei călcată... O lege prin lupte ce fu proclamată!...     Nu! Nu vei tăcea; Sub stindardul țării, cu toți ne vom strânge; Călcătorii legii vor zace în sânge;     Ne vom răzbuna! Române,-ți trebuie, spre a te conduce, Un cap unde mintea, mai mult va străluce,     Și tu-l vei găsi! Un om ce renunță la tot pentru țară, Nu unul ce este o cumplită hiară     Când poate

 

Cincinat Pavelescu - Greierul și furnica (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Greierul şi furnica (Pavelescu) Greierul și furnica de Cincinat Pavelescu La Fontaine Greierul cântând mereu, Vara bine, toamna greu, Crivățu-l găsi calic Și-n hambare cu nimic. Nici măcar o frimitură De viermuși să bage-n gură Atunci pleacă, plin de frică, La vecina lui furnică, Și se roagă, pânla vară Ca de foame să nu moară În hatâru-i să renunțe La vreo câteva grăunțe. Și făcându-și vocea blândă:  Jur pe cinstea mea de greier! Ți le-ntorc cam după treier! Și-ți plătesc chiar o dobândă! Dar furnica, îndrăcită La-mprumut și cam zgârcită (Ăsta-i singuru-i cusur) Întrebă pe trubadur:  Vara ce-ai făcut, vecine?  Zi și noapte stam la drum Și cântam pentru oricine...  Ai cântat? Îmi pare bine! N-ai decât să joci

 

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator să păstrezi scînteia care mai arde în tine și s-o ațîți din nou, s-o faci flacără. Dacă flacările mi-au luat tot ce-am avut pămîntesc, dacă a fost scris să mi se distrugă toate pioasele amintiri, dacă mi s-a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le încheg, va trebui să renunț la ele, căci nu poți visa de două ori același lucru, precum nu te poți scălda de două ori în același fluviu, cum spune un vechi adagiu. În cazul meu, acel scripta manent e o tristă ironie, și manuscrisele mele au dovedit-o îndeajuns. Dacă am perdut atîtea însă, sufletul meu a avut și bucurii, căci numai ...

 

Friedrich Schiller - Resignațiune

Friedrich Schiller - Resignaţiune Resignațiune de Mihai Eminescu (din Schiller) Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi deie bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri numai mi-a dat. O dată numai Maiul vieței înflorește ­ La mine-a desflorit; Și zeul lin al păcei ­ o, lume, mă jelește! ­ Făclia mi-o apleacă, lumina-i asfințește Și iasma-i a fugit. Acuma stau pe podu-ți, vecie-nfricoșată ­ Pe podul tău pustiu: Primește-mputerirea-mi fortunei adresată, Ți-o napoiez neatinsă și nedisigilată ­ De fericire-n lume nemica eu nu știu. Și Tronului în preajmă ridic a mea-acuzare, O, jude voalat! Pe steaua-aceea merse senina zicătoare Că cumpăna dreptății o porți răsplătitoare, De secoli intronat. Aci ­ se zice ­ așteaptă pe cei răi spăimântare, Cei buni sunt fericiți. A inimei adâncuri vei da la-nfățișare, Enigmei Providenței vei da o dezlegare, Vei ține socoteală de cei nenorociți. Aci espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s-a finit. ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ...

 

Gelu Vlașin - 19:45

Gelu Vlaşin - 19:45 â†�â†� 19:23 19:45 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:10 →→ bei gin cu frutti-fresh spui tâmpenii despre cum e să renunți la trabucul de cuba stai în picioarele mele ca o minge în fața unei porți goale peste care s-au aruncat cojile de semințe ești agresivă ca un stol prin galaxia de silabe (unde verbul tău și-a făcut o

 

George Topîrceanu - Balada unei stele mici

George Topîrceanu - Balada unei stele mici Balada unei stele mici de George Topîrceanu Ții minte tu, iubita mea, O noapte de argint în care Mi-ai arătat pe cer o stea Din Carul mare? Cu fața-n sus, spre Dumnezeu Lăsându-ți capul să se culce Pe brațul meu Te legănam, povară dulce Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate Tinzând o ramură-n zadar Ca să ne apere de stele Fusese martor ocular La toate cele Și nu mi-ai spus atunci nimic Dar când mi-am coborat privirea Un deget mic Mi-a arătat Nemărginirea Un strop de-argint a lunecat Și, cu paloare-i siderală Pe cerul negru a-nsemnat Un fir subțire de beteală…. Ții minte ce fior străin Trecu atunci, din constelații Prin bluza ta de crepe-de-Chine Cu aplicații? Ce vești din cerul depărtat A nins pe fruntea ta zenitul? Ce gânduri tainice-ai schimbat Cu infinitul? Sclipind departe, prin frunziș O stea smerită și albastră Sta singuratică, pieziș Deasupra noastră Și ca un spin, Cu raza-i rece și subțire Mi- ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RENUNȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru RENUNȚA.

ABANDONA

... ABANDONÁ , abandonez , vb . I . 1. Tranz . A părăsi pe cineva ( lăsându - l fără sprijin sau ajutor ) ; a renunța la ceva . 2. Tranz . și intranz . A renunța

 

CEDA

... CEDÁ , cedez , vb . I . 1. Tranz . A renunța ( gratuit sau prin vânzare ) la posesiunea asupra unui bun . 2. Intranz . A da cuiva dreptate într - o discuție , a nu se ...

 

RENUNȚARE

... RENUNȚÁRE , renunțări , s . f . Acțiunea de a renunța și rezultatul ei . - V. renunța

 

ABDICA

... ABDICÁ , abdíc , vb . I . Intranz . A renunța

 

CESIONA

... CESIONÁ , cesionez , vb . I . Tranz . A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune ; a renunța

 

CLINTI

CLINTÍ , clintesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) mișca puțin din loc ; a ( se ) urni , a ( se ) deplasa . 2. Tranz . Fig . ( De obicei în construcții negative ) A determina pe cineva să renunțe la ( sau să se abată de la ) convingerile sau hotărârile sale . - Et .

 

CONFIRMA

... a atesta , a mărturisi autenticitatea , exactitatea unui lucru ; a întări o ipoteză , o afirmație etc . 2. ( Jur . ) A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic , căruia îi recunoaște astfel efectele juridice . 3. A definitiva pe cineva într ...

 

CRAMPONA

CRAMPONÁ , cramponéz , vb . I . Refl . A se agăța cu desperare de ceva sau de cineva ; fig . a se ține morțiș , scai de ceva sau de cineva , a nu voi să renunțe , a se strădui din toate puterile să păstreze

 

DECOMANDAT

DECOMANDÁT , - Ă , decomandați , - te , adj . ( Despre comenzi , invitații , ordine ) La care s - a renunțat ; contramandat . - V.

 

DESISTA

... DESISTÁ , desistez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A renunța

 

DEZARMA

DEZARMÁ , dezarméz , vb . I . 1. Tranz . A lua cuiva armele , a sili pe cineva să predea armele . 2. Intranz . și tranz . ( Despre sau cu privire la state ) A ( - și ) lichida sau a ( - și ) limita forțele armate și armamentul . 3. Tranz . Fig . A face pe cineva să renunțe la o acțiune , a pune ce cineva în imposibilitate de a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...