Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ECHILIBRU, ELECTROSTATIC, INERȚIE, STATIC, TONUS, ANOFEL, CLINOTERAPIE, COLAPSOTERAPIE, DUMINICĂ, EFLUX ... Mai multe din DEX...

REPAUS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REPÁUS, repausuri, s.n. 1. Stare în care orice funcție sau activitate este temporar întreruptă și care are rolul de a reface capacitatea de muncă a organismului; odihnă, inactivitate. ** Suspendare temporară a unei activități, având rolul de a restabili capacitatea de muncă a unui organ sau a întregului organism. 2. (Fig.) Stare a unui corp în raport cu alt corp sau cu un sistem de referință, în care distanțele dintre punctele corpului sau ale sistemului de referință nu variază cu timpul. 3. (Fil.) Moment integrant al mișcării, având în raport cu acesta un caracter relativ și condiționând stabilirea relativă a lucrurilor. 4. (Biol.; în sintagma) Repaus mamar = perioada dintre încheierea unei lactații și următoarea fătare, specifică unor animale. [Pr.: -pa-us. - Var.: repáos s.n.] - Lat. *repausum.

Sursa : DEX '98

 

Repausmișcare

Sursa : antonime

 

REPÁUS s. 1. v. somn. 2. v. odihnă. 3. v. pauză. 4. v. astâmpăr.

Sursa : sinonime

 

REPÁUS s. v. decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.

Sursa : sinonime

 

repáus s. n. (sil. -pa-us), pl. repáusuri

Sursa : ortografic

 

REPÁUS \~uri n. 1) Întrerupere temporară a unei activități; odihnă; răgaz; recreație; pauză. * Pe loc \~! formă de comandă, folosită în timpul unor exerciții militare sau sportive, indicând luarea unei poziții mai libere. 2) Perioadă de timp cât durează o astfel de întrerupere. 3) filoz. Moment al mișcării, având, în raport cu aceasta, un caracter relativ; stare de nemișcare relativă. 4) fiz. Stare a unui corp în timpul căreia nu se schimbă poziția lui față de un sistem de referință. 5) Moarte concepută ca odihnă veșnică. [Sil. -pa-us] /<lat. repausum

Sursa : NODEX

 

REPÁUS s. n. 1. lipsă de mișcare; inactivitate. 2. liniște (sufletească), calm. 3. moarte. (< lat. repausum)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREPAUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruREPAUS.

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

... orășean; mie-mi place orașul... dar... nu duminicile și sărbătorile... N-am văzut ceva mai urât pe lume decât un oraș mare în zilele de repaus dominical! Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn... Ce somn!... Peste tot închis!... Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să ... îi zic eu. - Bine că te-am găsit, nene Iancule! Afurisit să fie repausul dominical! - Dragă Costică, recunosc, în adevăr, că un oraș mare în repaus dominical nu este așa de frumos ca în plină activitate; și mie-mi face aceeași penibilă impresie ca și ție... Decât, ia să ne gândim ... în ce hal! zice Costică... Uite, domnule, efectele nenorocite ale repausului dominical! - Dragă Costică - zic eu - orcum, lumea noastră are nevoie și de asta, de repaus dominical, după atâta trudă... Și mai la urmă, toți, toți suntem niște... stricați. Și cu toții ne-am dus prin urmare să ne dregem lângă ...

 

Alexandru Vlahuță - În amurg...

... și nerăbdare Dup-o nălucă de foc ce-o vede Fugind în noapte-i, din zare-n zare? . . . . . . . . . . . . . . . Asta-i ascunsa firii dorință Ce-nspre repaus veșnic o-mpinge: Orice lumină i-o suferință; Scăpare-i noaptea-n care se stinge. Tremurătoare, viața bate, C-o frică oarbă și nențeleasă, La ...

 

Iulia Hasdeu - Primăvara și toamna

... cu vânturile grele, Ne liniștește-n taină cu umbrele ei stinse.           O veselie albă           Ce nu cunoaște haos;           Pe când toamna în salba           Îmbie la repaus. Inspiră fiecare o altă nostalgie Și-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunși: Cele de primăvară - ne-îmbată: o orgie; De cele ale toamnei ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

... e o priveliște minunată; avea în față, spre dreapta, squarul, dominat de cupola Ateneului, pe când pe sub picioarele noastre uruie, fără o clipă de repaus, un fluviu torențial de trăsuri, de tramcare, de căruțe, de biciclete și de pedeștri. Spre complectarea acestei armonii de elemente, două flașnete cântă dinaintea hanului ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

... în seamă. Cum, cum, el se rătăci, rămâind numai cu credincerul său. E! ce te faci tu acum? căci seara se apropie, și loc de repaus nu este, și casă de găzduit nici pomeneală. Tot bâjbâind ei prin amurg, dete peste palaturile băiatului celui bubos. Cum ajunseră, descălecară, și voind să ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

... le morfolesc potrivindu-le cu puterea simțurilor oricărui nesimțitor. Iacă arta. Iacă de ce marile genii au simțit în toată viața lor o durere fără repaus în fața naturii. Ei, care vedeau, auzeau și pătrundeau adânc tainele culorilor, ale sunetelor, ale formelor ș-ale simțirilor, ei, care rămâneau departe de ceea ... lui Delavrancea, pentru că Delavrancea are netăgăduit simț artistic și deci, fără a fi mare geniu, a simțit ,,acea durere fără repaus în fața naturii". Ca artist, Delavrancea a trecut prin toate acele comoțiuni dulci și dureroase prin care trec toți acei care simt într ...

 

Ion Luca Caragiale - Notițe risipite

Ion Luca Caragiale - Notiţe risipite Notițe risipite de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Exigențe grele 2 Amatorul și artistul 3 Saloanele noastre 4 Solicitudine de stat 5 Ofensă gravă 6 Obligativitatea opiniilor Exigențe grele Sunt trei feluri de produceri intelectuale: unele mai presus, altele mai prejos de orice critică, iar altele la nivelul criticei. Se-nțelege că vorbim nu despre părerile pe cari un autor le emite. Acestea pot fi admisibile sau nu, onorabile sau detestabile, generoase sau infame, puțin importă; e vorba de felul cum ele sunt așternute, de puterea concepției și de înălțarea de spirit a autorului. Vecinic ideile și principiile lui Machiavelli vor fi denunțate de unii ca infame; cât lumea, însă, nu va-ndrăzni cineva să critice opera marelui om ca putere de concepție, ca operă de spirit. În felurite opuscule, în nenumărate cuvântări, mulți mărunței, curtizani ai naivității mulțimii, vor detesta principiile și părerile lui; nici prin gând, însă, nu va cuteza vreunul să-i aprețuiască sau să-i desprețuiască opera ca atare; iar acești curtizani, marii și mărunțeii doritori de a stăpâni, începând cu Frederic cel Mare și isprăvind cu cel din urmă agent electoral de mahala, nu vor ...

 

Nicolae Gane - Cânele bălan

Nicolae Gane - Cânele bălan Cânele bălan de Nicolae Gane Ce poate fi mai vesel decât un școlar în vacanțe! Îmi aduc aminte ca acuma, când profesorul mă chemă în salonul de așteptare și-mi dădu o scrisoare a cărei pecete purta niște inițiale binecunoscute mie, și a cărei adresă era scrisă de-o mână asemine binecunoscută mie, mâna prietenului meu. Cu ce strângere de inimă deschisei scrisoarea! Prin ea mi se vestea că Constantin viziteul, o slugă veche și credincioasă, sosise cu trăsura spre a mă duce la moșia părintească pentru timpul vacanțelor. Scrisoarea era scurtă, dar întovărășită de câteva gavanoase cu dulceață, o cutie de rahat și câțiva galbeni de cheltuială pe drum. Prin post-scriptum tatăl-meu îmi zicea să iau sama să nu răcesc. O, dulci și sfinte tinerețe! De mi-ar fi pus cineva la picioare comorile lumii, n-aș fi fost mai fericit decât gândind la călătoria ce aveam să fac pănă acasă, și la cele două luni de vacanțe, două luni mari, nesfârșite, pline de desfătări. Gavanoasele cu dulceți mi le-a luat profesorul, deși, în buimăceala mea, nu țin minte să i le fi ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREPAUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruREPAUS.

ECHILIBRU

... ECHILÍBRU , echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a anumitor sisteme de forțe de a nu schimba starea de mișcare ...

 

ELECTROSTATIC

... ELECTROSTÁTIC , - Ă , electrostatici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Referitor la sarcinile electrice aflate în stare de repaus . 2. S . f . Ramură a fizicii care studiază fenomenele ce însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus

 

INERȚIE

... INERȚÍE , inerții , s . f . 1. ( Fiz . ) Proprietate a corpurilor de a - și păstra starea de repaus sau de mișcare în care se află atât timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare . 2. Proprietate a unui sistem fizico ... slab sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi . 3. Fig . Tendința unei persoane sau a unei colectivități de a rămâne în repaus , în inactivitate ; lipsă de energie , indolență , apatie . 4. ( Med . ; în sintagma ) Inerție uterină = lipsă de contracție și retractare a mușchiului uterin după naștere ...

 

STATIC

... dezvoltă ; imuabil , fix ; lipsit de dinamism . 3. ( Fiziol . ; în sintagma ) Simț static = simț care orientează asupra poziției corpului și a părților lui în repaus , datorită impresiilor care vin de la mușchi , tendoane și articulații . II. S . f . Ramură a mecanicii care studiază sistemele de forțe pentru stabilirea ...

 

TONUS

... TÓNUS , tonusuri , s . n . 1. Stare permanentă de ușoară tensiune a mușchilor unui organism sănătos ( aflat în repaus ) . 2. Stare permanentă de excitație ( în condiții de repaus

 

ANOFEL

ANOFÉL , anofeli , adj . Țânțar anofel ( În sintagma ) = gen de țânțari caracterizați prin poziția lor oblică în timpul repausului și ale căror femele înțeapă oamenii și animalele ; unele specii propagă malaria ( Anopheles

 

CLINOTERAPIE

... CLINOTERAPÍE , clinoterapii , s . f . ( Med . ) Tratament medical prin repaus

 

COLAPSOTERAPIE

... COLAPSOTERAPÍE s . f . ( Med . ) Tratament al anumitor forme de tuberculoză prin presarea unui plămân pentru a - l pune în repaus

 

DUMINICĂ

... DUMÍNICĂ , duminici , s . f . Ultima zi a săptămânii , folosită de obicei ca zi de repaus

 

EFLUX

... EFLÚX , efluxuri , s . n . Scurgere de fluid dintr - o masă de fluid care se găsește în stare de repaus

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...