Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:REUȘIRE, REUȘIT, ÎNVREDNICI, ȘANSĂ, ALIȘVERIȘ, CĂDEA, CODĂLBI, CUCERITOR, DESFIDE, DETENTĂ, DEZBĂRA ... Mai multe din DEX...

REUȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REUȘÍ, reușesc, vb. IV. Intranz. și tranz. 1. A ajunge la rezultatul dorit; a izbuti, a izbândi. 2. A avea succes, a termina cu bine. ** A face ceva cu pricepere și îndemânare. [Pr.: re-u-] - Din it. riuscire, fr. réussir.

Sursa : DEX '98

 

A reușia eșua

Sursa : antonime

 

REUȘÍ vb. 1. v. izbuti. 2. v. prinde. 3. a izbândi, a izbuti, (înv.) a reieși, (fig.) a răzbi. (A fost acolo și a \~.)

Sursa : sinonime

 

reușí vb. (sil. re-u-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reușésc, imperf. 3 sg. reușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. reușeáscă; ger. reușínd

Sursa : ortografic

 

A REUŞ//Í \~ésc 1. intranz. A avea succes. \~ la examene. 2. tranz. A obține după o serie de eforturi; a izbuti; a izbândi. [Sil. re-u-] /riuscire, fr. réussir

Sursa : NODEX

 

REUȘÍ vb. IV. intr. 1. A izbuti. 2. A avea succes. [Pron. re-u-. / p.i. -şesc, conj. -șească. / < fr. réussir, cf. it. riuscire].

Sursa : neologisme

 

REUȘÍ vb. intr., tr. 1. a izbuti. 2. a avea succes. (< it. riuscire, fr. réussir)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREUȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 102 pentruREUȘI.

Ion Luca Caragiale - Diplomație

... caz mai greu: bătrânul e al dracului!... — De unde știi? dacă a reușit până acuma diplomația dumneaei, de ce adică n-ar reuși și acuma? — Ei! nu! bătrânul e ciufut al dracului... Nu lasă el două mii de lei!... — Zi că-ți lasă o mie, tot ...

 

Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte

... gesticularea espresivă și pronunțiarea textului poeziei liberă și grațioasă, fiindcă, fără aceste condițiuni primordiale neputîndu-se esprima cu vivacitatea necesarie caprițioasele ei melodii, nu poate reuși să placă publicului. Maestrul Donizetti cunoștea prea bine acest adevăr; de aceea ținu mult timp nereprezintată astă frumoasă operă și o dete pentru prima oară ... din actul al doilea, probează de-ajuns observările noastre. D-la Alfieri, cu toată silința ce a pus, n-a putut reuși să ne prezenteze pe adevărata Norina, spirituoasă și plină de prefăcătorie, care nemaigăsind alte mezii ca să înduplece pe Don Pasquale de a permite ...

 

Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu

... cafenele murdare, grecești, de pe strada Covaci și Gabroveni. Nemaiputînd suporta mirosul ce era silit să aspire acolo, Turnavitu făcu mai multă vreme politică și reuși astfel să fie numit ventilator de stat, anume la bucătăria postului de pompieri Ë�Radu-Vodăâ€�. La o serată dansantă făcu cunoștință lui IsmaĂ¯l ...

 

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano

... în esecutarea rolelor sale, reușaște de multe ori a trage profit chiar din părțile cele mai contrarii meziilor vocei sale. Astfel și acum reuși a susține binișor această dificilă parte și a trage asupră-i favoarea și aplaudele publicului întreg. Între părțile care fură mai ... din actul al III-lea sau scena delirului în care artista, animată de suavele note ieșite din flautul distinctului Folz, să întrecu pe sine și reuși a încînta pe public, carele, în marele sau entuziasm, o chemă de mai multe ori și o aplaudă după merit; dar critica nu ... adică în note ce nu se aud bine, în note răgușite și în note zbierătoare; cu asemenea calități, ajutat și de o pronunțare urîtă, el reuși pe deplin a masacra toate frumoasele recitative ale acestei părți și mai multe perioade din scenile ce avu cu Gianfredi în primul act ... ei efect. Aria finală cu care se termină actul al treilea, deși fu cîntată cu o mare simțire muzicală și foarte îngrijit, dar tot nu reuși a o pronunța în limba aceea în care a scris-o Donizetti; cauza fu lipsa unei voci omogene și maniera aceea ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

... nu vom vorbi nimic, căci ele au suferit atît de mult din cauza cometului încît, orice am zice despre dînsele, suntem siguri că nu am reuși a da o idee justă despre starea în care se află acum; ceea ce putem zice în conștiință este că d-l Manetta ... statu quo ante bellum [1] ; de unde rezultă că d-l Botticeli, directorul acestui faimos corp muzical, n-au reușit, și suntem siguri că nu reuși niciodată, a-l disciplina. Despre alegerea repertoriului nu putem zice decît că această operațiune justifică pînă la evidență temerile noastre esprimate prin articolul ...

 

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Triumful talentului de Ion Luca Caragiale 1900 Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Nița însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiță scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă șubredă, fiindcă-i degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Așa, isprăvind clasele primare, s-au despărțit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui. Ghiță s-a dus la țară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niță, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său: - Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

... Când vede pe iubitul său Cotadi că, cu toate pocniturile ce le dă în dușumea cu muchea capacului de pian, nu a putut reuși încă să pună în nedumerire pe naivul care a avut imprudența să-l contrazică. Dragomir, bănuind cât de delicioasă trebuie să fie senzația ...

 

Urmuz - Emil Gayk

Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră. În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o pedeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. ...

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

Ioan Slavici - Propaganda semitică Propaganda semitică de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Propaganda semitică,â€� în Apărarea Națioală, III (1902), nr. 112 (22 Decembrie), p. 1. E cestiune de conservare națională să nu suferim, ca Evrei să ia parte la viața noastră culturală. Sunt acum vre-o douÄ•-zeci de anÄ­ numaÄ­ puținÄ­ dintre noÄ­ recunoșteaÅ­ adevÄ•rul acesta; ceÄ­ cu desăvîrșire mulțÄ­ eraÅ­ de părerea, că intrearea în viața noastră culturală a Evreilor e pentru noÄ­ un mare succes, și EvreiÄ­ “deștepțÄ­,â€� care începuseră să lucreze alăturea cu noÄ­, eraÅ­ îmbrățișațÄ­ cu toată căldura și se bucurau de o particulară încuragÄ­are. Și ar fi riscată afirmarea, că dînșiÄ­ nu eraÅ­ vrednicÄ­ de încuragÄ­area aceasta, căcÄ­ munca lor încordată trebuia să fie luată drept dovadă suficientă, că voiaÅ­ cu tot dinadinsul să-Ä­ fie folositorÄ­ țÄ•riÄ­, pe care o consideraÅ­ ca patrie a lor. In curĂȘnd a ieșit însă la iveală, că EvreiÄ­ sunt lipsițÄ­ de aptitudinile cerute pentru lucrarea comună și ast-fel, chiar voind cu tot dinadinsul să facă binele, sunt osândițÄ­ a face numaÄ­ rÄ•ul. In loc ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj Articol de reportaj de Ion Luca Caragiale Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit să treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul să tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia să arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și să lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea să colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni să-mi dea până acuma o dezmințire serioasă, că toate știrile mele au rămas și vor rămânea în picioare. A. Sa Regală prințul Ferdinand, fiind acuma afară de orice pericol, e o plăcere ...

 

Urmuz - Pâlnia și Stamate

... tocmai trecea la întâmplare, le făcu vânt cu dispreț în Nirvana. Totuși, mai târziu, sentimentul patern învinse, și Stamate, grație calculeleior și combinațiilor sale chimice, reuși să facă cu timpul, prin puterea științei, ca Bufty să ocupe acolo un post de subșef de birou. Cât despre eroul nostru, Stamate, pentru ultima ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREUȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruREUȘI.

REUȘIRE

... REUȘÍRE , reușiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a reuși și rezultatul ei . [ Pr . : re - u - ] - V. reuși

 

REUȘIT

... REUȘÍT , - Ă , reușiți , - te , adj . Bine realizat , izbutit . V. reuși

 

ÎNVREDNICI

... vb . IV . Refl . 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva , să ajungă la ceva ; a fi capabil , a reuși . 2. A avea norocul , cinstea să . . . , a avea parte de . . . 3. A găsi de cuviință ; a binevoi ...

 

ȘANSĂ

ȘÁNSĂ , șanse , s . f . Circumstanță favorabilă , posibilitate de reușită , de succes ;

 

ALIȘVERIȘ

ALIȘVERÍȘ , alișverișuri , s . n . ( Fam . ) Vânzare , negoț , afaceri (

 

CĂDEA

... strategice etc . ) A ajunge în mâna adversarului , a fi cucerit . 3. A avea un insucces , a nu reuși . A căzut la examen . 4. ( Despre guverne , legi etc . ) A - și înceta existența , a nu mai fi în vigoare ...

 

CODĂLBI

... CODĂLBÍ , codălbesc , vb . IV . Tranz . A o codălbi ( Înv . și reg . ; în expr . ) = a nu izbuti , a nu reuși

 

CUCERITOR

CUCERITÓR , - OÁRE , cuceritori , - oare s . m . și f . 1. Persoană , popor , țară etc . care face sau a făcut cuceriri . 2. Bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex

 

DESFIDE

... DESFÍDE , desfid , vb . III . Tranz . 1. A chema , a provoca pe cineva să dovedească un lucru , știut fiind că nu va reuși . 2. A înfrunta , a nesocoti o primejdie ; a sfida , a brava . [ Forme gramaticale : nu are timpuri trecute ...

 

DETENTĂ

DETENTĂ , detente , s . f . 1. ( Fiz . ) Expansiune . 2. Calitate a unui sportiv prin care reușește să se desprindă de la sol în înălțime sau în lungime ( prin combinarea forței și a

 

DEZBĂRA

... o deprindere rea , a se lăsa , a se dezobișnui de un nărav ; a se dezvăța . 2. A reuși

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...